Conferința internațională de onomastică „Numele și numirea”

Între 3 și 5 septembrie 2019 a avut loc, la Baia Mare, cea de a V-a ediție a Conferinței Internaționale de Onomastică „Numele și Numirea” (ICONN 5) – https://onomasticafelecan.ro/iconn5/ –, la care s-au înscris 120 de specialiști din 22 de țări: Albania, Algeria, Anglia, Austria, Belarus, Bulgaria, Canada, Cehia, Germania, Ghana, Italia, Japonia, Lituania, Nigeria, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Ungaria.

Conferința este organizată de Centrul de Onomastică de la Facultatea de Litere din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, de către un comitet condus de prof. univ. dr. hab. Oliviu Felecan, în prezent și redactor-șef al revistei „Onoma”, fondată în 1950 ca jurnal al Societății Internaționale de Științe Onomastice (ICOS), cu sediul în Suedia, la Uppsala. 

Prin tema propusă, Multiculturalism în onomastică, și ediția din anul acesta a oferit cercetătorilor, ca și subiectele anterioare – Interferențe multietnice în antroponimie, Onomastica în spațiul public actual, Convențional/neconvențional în onomastică, Sacru și profan în onomastică –, posibilitatea de a analiza fenomenul sub nebănuite ipostaze, atât în diacronie, cât și în sincronie. 

Exemplul evident l-au oferit chiar lucrările susținute în plenul Conferinței: Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, Nume de locuri în texte vechi românești. Între modelul cultural și constrângeri administrative; Grant W. Smith, Eastern Washington University, Class and irony in the names of Measure for Measure; Peter Jordan, Österreichische Akademie der Wissenschaften, Exonyms as expressions of intercultural relations; Valéria Tóth, University of Debrecen, Methodological problems in Etymological Research on Old Toponyms of the Carpathian Basin; Ștefan Oltean, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, A semantic-referential perspective on name and naming.

Numărul mare de participanți a impus ca celelalte lucrări să se desfășoare în patru secțiuni, în paralel, timp de două zile, în funcție de tematică și limbă (engleză, franceză, germană, italiană, română), astfel încât autorii să poată fi prezenți și la alte susțineri:   Multiculturalism în spațiul public; Multiculturalism în antroponimie; Multiculturalism în antroponimia istorică; Multiculturalism în antroponimia literară (și în cinematografie); Multiculturalism în toponimie; Multiculturalism în toponimie și antroponimie; Teorie și practică în etimologia toponimică. 

