Destrămarea Coaliției Kozak

La 8 iunie 2020, se împlinește un an de la constituirea coaliției politice, denumită Înțelegerea Politică Temporară (ÎPT), formată din Blocul ACUM și PSRM – două formațiuni politice cu ideologii și programe diametral opuse. Aceasta a fost înființată cu scopul depășirii gravei crize politice, rezultată după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, și sub presiunea marilor puteri (UE, SUA și Rusia). Noua coaliție a instalat Guvernul Sandu, un cabinet minoritar, în a cărui componență au intrat, în mare majoritate, doar membri ai Blocului ACUM, susținut parlamentar de PSRM.

Din păcate, după cum rezultă și din denumire, coaliția a avut o viață foarte scurtă, de circa 5 luni, aceasta fiind desființată la 12 noiembrie 2019, în urma demiterii Guvernului Maia Sandu printr-o moțiune de cenzură inițiată de deputații socialiști, care au dorit să acapareze întreaga putere și să readucă Republica Moldova în sfera de influență a Federației Ruse.

În cele ce urmează, autorul prezintă o analiză a evoluțiilor politice de la Chișinău, care au dus la destrămarea coaliției, înlăturarea de la putere a forțelor pro-europene și deturnarea Republicii Moldova din drumul spre UE.

Guvernul își asumă răspunderea pe un proiect de lege privind numirea procurorului general

În luna septembrie 2019, Parlamentul a schimbat criteriile de numire a procurorului general. Pe baza acestora, la 6 noiembrie 2019, Guvernul Sandu a adoptat un proiect de lege care prevedea modificarea regulilor de selectare a candidaților la funcția de procuror general. Potrivit documentului, prim-ministrul își aroga dreptul de a selecta cel puțin doi candidați pentru funcția de procuror general, urmând ca, ulterior, lista acestora să fie transmisă Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) care, la rândul său, o înainta șefului statului pentru numirea unuia dintre ei în funcția de procuror general. „Sunt gata să-mi asum această răspundere pentru a identifica lista candidaților la funcția de procuror general, candidați în care să avem încredere că sunt oameni onești care vor lucra doar pentru cetățeni, în conformitate cu legea”¹, declara premierul Maia Sandu.

La 8 noiembrie 2019, premierul Maia Sandu și-a asumat răspunderea, în plenul Parlamentului, pe proiectul pentru modificarea Legii Procuraturii. În discursul susținut, cu acest prilej, Maia Sandu declara: „Nu pot sta cu mâinile în sân să urmăresc cum instituțiile statului își găsesc câte un stăpân nou. Am căutat să fim corecți, incluzivi până acum – și unde am ajuns? De fiecare dată s-a intervenit. S-au găsit metode, trucuri ingenioase, scheme și șiretlicuri. Da, noi am făcut anumite compromisuri. Le-am făcut pentru a reuși să îndeplinim obiectivul principal – o procuratură independentă, o justiție adevărată. Lupta pentru procurorul general este ultima redută. În această preselecție nu pot admite niciun derapaj – rolul procurorului general este prea important pentru sistemul justiției, iar ingerințele rău intenționate ne pot costa pe toți, pe cetățenii Republicii Moldova, prea mult”².

„Voi identifica și verifica personal oameni onești, curajoși și bine intenționați și îi voi propune Consiliului Superior al Procurorilor. Eu voi da socoteală în fața oamenilor, de aceea sunt cea mai interesată ca următorul procuror să se subordoneze doar legii și Constituției, nu unui stăpân. Angajamentul meu este să avem un procuror liber”³, a precizat Sandu. 

La scurt timp după discursul premierului, deputatul PSRM Vasile Bolea, a anunțat că partidul din care face parte a depus o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului de miniștri care, potrivit legislației, urma să fie examinată și dezbătută de Legislativ în termen de trei zile.

