Moldovenismul lui Igor Dodon

Moldovenismul lui Igor Dodon a început să se manifeste cu mult timp înainte ca acesta să ajungă preşedinte al Republicii Moldova, el fiind unul dintre promotorii acestei ideologii în timpul regimului comunist restaurat. Dodon era pe atunci demnitar de stat şi membru de nădejde al Partidului Comuniştilor, din care s-a desprins şi a aderat la Partidul Socialiştilor, al cărui lider a devenit ulterior.

Însă moldovenismul său a început să se afirme mult mai evident începând cu anul electoral 2016. Astfel, la 22 martie 2016, cu aproximativ şase luni înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, acesta a adresat o scrisoare¹ deschisă preşedintelui Klaus Johannis, în care, după ce își exprima recunoştinţa că „România a fost printre primele state care au salutat oficial independenţa Republicii Moldova” şi recunoştea „afinităţile culturale, lingvistice, istorice între popoarele noastre”, acuza în mod direct „statul roman de interes făţiş în lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova”.

În susţinerea acestor grave acuze, Dodon făcea trimitere la o „listă lungă a proiectelor, declaraţiilor, acţiunilor şi planurilor lansate de către diverse cercuri politice influente româneşti care insistă asupra caracterului temporar al Republicii Moldova ca stat şi râvnesc anexarea teritoriului moldovenesc în cadrul unei Românii Mari, după modelul şi după precedentul anului 1918”. Ca urmare, se justifica Dodon, „sunt de înţeles suspiciunile pe care le avem noi, majoritatea absolută a cetăţenilor Republicii Moldova, faţă de intenţiile şi acţiunile autorităţilor române”, „fiind îngrijorător şi descurajant să ştii că statul din vecinătate elaborează «proiecte de ţară» care presupun dispariţia ta ca popor şi ţară”.

În finalul scrisorii sale, liderul socialist cerea preşedintelui Johannis „respect faţă de statalitatea şi suveranitatea Republicii Moldova”, precum şi „o detaşare oficială a conducerii de la Bucureşti de proiectele unioniste revanșarde”.

În campania pentru alegerile prezidenţiale din toamna anului 2016, Igor Dodon, în calitate de candidat al Partidului Socialiştilor, precum şi al rusofonilor din stânga Prutului, şi-a axat programul electoral pe tezele ideologiei moldovenismului şi pe reorientarea Republicii Moldova spre Federaţia Rusă. Probabil că acesta a fost şi unul dintre argumentele forte care i-au adus victoria în alegeri şi mandatul de preşedinte.

Abia ajuns la putere, Igor Dodon a reafirmat preceptele moldovenismului, precizând în discursul său de învestitură că „statalitatea moldovenească are o istorie de secole. De-a lungul istoriei au existat multiple atentate la suveranitatea poporului nostru, dar am păstrat memoria convieţuirii într-un propriu stat, independent, moldovenesc. Această memorie colectivă ne-a permis să punem bazele Republicii Moldova, care astăzi este întruchiparea statalităţii şi a poporului moldovenesc”².

Una dintre primele măsuri luate de noul preşedinte, chiar în ziua de după învestire, a fost schimbarea denumirii limbii de pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale din „ro” în „md”.

După cum era şi firesc, având în vedere afinitatea şi orientarea lui proruse, Igor Dodon a efectuat prima sa vizită în calitate de preşedinte la Moscova, la 17 ianuarie 2017. Cu această ocazie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a dăruit o hartă a Moldovei „istorice”, întocmită de cartograful italian Bartolomeo Borghi, după războiul ruso-turc din 1790-1791. În cadrul conferinţei de presă de după întrevederea cu Vladimir Putin, susţinută la sediul Agenţiei TASS, Dodon a expus harta respectivă, declarând că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc”. În acest context, şi-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, afirmând, textual, că „dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”.

MAE român a reacţionat³ imediat la declaraţiile lui Igor Dodon, pe care le-a catalogat ca fiind inadecvate şi neconforme cu realităţile politice şi relaţiile speciale existente între România şi Republica Moldova.

Fidel programului său electoral, noul preşedinte anunţa, la începutul anului 2017, că, în perioada 24-25 martie, urma să fie organizată, la Chişinău, sub patronajul său, o conferinţă internaţională, intitulată „Statalitatea Moldovei: continuitatea istorică şi perspectiva dezvoltării”⁴. Tematica acesteia se referea la subiecte ca: identitatea şi istoria ca piloni ai statalităţii moldoveneşti, abordarea istorică a continuităţii statului moldovenesc, dezvoltarea socioeconomică a Moldovei în diferite perioade istorice, teoria apariţiei statului şi dreptului, securitatea naţională ca factor important al consolidării statalităţii etc. Potrivit lui Dodon, la acest eveniment ştiinţific îşi confirmaseră deja participarea peste o sută de specialişti din Republica Moldova şi din alte unsprezece ţări, printre care şi România.

