Basarabia la un secol de la Marea Unire

Acesta este titlul cărții lansate la  București, pe 31 mai 2018, volum elaborat de istoricul Dorin Cimpoeșu, la care și-a adus contribuția și istoricul Sergiu Musteață, profesor la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

Lansarea a fost organizată de Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște, care a publicat cartea, și s-a desfășurat în cadrul Salonului Internațional de Carte „Bookfest” din București, deschis în perioada 30 mai – 3 iunie 2018.

La manifestare au participat profesori și studenți ai Facultății de Arhivistică din București, istoricul și ziaristul George Damian, Mara Popa, realizator la Radio România Internațional, colegi și prieteni ai celor doi autori ai cărții, alte persoane.

Vorbind despre apariția și conținutul lucrării, dr. Silviu Miloiu, profesor la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, a subliniat: „Cartea ne duce în zona gri în care se pare că este Republica Moldova, țară în care nu a existat dorința construirii unui destin mai bun pentru cetățenii săi”.

În acest context, vorbitorul a reliefat preocuparea constantă a istoricului Dorin Cimpoeșu față de istoria recentă a Basarabiei, reamintind că, în urmă cu șase ani, a  organizat, la Universitatea „Valahia”, lansarea unei alte cărți a acestuia, intitulată Regimul politic post–totalitar din Republica Moldova (1990 – 2012), publicată  de aceeași editură.

Dr. Sergiu Musteață, coautor, a făcut unele considerații pe marginea lucrării și a contribuției sale la elaborarea acesteia, precizând că dr. Dorin Cimpoeșu este unul dintre cei mai buni cunoscători ai realităților politice din Republica Moldova, un adevărat cronicar al istoriei recente a Basarabiei.

Unul dintre distinșii invitați la lansarea cărții, dr. Oleg Serebrian, nu a putut participa la manifestare din cauza îndatoririlor sale diplomatice (este ambasadorul Republicii Moldova la Berlin), însă, în Prefața lucrării, semnată de domnia sa, afirmă următoarele: „Despre foarte puține cărți, mai cu seamă dintre cele scrise în ultima vreme, se poate spune că e o carte care lipsea. Lucrarea de față e, probabil, o excepție. E una dintre acele cărți despre care putem afirma fără politețe circumstanțială: e ceva de care era nevoie”.

Referindu-se la importanța apariției acestui volum, Oleg Serebrian reliefează următoarele: „Cartea de față este una din puținele excepții fericite de la această stare de lucruri. Este rodul colaborării îndelungate a doi cercetători cărturari, dedicați și conștiincioși, unul ieșean și altul chișinăuian: Dorin Cimpoeșu, istoric și diplomat român, unul dintre cei mai buni și mai sensibili cunoscători ai Republicii Moldova și istoricul basarabean Sergiu Musteață, ale cărui lucrări au fost apreciate nu doar în spațiul de limbă română, dar și în vestul Europei. Cei doi autori fac o analiză cumpătată, documentată și pertinentă a istoriei politice recente a Republicii Moldova, scoțând în vileag acea dureroasă traiectorie a prăbușirii speranțelor privind revenirea acestui ținut la normalitate: duplicitatea poziției lui Mircea Snegur în perioada 1992-1993, victoria neocomuniștilor agrarieni la alegerile din 1994, fărâmițarea partidei național-democrate moldovenești, relansarea ideilor «moldoveniste», transformarea anti-românismului într-o armă ideologică a stângii nostalgice, degradarea continuă a calității clasei politice moldovenești”.

În final a luat cuvântul autorul lucrării, Dorin Cimpoeșu, care a afirmat: „Urmăresc problematica basarabeană încă din anul 1992, într-o perioada de mari frământări, fiind martor ocular al unor evenimente istorice memorabile, care au avut loc la Chișinău.

Am simțit nevoia să scriu această carte în anul aniversării Centenarului Marii Uniri, pentru a cinsti memoria bravilor noștri înaintași, care au înțeles misiunea lor istorică și au adus Basarabia la Patria-Mamă. De altfel, pe pagina a cincea se află o fotografie a deputaților Sfatului Țării, precedată de dedicația: «Dedicăm această carte memoriei deputaților Sfatului Țării care, în urmă cu un secol, au făcut posibilă unirea Basarabiei cu România, dând dovadă de o voință politică extraordinară într-un context internațional complex și foarte dificil».

 Am vrut să arăt ce fac astăzi conducătorii politici ai Basarabiei și dacă ei se ridică sau nu la înălțimea menirii istorice a foștilor membri ai Sfatului Țării din 1918. Cititorul poate găsi în această carte răspunsuri la multe dintre întrebările care-l preocupă, cum ar fi: de ce a ales Basarabia căi diferite în momentele istorice 1918 și 1991; contextul desprinderii  de jure, nu și de facto a Basarabiei de imperiul sovietic; deturnarea mișcării de renaștere națională de către fosta nomenclatură comunistă și preluarea noii puteri; distanțarea Basarabiei de România; pervertirea minților românilor basarabeni și falsificarea identității lor etnice; drumul sinuos și, uneori, chiar defectuos, al relațiilor Republicii Moldova cu România; drumul ales de Basarabia și perspectiva dezvoltării sale”.