Socialiștii considerau că noua lege privind numirea procurorului general punea în pericol independența procuraturii și politiza această instituție. În același timp, partenerii de coaliție respingeau și decizia guvernului de a modifica, prin angajarea răspunderii, procedura de desemnare a procurorului general⁴.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sandu

La 11 noiembrie 2019 a fost dezbătută moțiunea de cenzură împotriva Guvernului în Comisia juridică, numiri și imunități, în absența reprezentanților Blocului ACUM. Au participat doar membrii comisiei din partea PSRM și PDM, care au acordat un aviz consultativ documentului. Deputații Blocului ACUM au boicotat ședința comisiei pe motiv că regulamentul Parlamentului nu prevede necesitatea adoptării unui aviz din partea comisiei respective pentru dezbaterea moțiunii de cenzură⁵.

Pentru depășirea crizei politice, creată de depunerea moțiunii de cenzură, ambele componente ale coaliției de guvernământ au înaintat unele propuneri, fiecare ținând cont de propriile interese.

Astfel, grupul parlamentar al socialiștilor i-a cerut premierului Maia Sandu să-și retragă asumarea răspunderii pe noua lege a procuraturii și să aducă acest proiect în dezbaterea normală a Legislativului. „PSRM reiterează aceeași idee pe care am lansat-o săptămâna trecută: unica ieșire din această criză politică este retragerea proiectului de asumare a răspunderii. În caz contrar, la următoarea ședință a Parlamentului va fi examinată moțiunea de cenzură”⁶, amenința deputatul Vasile Bolea.

La rândul său, prim-ministrul Maia Sandu a venit cu o soluție pentru situația creată, pe care a calificat-o ca fiind un „impas politic”. „Suntem în impas politic. Pentru continuarea reformelor începute de guvern credem că este important ca actualul cabinet să rămână în funcție. Dacă declarațiile PSRM cu privire la dorința de a menține majoritatea parlamentară și acest guvern sunt adevărate, atunci vin cu o propunere pentru a ieși din acest impas. După intrarea legii în vigoare, pentru a activa mecanismul nou de preselectare a candidaților și retragerea moțiunii de cenzură, noi vom expedia legea pentru care ne-am asumat răspunderea spre expertizare Comisiei de la Veneția. Îmi asum angajamentul public să nu expediez lista scurtă de candidați către CSP înainte de a primi avizul Comisiei de la Veneția asupra acestei legi. Astfel, guvernul va putea să-și continue activitatea”⁷, a declarat Maia Sandu.

În criza politică din Republica Moldova intervine și Ambasada SUA la Chișinău, care cere liderilor politici să găsească un consens politic cât mai urgent. „Statele Unite susțin eforturile prim-ministrului Maia Sandu, ale președintelui Igor Dodon, dar și ale coaliției de guvernare să treacă peste actualul impas politic. Reformele critice pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova au fost prea mult amânate. În calitate de prieteni ai Moldovei, cerem liderilor politici să găsească un consens cât mai rapid, care să păstreze calea țării de reformare a justiției și să permită guvernului să lucreze pentru a îmbunătăți viața tuturor moldovenilor”⁸, se arăta în mesajul reprezentanței diplomatice americane.

Demiterea Guvernului Maia Sandu și destrămarea coaliției majoritare

În preziua discutării moțiunii de cenzură în Parlament, a avut loc o ședință operativă a Cabinetului de miniștri, în cadrul căreia prim-ministrul Maia Sandu i-a anunțat pe colegii săi că executivul pe care îl conduce, probabil, va cădea în urma trecerii moțiunii de cenzură, lucru recunoscut de Vladislav Kulminschi, consilierul premierului în probleme de politică externă.

În acest context, premierul a cerut miniștrilor săi să pregătească rapoarte cu realizările din cele 5 luni de guvernare pentru a fi prezentate opiniei publice, cu ocazia dezbaterii moțiunii de cenzură, dorind astfel să arate că demersul socialiștilor de a înlătura guvernul nu este oportun, iar acuzațiile acestora potrivit cărora executivul nu a făcut nimic erau nefondate⁹.

Dezbaterile parlamentare pe marginea moțiunii de cenzură și votarea acesteia au fost programate pentru dimineața zilei de 12 noiembrie 2019. Ele au fost precedate de discursul prim-ministrului Maia Sandu, după care, timp de aproximativ o oră, premierul a răspuns întrebărilor deputaților, iar ulterior au fost rostite alocuțiuni de către președinții grupurilor parlamentare.