Lucrările conferinţei au fost deschise, la 24 martie 2017, de preşedintele Igor Dodon, care a ţinut un discurs în faţa celor peste optzeci de participanţi, în principal istorici, reprezentanţi ai mediilor academice şi universitare, ai societăţii civile din Republica Moldova, Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan, Ucraina, România, Bulgaria, Germania, Slovacia, Spania şi Italia.

În alocuţiunea⁵ rostită cu acest prilej, preşedintele Dodon a reiterat tezele moldovenismului, cerând cercetătorilor să scoată „la lumină problematica statalităţii moldoveneşti” şi să-şi aducă „contribuţia la elucidarea istoriei noastre politice”.

Arătând că este „un susţinător al identităţii şi statalităţii moldoveneşti”, iar, ca şef de stat, prima lui „datorie politică şi constituţională este să garanteze şi să consolideze statalitatea Republicii Moldova”, Dodon a enumerat o serie de masuri şi demersuri întreprinse în această direcţie, cum ar fi: înlocuirea limbii române cu limba moldoveneasca pe site-ul Preşedinţiei; arborarea drapelului istoric al Moldovei medievale lângă drapelul de stat; propunerea „ca ziua de 2 februarie să fie comemorată oficial, ca zi de importanţă majoră în constituirea statalităţii moldoveneşti, care aminteşte despre eliberarea Moldovei de sub dominaţia străină în 1365”; decernarea, anual, la data respectivă, a Ordinului „Bogdan Întemeietorul” unor personalităţi marcante; introducerea disciplinei Istoria Moldovei în curriculumul şcolar în locul istoriei românilor; realizarea unui „film documentar despre istoria poporului moldovenesc de la începuturi până în zilele noastre”, cu ocazia „jubileului de 100 de ani de la fondarea Republicii Democratice Moldoveneşti, la 2 decembrie 2017”.

În finalul discursului, preşedintele Dodon a ţinut să arate importanța „identitatății noastre moldovenești”, care „stă la temelia statalităţii”, în condiţiile în care „ni se impune o altă istorie şi o altă identitate” din exterior (n. n.).

La o sută de zile de la preluarea mandatului de preşedinte, Igor Dodon a prezentat public un raport⁶ privind realizările sale în noua postură de şef al statului. Printre altele, acesta a insistat asupra unor măsuri deja cunoscute şi a unora noi privind implementarea ideologiei moldovenismului, cum ar fi declararea zilei de 2 februarie ca ziua statalităţii şi decernarea Ordinului „Bogdan Întemeietorul”, solicitarea adresată Guvernului privind introducerea în curricula şcolară a disciplinei Istoria Moldovei, adoptarea unei legi vizând interzicerea unionismului, însărcinarea SIS-ului şi Procuraturii să urmărească activitatea organizaţiilor antistataliste, cererea înaintată României de a semna Tratatul de bază moldo-român privind regimul de frontiera etc.

În contextul manifestărilor dedicate Zilei Limbii Române (31 august), preşedintele socialist a cerut populaţiei să cunoască şi să iubească „limba istorică moldovenească”, deoarece pe aceasta „a vorbit-o şi marele domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi este „parte a istoriei noastre de veacuri”⁷. De altfel, Igor Dodon se pronunţase anterior că, pe lângă Istoria Moldovei, şi Limba moldovenească să fie introdusă în curricula şcolară în locul Limbii romane, întrucât aceasta este limba oficială prevăzută în Constituţia Republicii Moldova.⁸

La 12 decembrie 2017, Igor Dodon a organizat o întâlnire cu ziariştii, la reședința oficială, în cadrul căreia a prezentat un raport la un an de la preluarea mandatului de şef al statului. Raportul⁹ cuprinde un capitol distinct, intitulat „Consolidarea statalităţii şi identităţii moldoveneşti”. Acesta include subcapitole cu titluri destul de relevante pentru concepţia preşedintelui în privinţa moldovenismului: „Ziua statalităţii şi drapelului istoric”, „Istoria Moldovei în curriculumul şcolar”, „Filmul documentar Istoria Moldovei”, „Anul Ştefan cel Mare”, „Interzicerea unionismului”, „100 de ani de la proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti”.

