Criza politică postelectorală din Republica Moldova

O mare incertitudine politică postelectorală

Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 se arătau neconcludente pentru evoluția politică postelectorală a Republicii Moldova. Acestea au permis accederea în noul Parlament a trei forțe politice mari (PSRM, PDM și Blocul ACUM), cu un număr de mandate aproape egal (35, 30 și 26), ceea ce le făceau dependente în perspectiva creării unei coaliții parlamentare majoritare.

Pe de altă parte însă, acestea erau incompatibile din punct de vedere ideologic, al viziunii de dezvoltare a Republicii Moldova, precum și al drumului pe care aceasta urma să-l parcurgă, în perioada următoare.

În același timp, relațiile dintre aceste forțe erau de o neîncredere aproape totală, una dintre ele (Blocul ACUM) acuzându-le pe celelalte două, fie de oligarhizarea țării și capturarea instituțiilor statului (PDM), fie de prorusism și de blaturi la vedere sau mai ascunse cu puterea în exercițiu (PSRM).

În această triadă politică incompatibilă mai avea un cuvânt greu de spus și vectorul rus, care, dorind să-și prezerve influența în Republica Moldova, prin coloana a cincea socialistă, nu era de acord cu o alianță toxică între PSRM și PDM, condus de antirusul Vlad Plahotniuc, căruia procuratura rusă îi deschisese mai multe dosare penale.

Ca urmare a acestei stări de lucruri total nefavorabile, nu se întrevedeau eventuale cedări, compromisuri sau condiționalități din partea vreunei forțe politice dintre cele trei, ci mai degrabă o incertitudine politică prelungită și un impas foarte greu de depășit.

Poziționarea principalelor partide parlamentare după alegeri

Blocul ACUM, al opoziției proeuropene, a anunțat încă înaintea alegerilor că nu va face alianțe cu Partidul Democrat, pe care-l acuză de capturarea statului, și nici cu PSRM, întrucât valorile promovate de acesta sunt în contradicție flagrantă cu orientarea prodemocratică și prooccidentală a alianței respective.

La scurt timp după data alegerilor, Maia Sandu, unul dintre liderii Blocului ACUM, a reafirmat, într-un interviu acordat Europei Libere, că formațiunea sa nu va face coaliție nici cu PD, nici cu PSRM și nici cu partidul Șor, sens în care componentele Blocului au semnat un angajament¹.

Contrar acestor declarații arhicunoscute, PDM a fost primul partid care a transmis scrisori doar reprezentanților Blocului ACUM pentru a începe negocieri de creare a unei coaliții de guvernare, anunțul fiind făcut, la 1 martie 2019, de vicepreședintele formațiunii, Vladimir Cebotari.

În aceeași zi, PDM a făcut publice principiile care vor sta la baza negocierilor, dar și a viitoarei guvernări, acestea având mai mult un caracter social².

La rândul lor, socialiștii nu au întârziat prea mult să curteze Blocul ACUM, invitând liderii acestuia, pentru data de 12 martie, la sediul PSRM, la discuții preliminare în vederea formării majorității parlamentare.

În ziua dinaintea preconizatei întrevederi, Zinaida Greceanîi a informat public că PSRM a adoptat o declarație cu următoarele principii care vor sta la baza unei eventuale majorități parlamentare: garantarea statalității, neutralității Republicii Moldova și reintegrarea țării; politică externă echilibrată prin consolidarea parteneriatului strategic cu Federația Rusă și cooperarea reciproc avantajoasă cu Uniunea Europeană, SUA și alte state; respectarea drepturilor fiecărui cetățean al Republicii Moldova indiferent de naționalitate și apartenență etnică; dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă, echitate socială și protecția valorilor tradiționale³.

Consecvenți principiilor enunțate, Maia Sandu și Andrei Năstase, cei doi lideri ai Blocului ACUM, au refuzat ambele oferte, reiterând faptul că nu vor face alianțe politice cu „partidele oligarhice și antieuropene” – PD, PSRM și Partidul Șor.

Concomitent, aceștia au lansat un apel către toți deputații să susțină adoptarea unei declarații a Parlamentului care să constate „caracterul capturat al instituțiilor statului”, precum și votarea unui set de legi pentru eliberarea acestor instituții „de sub controlul oligarhic”, să sprijine crearea unor comisii speciale pentru investigarea „furtului miliardului” și a spălătoriilor de bani rusești, precum și să anuleze sistemul electoral mixt⁴.

Refuzul categoric al acestora a fost taxat prompt și dur de reprezentanții celor două partide. Astfel, Ion Ceban, secretarul pe probleme de ideologie al socialiștilor, a declarat că atitudinea acestora este „iresponsabilă”, iar propunerea de adoptare a unui pachet de legi pentru „dezoligarhizarea” statului e „incompetentă și populistă”. „Ne pare rău de politica struțului adoptată de Blocul ACUM”⁵. Pe de altă parte, vicepreședintele democrat, Adrian Candu, a supralicitat oferta, afirmând că PDM vine cu o nouă invitație la negocieri, adresată Blocului ACUM și democrații sunt dispuși să ofere chiar și conducerea viitorului Guvern⁶.

Deputații s-au reunit în unica ședință a noului Parlament

La 21 martie 2018, Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a X-a a fost convocat în ședința de constituire, care a fost prezidată de socialistul Eduard Smirnov, decanul de vârstă al deputaților.

La prima ședință, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, a prezentat raportul privind rezultatele alegerilor parlamentare și validarea mandatelor deputaților aleși, după care au susținut discursuri șeful statului, Igor Dodon și președintele Comisiei Electorale Centrale.

După constituirea legală a Parlamentului, urma să fie aleși președintele legislativului, vicepreședinții și să se formeze Biroul permanent, iar în termen de 10 zile de la prima ședință să fie înființate fracțiunile parlamentare, care funcționează în baza regulamentului propriu.

Criza politică postelectorală prelungită a făcut ca aceste procese să fie întrerupte, Parlamentul devenind nefuncțional, așa cum a constatat și Curtea Constituțională, prin Decizia sa din 15 mai 2019.

Prima ședință a Parlamentului s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată, cauzată de proteste organizate de simpatizanții Blocului ACUM, care au pichetat clădirea legislativului⁷.

Igor Dodon își nuanțează poziția față de relațiile Republicii Moldova cu UE

La 25 martie 2019, în ajunul începerii consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern, președintele Igor Dodon a avut o întrevederea cu ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko.

În cadru acesteia, Igor Dodon s-a pronunțat pentru „ascensiunea dialogului R. Moldova-UE”, reiterând „atașamentul pentru păstrarea acordurilor semnate”. În context, l-a informat pe înaltul diplomat european că a invitat la discuții numai trei partide: Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat, Blocul ACUM, fără al patrulea partid intrat în parlament, respectiv cel al lui Ilan Șor⁸.

Primele consultări ale lui Igor Dodon cu partidele parlamentare mari

Cu prilejul primei ședințe a noului Parlament, președintele Igor Dodon a îndemnat deputații să se așeze la masa negocierilor și a precizat că va accepta orice majoritate, mai puțin una formată din deputați transfugi, arătând că „Decât o guvernare a transfugilor, mai bine să ne judece încă o dată cetățenii, la alegeri anticipate”⁹.