Prim-ministrul și-a început discursul cu reproșuri dure, adresate atât partenerilor de coaliție, cât și deputaților opoziției: „Am înțeles că sunteți împotriva oamenilor acestei țări, pentru că ați uitat că trebuie să slujiți poporul. Și nici măcar nu aveți curajul să vă asumați această răspundere și acest vot. Sunteți atât de lași, încât nu puteți să spuneți pe față că votați împotriva guvernului pentru că vă este frică de justiția adevărată. Astăzi nu ați trădat doar un guvern care apără interesele oamenilor. Ați trădat fiecare cetățean care își punea speranțele că în curând se va face dreptate și se va trăi mai bine. Prea mulți dintre voi au trădat acest popor de multe ori – când sărăceați țara prin scheme, când l-ați susținut orbește pe Plahotniuc, când ne-ați alungat rudele și prietenii în afara țării, când v-ați supus justiția și instituțiile pentru a vă acoperi abuzurile. Sau când ați închis ochii și ați permis ca aceste lucruri să se întâmple”¹⁰.

Discursul acuzator și moralizator al premierului a continuat, astfel: „Când Guvernul a oprit schemele de corupție din care vă hrăneați ilegal ani la rând, v-ați speriat. Când guvernul a pus punct licitațiilor dubioase din care extrăgeați venituri grase, necuvenite, v-ați speriat. Când guvernul a început să facă regulă în vamă, v-ați speriat. Când guvernul s-a angajat să găsească un procuror general care să bage hoții la închisoare în loc sa execute comenzi politice, v-ați speriat atât de tare, încât vreți să dați jos guvernul. Ați uitat însă un lucru important – puterea acestui guvern este în oameni. Acești oameni au dat jos o dictatură. Ei vor da jos pe oricine le încalcă voința”¹¹.

Șeful guvernului a precizat că moțiunea depusă de socialiști se bazează pe informații eronate, respingând acuzațiile acestora că situația economică din țară s-a înrăutățit în ultima perioadă. „Singura înrăutățire a situației economice este pentru cei cărora li s-au oprit schemele de corupție”¹², a arătat Maia Sandu.

„Ne-am apucat de lucru imediat și am îndeplinit în două luni toate angajamentele de finanțare externă pe care precedenții nu le-au îndeplinit în 3 ani. Am adus în țară asistență financiară în valoare de peste două miliarde de lei. Acești bani au fost acordați de partenerii internaționali pentru cetățenii Moldovei, cu încrederea că guvernul îi va administra corect și transparent”¹³, a specificat Sandu. Premierul a mai declarat că dacă executivul va fi demis, ar putea fi oprite finanțările promise de partenerii de dezvoltare.

La finalul discursului său, Maia Sandu a spus: „Ați fi preferat un guvern docil, orb la scheme. Vă sperie un guvern care acționează, de ce ați vrea să scăpați de noi? Nu v-ați săturat de scheme? Nu va place justiția liberală, ci preferați averile”¹⁴.

Apoi, s-a trecut la votarea moțiunii de cenzură, care s-a făcut în mod deschis, la vedere, prin ridicarea mâinii. Guvernul Maia Sandu a fost demis prin votul a 63 de deputați ai PSRM și PDM. Parlamentarii Blocului ACUM au votat împotrivă, iar cei ai Partidul ȘOR s-au abținut.

Pe timpul dezbaterilor parlamentare privind moțiunea de cenzură, în fața clădirii Parlamentului mai mulți simpatizanți ai Blocului ACUM au manifestat pentru susținerea Guvernului Sandu, lucru anunțat de liderii acestuia cu o zi înainte. Protestatarii au scandat lozincile Susținem Guvernul Maia Sandu!, Guvern pentru popor!, Dodon trădătorul!, Vrem justiție corectă!, Moldova nu se vinde! ¹⁵.

În cei douăzeci și opt de ani de regim post-totalitar, acesta a fost cel de-al patrulea guvern demis prin votul de neîncredere al Parlamentului, după altele trei, conduse de Ion Sturza, Vlad Filat și Valeriu Streleț.

Instalarea guvernului minoritar socialist

În aceeași zi în care a fost demis Guvernul Sandu, președintele Igor Dodon a transmis un mesaj cetățenilor privind situația creată și, mai ales, modalitățile de a depăși criza politică și de a evita alegerile anticipate.