În fiecare dintre aceste secțiuni au fost expuse comunicări interesante și diversificate, care au captat atenția auditoriului, dovedind în același timp implicarea autorilor în acest domeniu insuficient cercetat până acum, onomastica. Câteva titluri ne pot oferi veridicitatea acestei afirmații: Artur Gałkowski, University of Lodz, Poland, Heortonyms as multicultural conceptual names; János N. Fodor, ELTE Eötvös Loránd University of Sciences, Budapest, Transylvania’s historical personal names from a multicultural perspective; Rita Baranauskiene, Ilona Mickiene, Vilnius University, Lithuania, Lithuanian nicknames: aspects of metaphorisation; Daiana Felecan, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Multiculturalism în componența numelor de restaurante băimărene; Aleh Kopach, Belarusian State University, Belarus, Multicultural aspects of place-names in Belarus; Anna Oczko, Jagiellonian University, Krakow, Poland, Toponymic unity of the Carpathian and Sub-Carpathian areas; Alda Rossebastiano, Università degli Studi di Torino, Italia, Interferenza spagnola sui cognomi degli emigrati italiani in Argentina;  Adriana Stoichițoiu Ichim, Universitatea din București, Observații privind numele instituțiilor de învățământ preuniversitar din România în contextul multiculturalismului; Oliviu Felecan, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, ICONN – un exemplu de multiculturalism în onomastică; Nicolae Felecan, Baia Mare, Antroponimia, indice al multiculturalismului. Studiu de caz: Gimnaziul latino-catolic din Bistrița (1729-1779); Tamás Farkas, ELTE Eötvös Loránd University of Sciences, Budapest, Names and multiculturalism in Terry Pratchett’s Discworld; Alina Bugheșiu, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Translating characters’ names in animated films: between faschion and necessity; Alfonso Germani, Centro Inchieste Dialettali „La Ciocia”, Italia, Il ripristino dell’odonomastica storica nella città vecchia di Fiume/Rijeka; Margareta Manu Magda, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române, București, Aspecte multiculturale ale numelui și numirii: o perspectivă pragmatică; Anna Tsepkova, Novosibirsk State Pedagogical University, Russia, Dynamics of interculturally  motivated Russian nicknames over 2004-2019; Sergey Goryaev, Ural Federal University, Ekaterinburg, Russia, Balkan motifs in Russian urbanonymy: „Romanian” and „Bulgarian” street names; Justyna B. Walkowiak, Adam Mickiewicz University, Poznan, Poland, The list of women involved in the 1863 uprising in Lithuania as a source for studying the gradual extinction of Polish suffixed feminine surnames; Daiva Sinkevičiute, Vilnius University, Lithuania, The influence of borrowed names on the Lithuanian stock of proper names: The case of names in -ij, -ijus; Clare Green, SOAS, University of London, United Kingdom, Choosing children’s names and family language planning for minority language speakers in the UK; Gergana Petkova, Medical University, Plovdiv, Bulgaria, Bulgarian personal names with foreign origin that denote colour; Halyna Matsyuk, Lesia Duda, Ivan Franko National University in Lviv, Ukraine, Outlining the characterization of the polycultural names in the city of Lviv in the first half of the twentieth century (based an the sociolinguistic reconstruction of metric book records); Luminița Todea, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Multicultural aspects in using idiomatic expressions; Elena Papa, Universitá di Torino, Italia, Riflessi onomastici dell’emigrazione italiana in Argentina: contatti interlinguistici e rifondazione identitaria; Mihaela Munteanu Siserman, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Branduri alimentare românești: între cultură autohtonă și multiculturalism; Svetlana Nasakina, Odessa State Agrarian University, Ukraine, Social and ideological aspects of name choices for ships in the 19th and 20th centuries; Marie Antoinette Rieger, Multikulturelle Aspekte kolonialer und aktueller Straβennamen in Dar es Salaam; Ioana Gafton, Biblioteca Centrală Universitară Iași, România, Despre schimbarea numelui; Paola Cotticelli-Kurras, University of  Verona, Italy, Multiculturalism in Italian brand names: a case study of mountain sports products; Holger Wochele, Universität Wien, Austria, Straßennamen im multikulturellen und mehrsprachigen Kontext am Beispiel von Sibiu / Hermannstadt / Nagyszeben etc.

Au fost deci două zile pline de comunicări, de discuții și întrebări, din care cu toții, tineri și mai puțin tineri, și-au îmbogățit cunoștințele și au constatat, în același timp, stadiul înalt la care se află studiile onomastice în prezent, atât la nivel teoretic, cât și particularizat, la nivelul unei țări ori zone pe care participanții au reprezentat-o, dovedind aportul fiecărei etnii în parcursul istoric. 

Nu este deloc neglijabilă implicarea tinerilor cercetători – masteranzi și doctoranzi – de la CUNBM și din alte centre universitare, prezenți cu comunicări, care au atras atenția auditoriului. Publicarea lor în volum, sub evaluarea atentă și avizul unui Comitet științific internațional, ca și indexarea volumelor, tip Proceedings, în cea mai prestigioasă bază de date, ISI Web of Science, vor fi argumente ale recunoașterii științifice, a pregătirii profesionale, dar și a importanței Conferinței de la Baia Mare.