La 25 martie 2019, Președinția a comunicat că a invitat la consultări, pentru data de 26 martie, începând cu ora 14⁰⁰, liderii celor trei partide parlamentare principale, capabile să degajeze o majoritate parlamentară, în următoarea ordine: PSMR, PDM și ACUM.

În comunicat se menționa că: „Noi trebuie să avem o discuție serioasă cu partidele ce pot crea o majoritate parlamentară pentru a le asculta părerea. Sau avem o majoritate, sau partidele spun sincer că vrem anticipate și fiecare își asumă riscurile”¹⁰.

Deoarece în cadrul întâlnirii cu președintele Igor Dodon nu s-a constatat existența vreunei înțelegeri între cele trei partide de a constitui o majoritate, Maia Sandu a declarat că Blocul ACUM și-a propus asumarea formării unui guvern minoritar, care să elibereze țara din captivitatea oligarhilor. În acest context, liderii ACUM au revendicat funcțiile-cheie în stat, respectiv de președinte al Parlamentului și de prim-ministru, care să le revină lui Andrei Năstase și Maiei Sandu¹¹.

Oferta Blocului ACUM privind asumarea guvernării a fost privită fie ca una electorală, în perspectiva unor eventuale alegeri anticipate, fie ca una de sfidare a adversarilor politici, dar și ca una populistă. Oricum, neserioasă și nedemnă de a fi luată în seamă, întrucât venea de la o forță parlamentară cu cel mai mic număr de deputați dintre cele trei invitate la consultări de șeful statului.

A doua rundă de consultări eșuată a lui Igor Dodon cu cele trei partide parlamentare

După prima rundă de consultări ratată, președintele a organizat, la 2 aprilie 2019, o nouă întâlnire cu partidele parlamentare. La aceasta au participat doar reprezentanții PSRM și PDM, cei ai Blocului ACUM refuzând să dea curs invitației șefului statului.

Nici de această dată nu s-a ajuns la un rezultat concret privind formarea unei majorități parlamentare. Cele două partide prezente au rămas pe pozițiile lor, fără a se ajunge la un compromis.

Liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a declarat, după consultările cu socialiștii, mediate de Igor Dodon, că „Obiectivul PD rămâne același: de a crea cât se poate de repede un guvern stabil, responsabil și eficient”.

Socialiștii au fost mai rezervați, Zinaida Greceanîi precizând că „Acum urmează să convocăm organele de conducere a PSRM, ca să ne consultăm ce decizie urmează să luăm ulterior”.

Liderii democrați și cei socialiști au ajuns la concluzia că au viziuni comune doar pe palierul social, dar îi despart divergențe de natură politică.

Igor Dodon a afirmat că nu va mai media discuții între partide pentru formarea majorității parlamentare și că este rândul acestora să negocieze: „Puteți crea o majoritate parlamentară, creați-o, după care consultăm candidatura la prim-ministru. Nu puteți, atunci dizolvăm parlamentul și mergem la alegeri parlamentare anticipate”.

Atât șeful statului, cât și liderii socialiști și cei democrați au criticat Blocul ACUM pentru că nu a participat la discuții, ci au organizat consultări proprii în parlament pe tema pachetului de legi antioligarhice¹².

Partidele parlamentare mari își prezintă ofertele de guvernare

Oferta de guvernare a Blocului ACUM a devenit cunoscută, în mare parte, încă înainte de alegerile parlamentare. În contextul febrei declanșate de negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, aceasta a fost completată cu revendicarea posturilor de președinte al Parlamentului și de prim-ministru de către Andrei Năstase și, respectiv, Maia Sandu.

Celelalte două partide mari au simțit și ele nevoia să-și prezinte fiecare viziunea despre participarea la noua guvernare. În general, programele lor conțin idei mai vechi, din campania electorală, dar și unele elemente noi.

Astfel, PSRM a solicitat funcția de președinte al Parlamentului pentru Zinaida Greceanîi, a respins ideea unui guvern minoritar și a cerut portofoliile Externelor, Apărării, Internelor și cel de vicepremier pentru Reintegrare. De asemenea, socialiștii s-au pronunțat pentru readucerea Serviciului de Informații și Securitate în subordinea șefului statului, consolidarea statutului limbii ruse și anularea legii care restricționează retransmisiunea televiziunilor rusești în Republica Moldova, crearea unei comisii de anchetă parlamentară privind investigarea fraudei bancare, o politică echilibrată în privința relațiilor interetnice și altele¹³.

 Spre deosebire de propunerile socialiștilor, care aveau un caracter politic, cele ale democraților erau exclusiv sociale. Oferta acestora, intitulată „Pachetul social Pentru Moldova”, prevedea, între altele, majorarea indemnizației unice la naștere și introducerea altor alocații pentru copii, ajutoare de Paște și de Crăciun pentru pensionari și persoanele defavorizate, mărirea ajutoarelor sociale pentru perioada rece a anului, continuarea programului de reparare a drumurilor, extinderea programului „Prima casă” etc.¹⁴.

Primele tatonări între PSRM și Blocul ACUM pentru constituirea unei majorități

În prima lună și jumătate de după alegeri, au existat mai multe tentative publice, inițiate de ambele partide, pentru demararea unor negocieri vizând formarea unei majorități parlamentare, însă toate au eșuat din diverse motive, unele chiar puerile.

Prima încercare serioasă de întâlnire între reprezentanții acestora a avut loc la data de 11 aprilie 2019, după ce, cu o zi înainte, Zinaida Greceanîi a adresat o scrisoare oficială prin care a invitat Blocul ACUM la negocieri cu privire la constituirea unei majorități parlamentare, pe baza ofertelor de guvernare ale celor două entități politice¹⁵.

Runda de negocieri nu a fost de bun augur, deoarece ambele partide nu au cedat niciun pas din pozițiile exprimate anterior pentru a se ajunge la un compromis.

„Indeciși și aroganți”, așa i-a catalogat Zinaida Greceanîi pe reprezentanții Blocului ACUM. „Ei, care au venit pe poziția a treia în Parlament, nu vor să cedeze nimic. Blocul ACUM nu va mai fi invitat la discuții”,¹⁶ a spus aceasta.

O poziție destul de critică la adresa ACUM a avut și Igor Dodon, liderul informal al socialiștilor, care a precizat că „Au luat 20% și vor ca să li se ofere funcția de speaker, premier și să le fie susținute toate legile, iar PSRM să rămână în opoziție”¹⁷.

Atitudinea Maiei Sandu a fost tot atât de categorică, declarând că nu va mai invita PSRM la dialog, deoarece nu are ce discuta cu socialiștii. „Nu văd despre ce putem discuta, deoarece în continuare vorbim despre lucruri diferite. Ei vorbesc despre o coaliție majoritară și încearcă să facă abstracție de faptul că suntem în lumi diferite”¹⁸, a conchis Sandu.

Această primă rundă mai mult de discuții decât de negocieri a demonstrat o lipsă totală de încredere între cele două partide, considerate incompatibile, și, totodată, existența unui impas politic postelectoral foarte greu de depășit.