Șeful statului a găsit cauzele crizei politice în „... iresponsabilitatea, ambițiile personale și imaturitatea unor politicieni, care pun din nou la grea încercare Republica Moldova, atunci când țara are nevoie mai mult ca oricând de o alianță de guvernare stabilă...” și care „... calcă în picioare un acord politic asumat public și neglijează înțelegerile”¹⁶.

Mai mult, acesta a învinuit-o în mod direct pe Maia Sandu, declarând că „...în realitate asistăm la o autodizolvare planificată a guvernului, prin provocarea intenționată, forțată și premeditată a demisiei guvernului de către deja fostul prim-ministru Maia Sandu. Dumneaei a provocat intenționat căderea întregului Cabinet de miniștri și criza din Coaliția de guvernare, inclusiv pentru a distrage atenția cetățenilor de la politicile economice și sociale eronate, ineficiente, din ultimele cinci luni. În afară de promisiuni peste promisiuni, Maia Sandu n-a fost capabilă să ofere practic deloc rezultate și, prin urmare, a vrut să distragă atenția de la această rușine”¹⁷.

În ceea ce privește soluțiile pentru depășirea crizei politice, Igor Dodon a avansat două propuneri: „Consider vital ca deputații din actuala majoritate parlamentară să meargă mai departe împreună, să facă imediat o propunere cu privire la desemnarea unui nou premier, să identifice o candidatură bună, pe care să o pot înainta în următoarele zile. Voi accepta imediat o candidatură propusă de majoritatea parlamentară PSRM-ACUM, desigur că alta decât premierul demis, care, însă, ca lider al alianței, poate să contribuie în continuare la implementarea reformelor și la buna funcționare a coaliției de la guvernare”¹⁸; „În cazul în care orgoliul unor politicieni va fi mai mare decât dorința de a menține stabilitatea... voi propune un prim-ministru din afara politicii, un profesionist cu o echipă guvernamentală de tehnocrați, capabil să preia rapid activitatea guvernamentală și să o gestioneze eficient”¹⁹.

În finalul mesajului său, președintele a anunțat că pe 13 noiembrie 2019 va organiza consultări cu grupurile parlamentare „... pentru a vedea ce soluții au și pentru a le comunica propunerile mele de depășire rapidă a crizei”²⁰.

O poziție asemănătoare cu cea a lui Igor Dodon a avut și Zinaida Greceanîi, președintele Parlamentului și liderul PSRM, care a declarat că va invita Blocul ACUM la negocieri pentru a constitui o nouă majoritate, cu următoarele condiții: schimbarea structurii guvernului și propunerea unui candidat pentru funcția de prim-ministru, alta decât cea a Maiei Sandu. În cazul în care Blocul nu va fi de acord cu acestea, atunci socialiștii vor accepta orice candidatură venită din partea președintelui. În context, aceasta a precizat că socialiștii nu vor face o nouă coaliție cu alte partide politice, ci numai cu Blocul ACUM²¹.

Consultările politice inițiate de președintele Igor Dodon, doar într-o singură rundă, în cursul zilei de 13 noiembrie 2019, nu au dus la niciun rezultat în privința creării unei noi majorități parlamentare, deoarece liderii Blocului ACUM nu au acceptat condițiile puse de PSRM, ci s-au pronunțat pentru alegeri anticipate²².

Pentru a depăși criza politică și a evita alegerile anticipate, șeful statului a impus un guvern minoritar, tehnocrat, format îndeosebi din consilieri prezidențiali, în mare parte proveniți din rândurile PDM, fost partid de guvernământ. Postul de prim-ministrului i l-a încredințat lui Ion Chicu, fost ministru al finanțelor în Guvernul PDM, condus de Pavel Filip, iar apoi, din luna iunie 2019, consilier al lui Igor Dodon în domeniul finanțelor publice. Prin această manevră politică, președintele a asigurat și sprijinul parlamentar al democraților pentru guvernul său minoritar.