De altfel, mulți dintre participanți, personalități marcante pe plan mondial în domeniul lingvisticii, au ținut să sublinieze că Centrul Universitar din Baia Mare a devenit, cu adevărat, o prestigioasă „Școală” de onomastică, recunoscută în cercurile academice internaționale.

În ultima zi a Conferinței a fost organizată o excursie într-o zonă multietnică, în nord-vestul României, în Câmpia Someșului, pentru a constata pe viu existența multiculturalismului și în acest areal. Itinerarul, pornind din Baia Mare, a străbătut mai multe localități din județul Satu Mare, cu popasuri la:

Medieșu Aurit, comună pe teritoriul căreia s-au descoperit o impunătoare așezare și o necropolă aparținând dacilor din nord-vestul Daciei Romane. Tot aici se află un castel din anii 1620-1657, în stilul Renașterii transilvănene, rămas în ruină după bombardamentele din cel de al Doilea Război Mondial. După 1990 a apărut și prima distilerie, omologată, de țuică, prezentă pe piața românească și internațională sub denumirea de țuica „Zetea”.

Carei, oraș atestat documentar la 1320. Aici se află mai multe edificii din secolul al XVIII-lea: o mănăstire a piariștilor, castelul Károlyi, astăzi muzeu, Biserica Sf. Arhangheli, ruteană la 1738 și reformată între 1746-1792, un parc dendrologic (15 ha), o stațiune balneoclimaterică termală locală. În parcul din centrul orașului se află monumentul ostașului român, operă a sculptorului băimărean Vida Gheza, ridicat în anul 1964, în memoria eliberării ultimului teritoriu românesc de sub ocupația hitleristo-horthistă.

Căpleni, localitate maghiară cu origini șvăbești, în care se află o mănăstire ridicată de comitele Sandor Károlyi, la începutul secolului al XVIII-lea (1711), pe ruinele altei mănăstiri benedictine, construită în secolul al XII-lea. Biserica găzduiește și cripta familiei Károlyi; ultimele sicrie, aduse din Brazilia și Elveția, sunt din anul 2009.

Ardud, comună viticolă, care adăpostește ruinele cetății Dragfi (familie de nobili români din Maramureș, descendentă din Drag). Cel mai important reprezentant a fost Bartolomeu Dragfi, voievod al Transilvaniei între 1493-1499. Acesta a sprijinit, în 1497, pe Ștefan cel Mare în luptele purtate împotriva regelui polon Ioan Albert.

Redăm și câteva din gândurile unor participanți transmise organizatorilor, după plecarea de la Conferință:

„Thank you so much for all your hard work and hospitality organising ICONN5. I thoroughly enjoyed both the conference and the chance to visit Romania and learn more about the culture of Maramureș and Satu Mare County.” (Clare Green, Anglia)

„I`d like to say  A BIG THANK YOU for the great conference and all you have done  with your team! Everything was perfect!” (Svetlana Nasakina, Ucraina)

„This was a fantastic time in Baia Mare, thanks to you and your team. I am looking forward to going there again.” (Anna Tsepkova, Rusia)

„The conference was – as always – an exciting experience with very interesting papers and even more inspiring conversations.” (Marie Antoinette Rieger, Italia)

„I would like to cordially thank you for the wonderful, as ever, ICONN conference.” (Justyna Walkowiak, Polonia)

„We would like to thank you for the wonderfully organized and great Conference, delicious food, amazing concert and excursion. Thank you and your team for care and hospitality. We hope to meet again at the ICONN6 conference.” (Rita Baranaskiene, Lituania)

„I would like to thank you for everything. The conference programme, the hotel as well as all lunches and dinners were really excellent. The symposium also was successful.” (Tóth Valéria, Ungaria)

„Thank you once again for your this wonderful event and for your hospitality in Baia Mare. The dinner on Wednesday evening was indeed exceptional and I enjoyed very much this truly Romanian atmosphere.” (Peter Jordan, Austria)