Igor Dodon sesizează Curtea Constituțională

Confruntat cu un impas politic grav, președintele a sesizat, la 23 aprilie 2019, Curtea Constituțională (CC), cu scopul de afla dacă poate declanșa procedura de nominalizare a unui candidat pentru funcția de prim-ministru în lipsa constituirii structurilor de conducere ale noului Parlament și, în caz afirmativ, dacă poate avansa aceeași candidatură în situația în care prima încercare de numire ar eșua¹⁹.

Expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, fost judecător al CC, a precizat că „…propunerea candidaturii la funcția de prim-ministru, în lipsa structurilor interne ale Parlamentului, este imposibilă. O astfel de desemnare nu ar avea niciun efect juridic și politic…”²⁰.

În schimb, unii analiști politici au interpretat demersul lui Igor Dodon ca pe o încercare de a pune presiune pe partidele parlamentare pentru a ajunge la un compromis în privința formării unei majorități funcționale.

Curtea Constituțională respinge sesizarea președintelui

Curtea Constituțională a examinat, la 15 mai 2019, sesizarea șefului statului, Igor Dodon, precizând că pentru a înainta un candidat la funcția de prim-ministru, șeful statului trebuie să aibă, în primul rând, un partener de dialog instituțional în persoana președintelui Parlamentului, iar în al doilea rând trebuie să fie alese organele care fac posibilă convocarea Parlamentului în ședințe.

De asemenea, Curtea a reținut că sintagma „cel puțin două solicitări de învestitură” nu presupune în mod obligatoriu desemnarea aceleiași candidaturi²¹.

Încercări disperate de reluare a negocierilor între Blocul ACUM și PSRM

În cursul lunii mai, au fost două tentative de reluare a negocierilor sistate dintre Blocul ACUM și PSRM.

Prima a fost inițiată de o instituție media, la 14 mai 2019, sub forma unei mese rotunde, pentru a discuta posibile soluții de deblocare a impasului postelectoral. Socialiștii au refuzat invitația, așa cum procedaseră și cu prilejul altor două solicitări, lansate de parlamentarii Blocului ACUM²².

Cea de a doua a avut loc, la 18 mai 2019, când deputații Blocului ACUM au făcut o propunere publică fracțiunii socialiștilor privind convocarea unei sesiuni speciale a Parlamentului, în perioada 21-22 mai, la aproape trei luni de la data scrutinului parlamentar, în vederea alegerii conducerii Legislativului și adoptării unui pachet de legi „antioligarhice”, menite să ducă la înlăturarea de la putere a PDM²³. Nici această ofertă nu a primit răspuns din partea socialiștilor.

Se conturează tot mai mult ideea alegerilor anticipate

Pe parcursul lunii mai, au mai existat două tentative de reluare a negocierilor dintre Blocul ACUM și PSRM, ambele eșuate, deoarece cele două forțe politice și-au menținut pozițiile deja cunoscute.

În același timp, Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Igor Dodon privind desemnarea unui prim-ministru în absența unui Parlament funcțional, ceea ce a făcut ca să dispară și posibilitatea ca șeful statului să exercite o presiune sporită asupra celor trei partide, cu scopul de a le determina să treacă peste impedimentele dintre ele și să formeze o majoritate parlamentară.

Pe de altă parte, se apropia data limită (8 iunie 2019 – n.n.) a termenului prevăzut de Constituție pentru învestirea de către Parlament a unui nou guvern, ca rezultat al recentelor alegeri parlamentare.

În acest blocaj politic major și neașteptat, a început să se contureze tot mai mult ideea organizării unor alegeri parlamentare anticipate, cele trei partide învinuindu-se între ele de situația în care s-a ajuns.

Luând în considerare aspectele de mai sus, președintele Igor Dodon anunța, încă la 16 mai 2019, că probabilitatea desfășurării alegerilor parlamentare anticipate este de 90%²⁴ și avertiza, totodată, că la mijlocul lunii iunie va fi nevoit să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului abia ales²⁵.

Indicii ale amestecului Moscovei în formarea majorității parlamentare

În degringolada politică postelectorală din Republica Moldova au apărut primele semnale ale unui amestec al Kremlinului în constituirea majorității parlamentare la Chișinău.

Astfel, la 21 martie 2019, publicația rusească „Kommersant”, făcând trimitere la surse de încredere din structurile de stat, preciza într-un articol că Moscova este împotriva unei alianțe politice între socialiști și democrați, recomandând în schimb formarea unei majorități parlamentare cu dreapta politică (ACUM), fie chiar și provizorie, cu scopul demontării regimului Plahotniuc²⁶.

Publicația preciza că acest mesaj i-a fost transmis și președintelui Igor Dodon, cu ocazia frecventelor sale vizite la Moscova, efectuate după alegeri.

Nu după mult timp, respectiv la 2 aprilie 2019, ziaristul Dmitri Kiselef, cunoscut ca o portavoce a Kremlinului, afirma într-un comentariu la postul Rossia1 că Vlad Plahotniuc este o persoană „toxică” și că o alianță cu democrații ar fi echivalentă cu moartea politică atât a PSRM, cât și a lui Igor Dodon. Potrivit lui Kiselef, „reputația se pierde o singură dată”, iar „mărul otrăvit” Plahotniuc „se rostogolește acum spre Dodon”²⁷.

Afirmațiile de mai sus par destul de credibile, dacă avem în vedere că liderul democrat era învinuit de Moscova de înghețarea relațiilor bilaterale dintre cele două țări, ca urmare a acțiunilor regimului Plahotniuc care au nemulțumit Kremlinul: condamnarea invaziei în Crimeea și a sprijinului acordat separatiștilor din Estul Ucrainei, cererea adresată ONU pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria, construcția gazoductului Iași – Chișinău, expulzarea unor spioni ruși, protestul împotriva deschiderii reprezentanței separatiștilor transnistreni la Moscova, umilirea vicepremierului Dmitri Rogozin și a altor demnitari ruși pe aeroportul din Chișinău etc.

La toate acestea se adaugă constatarea unei realități politice postelectorale, care rezidă din faptul că liderii PSRM au refuzat orice dialog cu PDM și au avut discuții, tatonări și tentative de negocieri doar cu reprezentanții Blocului ACUM.

Mai mult, însuși Igor Dodon, liderul de facto al PSRM, și-a revizuit poziția față de relațiile Republicii Moldova cu UE, inclusiv în privința Acordului de Asociere și chiar a recomandat socialiștilor o alianță cu Blocul ACUM, arătându-se, totodată, deranjat de faptul că negocierile cu acesta au ajuns într-un impas.

Vizita subită la Chișinău a unor înalți emisari ai UE, SUA și Rusiei

La 3 iunie 2019, a avut loc o vizită fulger la Chișinău a vicepremierului rus Dmitri Kozak, comisarului european pentru extindere, Johannes Hahn, și a directorului Oficiului pentru Afaceri Est-Europene al Departamentului de Stat, Bradely Freden.

Președintele Igor Dodon a declarat că acestea arată „interesul partenerilor externi pentru situația din Moldova” și a exprimat părerea că „Politicienii cu experiență ar trebui să dea dovadă de înțelepciune și să se întâlnească cu emisarii”²⁸.

Cei trei emisari au avut întâlniri separate cu șeful statului și cu liderii principalelor partide parlamentare.