De altfel, încă din timpul dezbaterilor parlamentare pe marginea moțiunii de cenzură, Dumitru Diacov, liderul deputaților democrați, declarase că „... PDM nu intenționează să creeze o coaliție cu nimeni din actualul Parlament, însă nu exclude că ar putea purta discuții despre susținerea unui guvern minoritar, în cazul în care executivul condus de Maia Sandu va cădea”²³.

Guvernul minoritar a fost instalat pe data de 14 noiembrie 2019, la numai două zile de la demiterea Cabinetului fostei coaliții PSRM-ACUM și la mai puțin de 24 de ore de la desemnarea lui Ion Chicu pentru funcția de prim-ministru, ceea ce arată că, de fapt, totul a fost premeditat de către președinte și socialiști, asumarea răspunderii premierului Maia Sandu fiind doar pretextul înlăturării executivului și destrămării majorității parlamentare.

Acest lucru este confirmat și de o declarație anterioară a lui Igor Dodon, făcută la postul de televiziune Moldova 1, potrivit căreia
„... dacă guvernul condus de Maia Sandu nu ar fi picat pentru inițiativa asumării de răspundere pe modificarea Legii procuraturii, atunci executivul oricum ar fi plecat, pentru refuzul de a indexa pensiile, pentru nivelul mare al criminalității, pentru probleme în economie, totul era deja pregătit”²⁴.

Parlamentul a acordat vot de încredere Guvernului Chicu cu sprijinul a 62 de deputați socialiști și democrați, cu unul mai puțin decât la votarea moțiunii de cenzură. Deputații Blocului ACUM, condus de Maia Sandu și Andrei Năstase, trecut în opoziție, au părăsit sala de ședințe înainte de vot, iar cei din Partidul Șor s-au abținut, pronunțându-se pentru alegeri anticipate²⁵.

În mesajul adresat cu ocazia învestiturii, Ion Chicu a declarat că guvernul său este unul minoritar, de tranziție, până la următoarele alegeri prezidențiale: „Considerând statutul de guvern minoritar, instituit în scopul redresării situației precare în majoritatea domeniilor vieții social-economice din Republica Moldova, orizontul de timp se limitează la perioada de până la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020”²⁶.

ÎPT, o creație a occidentalilor, jucată la cacialma de Moscova

Faptul că alianța politică dintre Blocul ACUM și PSRM, catalogată de unii drept „contra naturii” și denumită de alții „Alianța Kozak”, a fost o creație externă nu mai este acum niciun secret pentru nimeni. Tot atât de cunoscut este și faptul că, în condițiile unei crize politice prelungite, survenite după alegerile parlamentare din februarie 2019, înlăturarea de la putere a lui Vlad Plahotniuc și a partidului său, PDM, era o necesitate sine qua non pentru evoluțiile politice ulterioare din Republica Moldova.

La fel de cunoscut era și interesul comun, al SUA și UE, pe de o parte, și al Rusiei, pe de altă parte, de a rezolva această problemă, deși obiectivele urmărite de acestea erau absolut diferite.

Toate aceste lucruri aveau să fie recunoscute de protagoniștii creării alianței respective, abia după înlăturarea de la putere a Guvernului Sandu și destrămarea coaliției nănășite de cele trei puteri. Întâiul a fost vicepremierul rus Dmitrii Kozak care, cu prilejul primei vizite a prim-ministrului Ion Chicu la Moscova, declara, la 21 noiembrie 2019, următoarele: „A fost o situație când trebuia urgent să se ia o decizie pentru a depăși criza politică profundă din Republica Moldova. Am propus o opțiune de soluționare, atunci când a fost creată o coaliție pentru decriminalizarea țării...”²⁷.

Apoi, a venit rândul lui Dereck J. Hogan, ambasadorul SUA la Chișinău, care preciza că retragerea lui Plahotniuc a fost decisă de o înțelegere a Washingtonului cu Bruxelles-ul, fără vreo implicare a Moscovei: „Noi nu am consultat Rusia în acest sens, nu a fost nicio înțelegere între Washington și Moscova”²⁸.

Controversele dintre cei doi demnitari, rus și american, sunt alimentate de afirmațiile lui Johannes Hahn, fost comisar al UE pentru politica de vecinătate și cele ale președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, care lasă să se înțeleagă că ar fi existat o înțelegere între SUA, UE și Rusia privind înlocuirea guvernării PDM cu cea a alianței Blocul ACUM-PSRM²⁹.