 În preambulul raportului său, Dodon afirma că, în anul 2017, au fost organizate „zeci de acţiuni menite să contribuie la fortificarea statalităţii şi identităţii noastre moldoveneşti” în contextul politicii de „subminare a statalităţii Republicii Moldova, dusă de autorităţi, inclusiv prin subiecte promovate la nivel de Parlament, acţiuni ale Guvernului, ale Curţii Constituţionale, precum şi de politica de negare a identităţii moldoveneşti, promovată de reprezentanţii unor formaţiuni politice, dar şi de politicieni din afara ţării, printre care unele elite politice de la Bucureşti şi alte capitale”. Ca urmare, președintele Dodon fixează drept „obiectiv de importanţă majoră şi una dintre priorităţile de bază în activitatea instituţiei prezidenţiale consolidarea statalităţii şi identităţii moldoveneşti”.

În continuare, şeful statului reiterează acţiunile şi demersurile întreprinse pe parcursul anului 2017, care au fost deja prezentate. Noutatea adusă de raport se referă la: întocmirea manualelor noi de Istoria Moldovei, la care se lucrează în prezent; distribuirea lucrării Istoria Moldovei, apărută în 2016, cu sprijinul sau, în majoritatea instituţiilor de învăţământ; difuzarea primelor două episoade ale documentarului de televiziune Istoria Moldovei; elaborarea de către Administraţia Prezidenţială a unui proiect de lege vizând „interzicerea unionismului sub toate formele sale” şi sancţionarea celor vinovaţi, inclusiv penală.

Preşedintele a recunoscut cu amărăciune că multe dintre proiectele sale şi ale Partidului Socialiştilor, aflat în opoziţie şi din care provine, au fost respinse de majoritatea parlamentară şi de Curtea Constituţională a Republicii Moldova.

O parte însemnată a raportului lui Igor Dodon a fost consacrată contracarării manifestărilor Centenarului Unirii, preconizate să aibă loc atât în România, cât şi în Republica Moldova. Printre acţiunile programate, în acest scop, preşedintele Dodon a anunţat următoarele:

declararea anului 2018 drept Anul Ştefan cel Mare şi Sfânt, „statalist şi apărător al neamului moldovenesc”, care va fi deschis la 2 februarie 2018 şi va cuprinde peste 50 de acţiuni;

difuzarea, în perioada martie-aprilie 2018, la nivel naţional, a documentarului de televiziune Istoria Moldovei sub forma unei zile unice de vizualizare;

lansarea iniţiativei privind elaborarea unei lucrări ştiinţifice despre istoria Republicii Democratice Moldoveneşti, al cărei jubileu de 100 de ani a fost marcat la 2 decembrie 2017, prin organizarea unor manifestări sub patronajul Preşedintelui.

La 22 decembrie 2017, preşedintele Dodon a aprobat, la finalul întâlnirii cu membrii unei comisii speciale de stat, un plan de acţiuni care includea peste 50 de măsuri concrete, printre care: lansarea celor trei episoade ale filmului documentar ştiinţific Istoria Moldovei, reconstrucţia monumentelor lui Ştefan cel Mare în localităţile Republicii Moldova, organizarea de festivaluri, concerte, expoziţii, concursuri, mese rotunde în care să se reflecte personalitatea marelui domnitor moldav, producerea filmului documentar Ştefan cel Mare şi Sfânt, Domnitor al Ţării Moldovei, turneul de şah consacrat Domnitorului Moldovei. De asemenea, în cadrul instituţiilor de învăţământ va avea loc promovarea personalităţii marelui voievod, editarea pentru bibliotecile şcolare a unei cărţi de opere folclorice despre Ştefan cel Mare¹⁰.

Dodon a lansat public acţiunile din planul său pe 2 februarie 2018, de aşa-zisa zi a statalităţii Moldovei, o sărbătoare naţională stabilită de el însuşi, dar nerecunoscută şi neaprobată de majoritatea parlamentară.

Note:
1 Agenţia Unimedia, 29 noiembrie 2016.
2 Agentia Interlic, 23 decembrie 2016.
3 Agentia Interlic, 18 ianuarie 2017.
4 Agenția Interlic, 20 februarie 2017.
5 Site-urile www.presedinte.md și www.dodon.md (accesate la 24 martie 2017).
6 Raport la 100 de zile, www.dodon.md (accesat la 28 martie 2017).
7 Agentia Infotag, 1 septembrie 2017.
8 Agentia Infotag, 24 ianuarie 2017.
9 www.presedinte.md (accesat la 12 decembrie 2017).
10 Agentia Infotag, 22 decembrie 2017.