Trimisul Moscovei a declarat la finalul întâlnirilor următoarele: „Am venit în Republica Moldova să mă întâlnesc și cu reprezentanții altor formațiuni politice, pentru a le aduce la cunoștință poziția noastră cu privire la formarea unei coaliții politice. Vectorul extern al Republicii Moldova este unul important și apare în timpul negocierilor, de aceea vrem să aducem la cunoștință poziția noastră, care coincide cu cea a președintelui Dodon”²⁹.

Johannes Hahn a recomandat partidelor să evite alegerile anticipate, arătându-se destul de mirat că acestea n-au ținut negocieri pentru formarea noii guvernări, și le-a avertizat că în absența acesteia este în pericol finanțarea externă a țării de la FMI³⁰.

După întrevederea cu Johannes Hahn, PSRM a fost singurul dintre cele trei partide care a informat opinia publică despre conținutul întrevederii cu acesta. Astfel, socialiștii au anunțat că l-au informat pe comisarul UE că ei sunt împotriva alegerilor anticipate, că Blocul ACUM a refuzat să ia în considerare propunerile lor pentru începerea negocierilor și că încă mai speră să facă o coaliție cu acesta³¹.

Cu toate că întrevederile celor trei emisari nu au fost transparente, iar presa nu a reușit să obțină informații prețioase nici măcar pe surse, părerea unanimă subînțeleasă la Chișinău a fost că s-a pus la cale fie o mediere a formării unei alianțe majoritare cu ajutorul reprezentanților marilor puteri – Rusia, Uniunea Europeană și Statele Unite, fie s-au stabilit liniile generale ale unei guvernări de coaliție.

Cert este că evenimentele politice care s-au succedat în zilele imediat următoare aveau să confirme această supoziție.

Accelerarea negocierilor între PSRM și Blocul ACUM, după vizita emisarilor străini

La nici o zi după plecarea celor trei emisari străini, Blocul ACUM a trimis o invitație la negocieri PSRM, Maia Sandu precizând că prin aceste discuții ea și colegii ei își doresc să încerce să prevină ascensiunea politică și mai mare a lui Vlad Plahotniuc³².

Și de această dată nu s-a ajuns la un compromis, deoarece Blocul ACUM a condiționat votarea în funcția de președinte al Parlamentului a candidatului PSRM numai după adoptarea pachetului de legi antioligarhice. Zinaida Greceanîi a lăsat, însă, de înțeles că discuțiile ar putea continua, dacă va fi depășit impasul alegerii speakerului Parlamentului³³.

Lipsa de încredere dintre cele două partide a făcut ca Blocul ACUM să avanseze socialiștilor propunerea ca reprezentantul său, Andrei Năstase, să fie numit președinte al Parlamentului doar pentru două zile, timp necesar pentru a fi adoptate, promulgate și publicate în Monitorul Oficial legile antioligarhice, după care acesta va demisiona și va fi înlocuit cu Zinaida Greceanîi³⁴.

Socialiștii au respins această idee, menținându-se pe pozițiile anterioare.

Spre surprinderea tuturor, chiar și a socialiștilor, pe data de 5 iunie 2019, Consiliul Politic Național al Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), principala componentă a Blocului ACUM, a decis, cu 46 de voturi pentru și unu împotrivă, să o susțină pe Zinaida Greceanîi la funcția de președinte al Parlamentului.

Comunicatul de presă al PAS arăta, între altele, că a fost „o decizie dificilă”, dar necesară pentru a „debloca situația politică actuală și oferi Moldovei un guvern legitim și democratic”. În schimbul acestui compromis, PAS cerea un guvern al Blocului ACUM și „votarea întregului pachet de dezoligarhizare, de scoatere a instituțiilor din captivitate”³⁵.

Schimbarea de atitudine a PAS a fost salutată de socialiști, care au declarat că „Ne exprimăm speranța că, în cel mai scurt timp, o astfel de poziție mai constructivă decât anterior va fi exprimată și de către deputații Platformei Demnitate și Adevăr” (DA)³⁶, cealaltă componentă a Blocului ACUM.

Decizia PAS a fost luată fără consultarea partenerilor din Platforma „DA”, care au reacționat imediat, prin convocarea la 6 iunie 2019, a unei ședințe a conducerii partidului. Consiliul politic al acestei formațiuni a hotărât să sprijine candidatura Zinaidei Greceanîi, pe care a condiționat-o de semnarea de către PSRM a unui angajament public prin care să-și asume votarea pachetului de legi antioligarhice³⁷.

Prin aceste decizii a fost deblocată situația postelectorală, care a aruncat Republica Moldova într-o incertitudine politică prelungită, timp de peste trei luni de la data alegerilor parlamentare.

Importanța acestui moment a fost realizată de toată lumea, inclusiv de președintele Igor Dodon, care a declarat că „Procesul a început și sper că săptămâna aceasta va fi ales speakerul”³⁸.

Constituirea coaliției Înțelegerea Politică Temporară

În ziua de 7 iunie 2019, evenimentele politice de la Chișinău au început să se precipite într-un ritm foarte alert, îndeosebi după ce Curtea Constituțională, răspunzând unei sesizări a lui Igor Dodon privind termenul limită pentru alegerea structurilor funcționale ale Parlamentului, a emis decizia potrivit căreia acesta expira la data menționată mai sus, ora 24.00.

La criza de timp s-au adăugat panica, confuzia și agitația din rândul socialiștilor, aflați în ședința Consiliului republican al partidului, care au fost create de manevrele de culise eșuate ale președintelui Dodon de a încropi în pripă o alianță cu Vlad Plahotniuc, după ce liderul democrat a făcut publice detaliile acestora, determinând un scandal imens.

În acest climat politic instabil și deosebit de tensionat, liderii Blocului ACUM au transmis un ultim apel socialiștilor, spunând că îi așteaptă la negocieri până la miezul nopții, la sediul Parlamentului. ,,Noi rămânem aici. Am văzut mai devreme anunțul făcut de Partidul Socialiștilor. Am înțeles că și-au dorit să discute cu noi. Le spunem că suntem aici și invităm toată fracțiunea PSRM la discuții, ca să încercăm să găsim soluții pentru toate subiectele care au fost puse în discuții. Au mai rămas câteva ore. Am văzut și decizia Curții Constituționale, dar știm că această decizie vine să facă jocurile lui Plahotniuc. Noi trebuie să respectăm legea. Timp mai este, foarte puțin, dar mai este. Țara mai poate fi salvată. De aceea, venim cu această invitație către fracțiunea PSRM”³⁹, declara Maia Sandu.

Negocierile pe ultima sută de metri dintre Blocul ACUM și PSRM s-au purtat în nocturn, deputații celor două formațiuni reușind să convină asupra prevederilor prioritare ale textului unei înțelegeri, care consfințea crearea coaliției politice majoritare și învestirea unui guvern al acesteia.

A doua zi, 8 iunie 2019, în cursul dimineții, cele două grupuri parlamentare s-au reunit la Parlament, iar liderii partidelor lor au semnat Înțelegerea Politică Temporară, consacrată ,,dezoligarhizării și readucerii statului Republica Moldova în albia constituționalității!”.

,,Înțelegerea Politică Temporară are, ab initio, un caracter limitat ca sferă și durată de aplicare și Programul de Activitate al Guvernului reflectă această realitate. În primul rând, Programul se concentrează pe măsuri concrete limitate ca număr, dar cu impact sistemic pentru dezoligarhizarea țării și eliberarea principalelor instituții ale statului de controlul intereselor grupului oligarhic”⁴⁰.