Indiferent de aceste dispute referitoare la rolul, mai mic sau mai mare, al uneia sau alteia dintre cele trei puteri în schimbările politice produse la Chișinău, în luna iunie 2019, cert este faptul că, direct sau indirect, toate au contribuit la realizarea acestora. Și nici nu se putea altfel, deoarece Moscova îi avea în subordine, și încă îi are, pe președintele Igor Dodon și PSRM, iar SUA și UE exercitau influență asupra liderilor Blocului ACUM. Or, aceste două forțe politice, cu interese diametral opuse, trebuiau aduse împreună, la masa tratativelor, și numai patronii lor puteau să facă acest lucru, fapt confirmat de evoluția ulterioară a evenimentelor politice din Republica Moldova.

Ceea ce n-au înțeles SUA și UE la acea vreme, și aici intervine cacealmaua rusească, a fost perfidia Moscovei, care s-a folosit de cele două puteri occidentale pentru a-l înlătura de la putere pe Plahotniuc și PDM, cunoscuți pentru politica lor antirusească, și aducerea la conducerea Republicii Moldova a PSRM, lacheul rușilor, cu sprijinul temporar al Blocului ACUM, care avea să fie înlăturat, ulterior, după ce democrații și-au fi făcut curat în propriul partid, în urma excluderii adepților fostului lor lider. Că lucrurile au stat așa o recunoaște însuși Dimitri Kozak, care a declarat: „Am înțeles că o astfel de coaliție nu poate fi durabilă. Mă mir chiar că aceasta s-a menținut aproape șase luni și am lucrat împreună”³⁰.

De altfel, evenimentele ulterioare au confirmat acest lucru: Igor Dodon și socialiștii au folosit pretextul asumării răspunderii pentru demiterea Guvernului Sandu și destrămarea coaliției de guvernământ, doar după 5 luni de la preluarea puterii; au instalat un guvern minoritar, la numai 48 de ore, cu sprijinul PDM, ceea ce arată că totul a fost premeditat; iar, apoi, au constituit o alianță cu democrații, după alte 4 luni (16 martie 2020), asigurându-și monopolul puterii până la următoarele alegeri parlamentare.

Prin acest machiavelism politic, Rusia a fost singura dintre cele trei puteri care a câștigat, deoarece și-a impus controlul total asupra Republicii Moldova, întorcând-o din drumul ei spre UE și readucând-o, cel puțin pentru următorii trei ani, în sfera ei de influență.

Note:

¹ Agenția Informațională de Stat Moldpres, 6 noiembrie 2019.

² Ibidem, 8 noiembrie 2019.

³ Ibidem.

⁴ www.europalibera.org, 8 noiembrie 2019.

⁵ Agenţia Informațională de Stat Moldpres, 11 noiembrie 2019.

⁶ Ibidem.

⁷ Ibidem.

⁸ www.europalibera.org, din 12 noiembrie 2019.

⁹ www.deschide.md, din 11 noiembrie 2019.

¹⁰ Agenția Moldpres, din 12 noiembrie 2019.

¹¹ Ibidem.

¹² Ibidem.

¹³ Ibidem.

¹⁴ Ibidem.

¹⁵ www.deschide.md, din 12 noiembrie 2019.

¹⁶ Agenţia Informațională de Stat Moldpres, 12 noiembrie 2019.

¹⁷ Ibidem.

¹⁸ Ibidem.

¹⁹ Ibidem.

²⁰ Ibidem.

²¹ Agenția Publika, din 13 noiembrie 2019.

²² Agenția Moldpres, din 13 noiembrie 2019.

²³ www.deschide.md, din 12 noiembrie 2019.

²⁴ Agenția Informațională de Stat Moldpres, 13 noiembrie 2019.

²⁵ www.europalibera.org, 14 noiembrie 2019.

²⁶ Ibidem.

²⁷ Agenția Publika, 21 noiembrie 2019.

²⁸ www.deschide.md, 10 decembrie 2019.

²⁹ Ibidem.

³⁰ Agenția Publika, 21 noiembrie 2019.