Aceasta prevedea în Art.1 (alin. 1, 2 și 3) convocarea primei ședințe a Parlamentului, alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președinte a Legislativului, a vicepreședinților, a Biroului permanent și a Comisiilor parlamentare, precum și acordarea votului de încredere Guvernului condus de Maia Sandu.

În paralel, președintele Igor Dodon a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a spus că potrivit Constituției ar putea, dar nu trebuie neapărat, să dizolve Parlamentul, lucru pe care îl va face eventual, pe 10 iunie 2019, după consultări cu partidele parlamentare. În context, acesta a ținut să precizeze că are programate întâlniri, în cursul zilei, cu ambasadorii Rusiei, Statelor Unite și Uniunii Europene, pentru a-i informa despre evoluția situației politice⁴¹.

După semnarea Înțelegerii, a fost convocată o ședință extraordinară a Parlamentului, la care a participat și președintele Igor Dodon, cu următoarea ordine de zi: alegerea conducerii si organelor de lucru ale Parlamentului; aprobarea programului de activitate și lista membrilor guvernului; adoptarea unor acte legislative, fără a fi precizate.

Prin votul secret al 56 de deputați din totalul de 61 ai celor două partide, Zinaida Greceanîi a fost aleasă în funcția de președinte al Parlamentului. Apoi, au fost aleși vicepreședinți Ion Ceban (PSRM), Mihai Popșoi (PAS) și Alexandru Sliusari (PPDA), a patra funcție, rezervată opoziției, rămânând vacantă.

La scurt timp, președintele Igor Dodon a semnat decretul prin care a desemnat-o pe Maia Sandu candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultarea fracțiunilor parlamentare. Aceasta a dat citire Programului de guvernare și a prezentat lista membrilor Guvernului, în următoarea componență:

Prim-ministru – Maia Sandu

Vicepremier și Ministru de Interne – Andrei Năstase

Ministru al Economiei – Vadim Brânzan

Ministru al Educației, Culturii și Cercetării – Liliana Nicolaescu-Onofrei

Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – Ala Nemerenco

Viceprim-ministru pentru reintegrare – Vasile Șova

Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene – Nicolae Popescu

Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – Georgeta Mincu

Ministru al Finanțelor – Natalia Gavrilița

Ministru al Justiției – Stanislav Pavlovschi

Ministru al Apărării – Pavel Voicu.

Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului Maia Sandu, prin votul unanim al celor 61 de deputați ai coaliției, prezenți în sală. Deputații opoziției au absentat in corpore de la lucrările Parlamentului.

Maia Sandu și-a început discursul său de învestitură cu următoarele cuvinte: ,,Dragi cetățeni, Dictatorul a căzut! Începând de astăzi, regimul oligarhic este în opoziție. Astăzi am obținut o victorie asupra fricii, a mafiei, a nedreptății!”⁴².

După parcurgerea procedurilor constituționale, președintele Igor Dodon a făcut apel către fosta guvernare să asigure un transfer pașnic al puterii. „Celor care ne-au stins lumina: asigurați transferul pașnic al puterii în Moldova. Să nu ajungem la destabilizare. Oamenii vor să fie pace. Noi vom face tot posibilul pentru aceasta. Este o responsabilitate foarte mare”⁴³, a declarat șeful statului.

De precizat faptul că lucrările Parlamentului, inclusiv procedura de învestire a guvernului, s-au desfășurat în semiîntuneric, deoarece sala de ședințe în plen a fost debranșată de la rețeaua electrică, iluminarea fiind asigurată de doar câteva lămpi.

Instalarea noii puteri s-a făcut sub presiunea imensă a mii de demonstranți proguvernamentali, care au manifestat în fața Parlamentului, în sprijinul PD. Pe de altă parte, în Piața Marii Adunări Naționale s-a ridicat o scenă, unde se preconiza organizarea unui mare miting al Partidului Democrat, care rezervase această locație pentru perioada 5-9 iunie 2019. În același timp, în fața Ministerului Afacerilor Interne și a Procuraturii Generale au fost instalate corturi, cetățenii protestând față de preluarea puterii de noua majoritate parlamentară⁴⁴.

PDM nu recunoaște noua putere constituțională

Democrații nu au recunoscut noua majoritate parlamentară creată și nici Guvernul condus de prim-ministrul Maia Sandu.

Andrian Candu, vicepreședintele PDM, a anunțat, într-o conferință de presă, că va ataca pe toate căile legale deciziile luate în cadrul Parlamentului, pe motiv că acestea au un caracter ilegal și contravin Constituției. În acest sens, PDM a pregătit deja o sesizare la Curtea Constituțională privind decizia de alegere a așa-zisului președinte al Parlamentului.

„Ceea ce vedem astăzi în Parlament are un caracter ilegal. Există Curtea Constituțională, care este garantul Constituției și a spus clar că Parlamentul de azi este nelegitim. Tot ce se întâmplă azi va fi atacat pe căile legale”⁴⁵, a precizat Candu.

În același timp, acesta a ținut să informeze că toate instituțiile statului vor funcționa în regim obișnuit. „Cei care vor încerca să implementeze deciziile adoptate astăzi vor răspunde conform legii. Autoritățile statului trebuie să aplice legea, Constituția, dacă cineva va încerca să uzurpeze puterea în stat”,⁴⁶ a afirmat Andrian Candu.

La rândul său, prim-ministrul în exercițiu, Pavel Filip, a declarat că nu acceptă noul Guvern învestit și nu intenționează să cedeze fotoliile noilor miniștri. În cadrul unei ediții speciale la Publika TV, Pavel Filip a subliniat că există un singur Guvern care se încadrează în normele constituționale și acela nu este Executivul condus de Maia Sandu⁴⁷.

Vlad Plahotniuc, liderul PDM, a spus că „PD nu recunoaște acțiunile de astăzi, vom face tot posibilul ca să nu se preia puterea și să nu ajungem într-o criză mai mare”, acuzându-i pe socialiștii de încercarea de a uzurpa puterea. „Ceea ce fac ei acum e o lovitură de stat. Igor Dodon și PSRM nu mai au legitimitatea de a participa la majoritate și la formarea Guvernului, atâta timp cât există dovadă că sunt finanțați de peste hotare”, a specificat acesta⁴⁸.

La 9 iunie 2019, după suspendarea președintelui în exercițiu de Curtea Constituțională, Pavel Filip, președintele interimar, a emis un decret prin care a dizolvat Parlamentul nou-ales și a convocat alegeri parlamentare anticipate pentru data de 6 septembrie 2019. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial, în aceeași zi⁴⁹.

A doua zi, 10 iunie 2019, PDM a organizat ,,în Piața Marii Adunări Naționale, o amplă manifestație pașnică, la care zeci de mii de oameni și-au exprimat indignarea față de acțiunile de trădare de țară ale președintelui Igor Dodon și ale PSRM, dar și față de lovitura de stat orchestrată de socialiști și Blocul ACUM”⁵⁰.

În Declarația, adoptată cu acest prilej, se arăta că ,,Manifestanții consideră că Igor Dodon și PSRM și-au pierdut orice legitimitate după ce întreaga țară a văzut modul în care au încercat să pună în practică un plan de federalizare a țării, modul în care președintele țării recunoaște că socialiștii au fost finanțați ilegal din afara țării cu zeci de milioane de dolari în ultimii ani. În acest context, cetățenii veniți la manifestația din PMAN au cerut demisia imediată a lui Igor Dodon din funcția de președinte al Republicii Moldova și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate în data de 6 septembrie, concomitent cu cele parlamentare anticipate”⁵¹.

Recunoașterea noii puteri de către principalii actori politici internaționali

Într-o declarație a UE se precizează că aceasta a urmărit deciziile luate de Parlament, inclusiv formarea unui nou guvern de coaliție și că este deschisă cooperării cu guvernul „legitimat democratic”.

Șefa politicii externe europene, Federica Mogherini și comisarul pentru vecinătate, Johannes Hahn, precizează că această colaborare trebuie să se bazeze pe angajamentul de a continua reformele și pe respectarea valorilor de bază din Acordul de Asociere, semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Demnitarii europeni fac apel la calm și reținere, dar și la dialog între reprezentanții aleși democratic pentru a se găsi o soluție crizei politice⁵².

Într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA se arată că ,,SUA invită toate partidele din Republica Moldova să manifeste reținere și să se pună de acord asupra unui parcurs mai departe prin dialog politic”⁵³.

Ambasada SUA, într-o postare pe pagina sa de Facebook, își exprimă părerea că „oficialilor aleși trebuie să le fie acordat timp maxim posibil și oportunitatea de a ajunge la o înțelegere”. Cetățenii Moldovei merită un guvern pe deplin funcțional, care să-și reia activitatea pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor”⁵⁴.

 Alianța Nord Atlantică, prin purtătoarea sa de cuvânt, Oana Lungescu, a făcut apel la toate forțele politice „să dea dovadă de calm și reținere și să-și rezolve divergențele prin dialog, în spiritul respectului deplin al statului de drept”. Rămânem angajați față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”⁵⁵, se mai arăta în apelul respectiv.

Reacția oficialilor români a fost pe linia celor exprimate de principalii actori politici internaționali, enumerați mai sus. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a spus că lucrurile pot fi rezolvate „doar prin dialogul responsabil al tuturor forțelor politice”.

Într-un comunicat al Guvernului român se preciza că „cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului proeuropean”.

O poziție mai aparte și oarecum contrară celor doi factori de decizie anteriori a avut ministrul afacerilor externe român Teodor Meleșcanu, care a mizat pe alegerile anticipate, anunțate de premierul în exercițiu, Pavel Filip, declarând, în context, că „Nu există instituția recunoașterii guvernului, există recunoașterea unui stat”⁵⁶.

Curtea Constituțională se implică în bătălia politică

În încleștarea politică dintre vechiul regim, patronat de PDM și noua putere, reprezentată de coaliția PSRM-Blocul ACUM, liderii democrați, în frunte cu Vlad Plahotniuc, s-au folosit de pârghiile CC, la care au atacat toate deciziile Parlamentului, din perioada 7-9 iunie 2019.

Curtea a acceptat sesizările PDM și a răspuns în regim de urgență, uneori chiar în aceeași zi, acestora, emițând decizii favorabile inițiatorilor, menite să stopeze procesele democratice ale coaliției majoritare. În acest mod, s-a implicat în lupta politică, contrar normelor sale deontologice.

Astfel, prin Decizia nr. 83, din 07.06.2019, CC a declarat inadmisibilă sesizarea Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, privind calcularea termenului de trei luni de inactivitate a Parlamentului în vederea dizolvării acestuia, stabilind că perioada legală a expirat la 7 iunie 2019, ora 24⁰⁰, ceea ce însemna imposibilitatea funcționării Legislativului și a învestirii unui nou guvern⁵⁷.

În continuare, CC a adoptat altă decizie, prin care șeful statului, Igor Dodon, a fost suspendat o zi, iar președintele interimar, premierul în exercițiu, Pavel Filip, a semnat decretul de dizolvare a noului Parlament și a stabilit alegeri parlamentare anticipate pentru data de 6 septembrie 2019⁵⁸.

Caruselul deciziilor politice ale CC a continuat, aceasta declarând neconstituțională Hotărârea adoptată de deputații Parlamentului de legislatura a X-a, din 8 iunie 2019, privind alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președinte al Legislativului, precum și, ab initio, toate actele (legile, hotărârile) adoptate de legiuitori la data de 8 iunie 2019 și ulterior⁵⁹.

Încetarea dualității de putere la Chișinău

Timp de șapte zile, respectiv de la 8 la 14 iunie 2019, în Republica Moldova a existat o dualitate a puterii, lucru unic în istoria sa postsovietică. Aceasta a constat în existența paralelă a două rânduri de instituții ale puterii în stat: doi președinți, unul în exercițiu (Igor Dodon), altul interimar (Pavel Filip); două majorități parlamentare, una a PDM, alta a PSRM-Blocul ACUM; doi prim-miniștri, unul în exercițiu (Pavel Filip), altul nou învestit (Maia Sandu). 

După o săptămână de blocaj politic, instituțional și juridic, Consiliului politic național, convocat în ședință la 14 iunie 2019, a hotărât retragerea PDM de la guvernare, prin prezentarea demisiei Guvernului.

Vlad Cebotari, vicepreședinte al PDM, a declarat după ședința CPN că decizia are efect politic, va rezolva parțial problema blocajului politic și va fi un semnal clar că PDM nu se ține de putere.

„În aceste condiții, sarcina preluării în legalitate a guvernării rămâne a fi rezolvată de binomul PSRM-ACUM, creat de Igor Dodon și partidele așa-zis proeuropene, cum le-a denumit foarte interesant și sugestiv președintele Federației Ruse, care a salutat crearea acestui binom”, a arătat Vlad Cebotari⁶⁰.

Apoi, prim-ministrul în exercițiu, Pavel Filip, însoțit de toți miniștrii, a anunțat demisia cabinetului. „Am decis să ne prezentăm demisia din funcțiile pe care potrivit legii încă le exercităm. Am luat această decizie, în primul rând, pentru că, în ultimele zile, se fac presiuni enorme. Plecarea noastră nu va rezolva actualul blocaj juridic și nici nu va anula deciziile Curții Constituționale. Criza constituțională rămâne în continuare fără soluții”⁶¹, a precizat Pavel Filip.

În aceeași zi în care PDM a renunțat la putere, Vlad Plahotniuc, liderul acestuia, a părăsit teritoriul Republicii Moldova, în grabă, de teama eventualelor represalii din partea noii puteri. Ulterior, respectiv la 24 iunie 2019, Vlad Plahotniuc și-a dat demisia din funcția de președinte al PDM, precizând următoarele: ,,Mi-am depus astăzi mandatul de președinte al partidului și le-am propus colegilor să organizeze cât mai curând congresul partidului pentru a alege o nouă conducere și a aproba un nou program politic. De asemenea, pentru a opri speculațiile posibile, declar că am decis să nu mai candidez la acest congres pentru vreo funcție în partid. Am luat această decizie și pentru că Partidul Democrat are nevoie de un nou proiect politic în opoziție, un proiect care să fie elaborat după noile realități, de o nouă echipă de conducere”⁶².

Pe de altă parte, protestatarii plătiți de PDM din fața Ministerului Afacerilor Interne și a Procuraturii Generale, au demontat corturile, instalate odată cu declanșarea crizei politice.

Reacțiile la retragerea de la putere a PDM nu au întârziat să apară, atât din partea liderilor partidelor din noua majoritate parlamentară, cât și pe plan internațional.

Prim-ministrul Maia Sandu declara, la scurt timp, că „În sfârșit am câștigat în fața răului. Vă mulțumesc că ați fost calmi, ne-ați încurajat să mergem înainte. Sperăm că decizia PD este asumată și sinceră și nu reprezintă o capcană ca să aibă timp pentru acțiuni subversive”⁶³.

La rândul său, președintele Igor Dodon afirma că „PD, care a uzurpat puterea în stat, astăzi și-a recunoscut înfrângerea”⁶⁴.

Pe plan internațional, Departamentul de Stat a fost primul actor politic care a salutat decizia Partidului Democrat de a se retrage de la guvernare în favoarea „coaliției formate de Parlamentul ales în mod democratic”⁶⁵. „Suntem încurajați de faptul că atât noua coaliție, cât și fostul guvern s-au angajat într-un transfer pașnic de putere, care reflectă voința poporului moldovean”, Departamentului de Stat solicitând părților să manifeste „reținere în această perioadă de tranziție”⁶⁶.

Precizăm că pe timpul confruntării dintre noua majoritate PSRM-ACUM și PDM, ambasadorul american, Dereck J. Hogan, a avut mai multe întrevederi cu cele două forțe politice rivale.

Ieșită compromisă din lupta politică, CC se autodizolvă

Președintele Igor Dodon și liderii noii puteri nu au recunoscut și, ca urmare, nu au pus în aplicare deciziile CC. Mai mult, consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi a adresat mai multe amenințări la adresa acesteia⁶⁷.

Hotărârile CC au consternat și pe unii factori de decizie internaționali. Unul dintre aceștia, Thorbjørn Jagland, secretar general al Consiliului Europei, s-a sesizat și a cerut Comisiei de la Veneția să se pronunțe asupra situației create de CC din Republica Moldova.

Sub presiunea factorilor politici interni și internaționali, CC a hotărât, la 15 iunie 2019, să-și revizuiască, din oficiu, actele pronunțate în perioada 7-9 iunie 2019. Ca urmare, au fost anulate Decizia Curții Constituționale nr. 83 din 7 iunie 2019, Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 8 iunie 2019, Hotărârea Curții Constituționale nr. 14 din 8 iunie 2019, Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 8 iunie 2019, Avizul Curții Constituționale nr. 1 din 9 iunie 2019 și Avizul Curții Constituționale nr. 2 din 9 iunie 2019⁶⁸.

Prin anularea actelor Curții din acea perioada, Parlamentul condus de Zinaida Greceanîi dobândește, ope constitutionis, calitatea de Parlament constituțional, fiind revigorate actele normative adoptate de acesta, precum și actele adoptate de Guvernul Republicii Moldova, condus de Maia Sandu⁶⁹.

La baza anulării a stat situația de fapt din Republica Moldova, în special anunțul transferului de putere către Guvernul prim-ministrului Maia Sandu și a coaliției formate în Parlament.

Hotărârea Curții din 15 iunie 2019 se dorește a fi o sursă a păcii sociale, a menținerii statului de drept, a democrației, precum și a garantării unui cadru adecvat de protecție a drepturilor omului prin combaterea unei instabilități politice de anvergură⁷⁰.

Pe data de 20 iunie 2019, fără a mai aștepta răspunsul Comisiei de la Veneția, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia, iar președintele Igor Dodon le-a cerut și celorlalți membri ai CC să-i urmeze exemplul⁷¹.

La rândul ei, Maia Sandu a cerut demisia imediată a celorlalți magistrați ai CC, pe care a acuzat-o că în loc să recunoască că ,,a participat la încercarea disperată a PDM de a se menține ilegal la putere, își justifică decizia doar prin faptul că aceasta ar fi situația la momentul de față în Republica Moldova”⁷².

La 21 iunie 2019, Comisia de la Veneția s-a pronunțat cu privire la deciziile Curții Constituționale, adoptate între 7-9 iunie. Experții Comisiei au constatat că nu existau condiții clare de dizolvare a parlamentului și că CC nu și-a respectat propriile proceduri și nici principiul egalității părților în ceea ce privește criza politică. Aceștia au subliniat că rolul esențial al Curții Constituționale este să mențină echilibrul între ramurile puterii și să acționeze ca un arbitru, respectând soluțiile la care au ajuns instituțiile legitime din punct de vedere democratic. De asemenea, Comisia a arătat că drepturile procedurale ale președintelui și parlamentului au fost grav afectate de numărul și viteza deciziilor emise de CC⁷³.

La scurt timp după anunțarea deciziei Comisiei de la Veneția, Igor Dodon a declarat că „unica modalitate de restabilire a stabilității constituționale este demisia in corpore a judecătorilor Curții Constituționale”⁷⁴.

Pe data de 26 iunie 2019, printr-un comunicat public, s-a anunțat că judecătorii CC au demisionat in corpore. ,,Încetarea mandatului și vacanța funcțiilor de judecători ai Curții Constituționale vor fi anunțate autorităților competente să desemneze noii judecători. Domnul judecător Veaceslav Zaporojan a fost abilitat de Plenul Curții Constituționale să exercite atribuțiile administrative ale președintelui Curții până la alegerea noului Președinte”⁷⁵, se arată în comunicatul CC.

Prin demisia celor șase judecători s-a produs, de fapt, autodizolvarea Curții Constituționale, caz unic în istoria recentă a Republicii Moldova.

În aceeași zi, președintele Igor Dodon a anunțat că Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii urmează să demareze în regim de urgență procedurile aferente numirii noilor judecători ai Curții Constituționale.

„Exprim încrederea în faptul că noua componență a Curții Constituționale va fi una independentă, va realiza nobila misiune de a garanta supremația Constituției, se va supune numai Legii Supreme și va exclude cu orice preț influențele politice și jocurile de culise”⁷⁶, a precizat acesta.

Concluzii

Întrucât rezultatele alegerilor parlamentare au fost neconcludente, iar neîncrederea dintre cele trei partide importante era la cote maxime, timp de aproape trei luni s-a bătut pasul pe loc, fără a se reuși depășirea impasului politic major în formarea unei majorități parlamentare funcționale.

La toate nivelele politice, inclusiv în rândul opiniei publice, se conturase ideea convocării unor alegeri parlamentare anticipate. A fost nevoie doar de un impuls extern pentru ca două dintre cele trei partide principale să facă compromisuri neașteptate și să constituie, într-un timp record, greu de egalat, o majoritate parlamentară, să transforme Parlamentul într-o instituție funcțională și să învestească un guvern. Acest lucru s-a întâmplat în ultima zi a termenului limită prevăzut de Constituție și s-a datorat intervenției subite a emisarilor UE, SUA și, îndeosebi, al Federației Ruse.

Că noua putere a fost instalată în pripă, pe ultima sută de metri, s-a văzut și din derularea extrem de rapidă și fără fast a procedurilor constituționale, care, în mod normal, iau mult mai mult timp. Evenimentul a luat prin surprindere atât opinia publică internă, cât și pe cea internațională, care nu erau pregătite pentru o evoluție politică atât de neașteptată.

Constituirea noii puteri ridică mai multe semne de întrebare din următoarele motive:

– Cele două forțe politice care formează majoritatea parlamentară (PSRM și Blocul ACUM) sunt incompatibile din toate punctele de vedere;

– Socialiștii, deși au ponderea cea mai mare în Parlament (35 mandate), au renunțat inexplicabil la multe dintre obiectivele lor politice, cuprinse în oferta de guvernare de după alegeri;

– Partidele din Blocul ACUM au cedat prea ușor în fața revendicărilor politice ale lui Igor Dodon, ceea ce a dus la întărirea instituției prezidențiale, contrar opticii lor anterioare alegerilor;

– Cu toate că are grupul parlamentar cel mai mic (26 mandate), Blocul ACUM conduce aproape singur un Guvern, format în proporție de circa 90% din reprezentanții săi;

– Practic, există un guvern minoritar al Blocului ACUM, care este susținut parlamentar de o majoritate socialistă, așa cum și-a dorit și i-a cerut Maia Sandu președintelui Igor Dodon.

Explicația acestei situații ar consta, pe de o parte, în satisfacerea intereselor Rusiei privind perpetuarea influenței sale în Republica Moldova, care le-a impus socialiștilor să accepte o alianță politică contra naturii, iar, pe de altă parte, în salvarea politică a lui Igor Dodon, după dezvăluirile foarte grave și deosebit de periculoase pentru el și stăpânii săi de la Moscova, făcute în cadrul negocierilor secrete pe care le-a avut cu liderul democrat, Vlad Plahotniuc.

În privința perspectivei acestei alianțe politice, așa cum rezultă și din documentele de constituire, ea a apărut într-un mod conjunctural și are un caracter temporar, lucru de care este conștientă toată lumea. Însuși președintele Igor Dodon, realizând acest lucru, s-a pronunțat pentru transformarea acesteia într-o alianță politică permanentă. Din acest motiv, chiar la scurt timp după formarea ei, între acesta și Blocul ACUM s-a convenit un moratoriu așa-zis ideologic și geopolitic, cu scopul de a evita eventuale neînțelegeri dintre liderii coaliției de guvernare.

Tindem să credem că alianța va rezista atâta timp cât liderii ei vor reuși să ignore realitățile istorice, identitare și de altă natură și să-și satisfacă interesele lor politice, precum și pe cele ale stăpânilor din spatele lor, recte ale Rusiei, în cazul socialiștilor.

Din această struțo-cămilă politică cel mai lezat va ieși Blocul ACUM, care cu greu va reuși să-și îndeplinească programul de guvernare din cauza piedicilor puse de partenerul său prorus, iar toate eșecurile înregistrate îi vor fi puse în cârcă.

Note:

¹ www,europalibera.org, din 27 februarie 2019.

² Agenţia Moldpres, din 1 martie 2019.

³ Agenţia Moldpres, din 11 martie 2019.

⁴ www.europalibera.org, din 12 martie 2019.

⁵ Idem.

⁶ Deschide.md, din 14 martie 2019.

⁷ Agenţia Moldpres, din 21 martie 2019.

⁸ www.europalibera.org, din 25 martie 2019.

⁹ Agenţia Moldpres, din 21 martie 2019.

¹⁰ Agenţia Moldpres, din 25 martie 2019.

¹¹ Deschide.md, din 26 martie 2019

¹² www.europalibera.org, din 2 aprilie 2019.

¹³ Agenţia Publika, din 9 aprilie 2019.

¹⁴ www.europalibera.org, din 9 aprilie 2019.

¹⁵ Agenţia Publika, din 10 aprilie 2019.

¹⁶ Agenţia Publika, din 15 aprilie 2019.

¹⁷ Deschide.md, din 9 aprilie 2019.

¹⁸ Agenţia Publika, din 13 aprilie 2019.

¹⁹ Deschide.md, din 24 aprilie 2019.

²⁰ Idem.

²¹ Agenţia Moldpres, din 15 mai 2019

²² www.europalibera.org, din 14 mai 2019.

²³ Ibidem, din 18 mai 2019.

²⁴ Deschide.md,din 16 mai 2019.

²⁵ Agenţia Publika, din 15 mai 2019.

²⁶ Deschide.md, din 21 martie 2019.

²⁷ Deschide.md, din 2 aprilie 2019.

²⁸ www.europalibera.org, din 3 iunie 2019

²⁹ Agenţia Moldpres, din 3 iunie 2019.

³⁰ www.europalibera.org, din 4 iunie 2019.

³¹ Agenţia Publika, din 3 iunie 2019.

³² www.europalibera.org, din 4 iunie 2019.

³³ Idem.

³⁴ Deschide.md, din 4 iunie 2019.

³⁵ www.europalibera.org, din 5 iunie 2019.

³⁶ Idem.

³⁷ Deschiede.md, din 6 iunie 2019.

³⁸ www.europalibera.org, din 5 iunie 2019.

³⁹ Deschide.md, din 7 iunie 2019.

⁴⁰ Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, www.bloculacum.md, din 9 iunie 2019.

⁴¹ www.europalibera.org, din 8 iunie 2019.

⁴² Deschide.md, din 8 iunie 2019.

⁴³ www.europalibera.org, din8 iunie 2019.

⁴⁴ Idem.

⁴⁵ www.pdm.md, din 8 iunie 2019.

⁴⁶ Idem.

⁴⁷ Agenţia Publika, din 8 iunie 2019.

⁴⁸ Agora.md, din 8 iunie 2019.

⁴⁹ M.O. nr.192, din 9 iunie 2019.

⁵⁰ Declaraţia Partidului Democrat din Moldova, după manifestaţia din PMAN, www.pdm.md, din 10 iunie 2019.

⁵¹ Idem.

⁵² www.europalibera.org, din 9 iunie 2019.

⁵³ Deschide.md, din 10 iunie 2019.

⁵⁴ www.europalibera.org, din 9 iunie 2019.

⁵⁵ Ibidem, din 10 iunie 2019.

⁵⁶ Idem.

⁵⁷ www.constcourt.md, din 7 iunie 2019.

⁵⁸ Agenţia Moldpres, din 7 iunie 2019

⁵⁹ www.europalibera.org, din 8 iunie 2019.

⁶⁰ www.pdm.md, din 14 iunie 2019.

⁶¹ Agenţia Moldpres, din 14 iunie 2019.

⁶² www.pdm.md, din 24 iunie 2019.

⁶³ www.europalibera.org, din 14 iunie 2019.

⁶⁴ Idem.

⁶⁵ www.europalibera.org, din 15 iunie 2019.

⁶⁶ Idem.

⁶⁷ Deschide.md, din10 iunie 2019.

⁶⁸ www.constcourt.md, din 15 iunie 2019.

⁶⁹ Idem.

⁷⁰ Idem.

⁷¹ www.europalibera.org, din 21 iunie 2019.

⁷² Deschide.md, din 20 iunie 2019.

⁷³ Agenţia Moldpres, din 21 iunie 2019.

⁷⁴ Idem.

⁷⁵ www.constcourt.md, din 26 iunie 2019.

⁷⁶ Agenţia Moldpres, din 26 iunie 2019.