Guvernarea înțelegerii politice temporare (PSRM – Blocul ACUM)

Cu toate că a avut o viață destul de scurtă (circa 5 luni – n.n.), Înțelegerea Politică Temporară (ÎPT) a obținut unele rezultate semnificative în diverse domenii de activitate, inclusiv în depolitizarea unor sectoare cheie, precum justiția, cât și în combaterea corupției. De asemenea, pe plan extern Guvernul Maia Sandu, susținut de această coaliție, a reușit să scoată Republica Moldova din izolarea internațională, să reia dialogul cu cancelariile vest-europene, precum și creditarea țării din partea celor mai importante organisme financiare străine.

În ciuda acestor realizări, care dădeau speranțe populației, dar și principalilor parteneri externi, relațiile din interiorul coaliției deveneau din ce în ce mai tensionate, anunțând declanșarea unei crize politice grave, cu consecințe imediate asupra stabilității politice interne.

Autorul acestui studiu își propune să analizeze și să prezinte celor interesați tocmai aceste aspecte, pe care le consideră edificatoare pentru a cunoaște o filă din istoria recentă a Basarabiei.

Primele măsuri luate de Guvernul Maia Sandu

În prima lună de guvernare, a avut loc o epurare a aparatului de stat, fiind operate mai multe demisii, acțiune catalogată drept o răfuială politică¹. Astfel, mai mulți secretari de stat și conducători ai instituțiilor subordonate acestora au fost concediați, locurile fiind ocupate de clientela noii puteri, deși această practică a fost aspru condamnată, anterior, de actualii guvernanți.

Spre exemplu, Gheorghe Bălan, cumătrul lui Andrei Năstase, unul dintre liderii Blocului ACUM, a fost numit șeful Inspectoratului General al Poliției, Andrei Popov, nașul lui Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe, a fost făcut șeful său de cabinet, iar Vladislav Kulminski, realizatorul unei emisiuni a postului Jurnal TV, a fost numit consilier pe probleme politice al prim-ministrului Maia Sandu.

Pe de altă parte, în urma negocierilor dintre cele două componente ale noii majorități parlamentare, Blocul ACUM a cedat socialiștilor domenii strategice ale securității naționale, cum ar fi lărgirea atribuțiilor șefului statului și subordonarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) acestuia.

Controlul politic al noii puteri a fost extins și asupra unor instituții independente, precum Comisia Electorală Centrală (CEC) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), fie prin modificarea legislației în vigoare, fie prin exercitare unor presiuni pentru demiterea membrilor acestora, cum s-a întâmplat cu Ion Druță, președintele CSJ și Radu Țurcanu, șeful Judecătoriei Chișinău.

În același timp, unii reprezentanți de frunte ai noii puteri au comis gafe impardonabile, care au fost aspru condamnate de opinia publică din Republica Moldova și nu numai. Este cazul vicepremierului Andrei Năstase, care a votat la Adunarea Parlamentară a CoE, alături de delegația Moscovei, pentru restabilirea dreptului de vot al Rusiei în cadrul structurii organizației, după o absență de cinci ani, precum și declarația ministrului de externe, Nicu Popescu, care a calificat conflictul transnistrean drept război civil.

Moratoriul ideologic și geopolitic

Pe 17 iunie 2019, Igor Dodon s-a pronunțat pentru introducerea unui moratoriu pe subiecte care dezbină societatea, cum ar fi cele ideologice și geopolitice, cu scopul de a consolida noua guvernare și de a o face cât mai solidă.

În consecință, a precizat președintele, alianța ar trebui să se concentreze mai mult asupra chestiunilor sociale și a demontării unor practici ale vechii guvernări, precum fabricarea de dosare inamicilor celor aflați la putere.

Dodon mai spunea că „...la 14 iunie 2019 a început o nouă etapă istorică pentru Moldova”, iar „...regimul criminal, care timp de aproape 10 ani a terorizat Moldova (...), a fost învins”².

Noul prim-ministru, Maia Sandu, a fost de acord cu moratoriul propus de președinte pe problemele sensibile de natură ideologică și geopolitică despre care cele două componente ale majorității parlamentare au poziții diametral opuse.

În cadrul emisiunii Moldova în direct a postului național de televiziune Moldova 1, aceasta a declarat că Dacă Igor Dodon a propus scoaterea din instituții a subiectelor care ne dezbină, atunci suntem de acord³.

Măsurile luate de Guvernul Sandu

în primele trei luni de guvernare

La 24 septembrie 2019, a fost dat publicității Raportul Guvernului pe acțiunile întreprinse în primele 100 de zile⁴, în care au fost prezentate realizările noului Executiv al Republicii Moldova, de la preluarea puterii și până la data publicării acestui document.

Raportul are 26 de pagini și este structurat în 10 capitole, după cum urmează:

Combaterea corupției; Reforma justiției; Asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor; Dezvoltare economică; Stabilitatea macrofinanciară și reluarea finanțării la bugetul de stat; Îmbunătățirea calității serviciilor publice; Protecție socială și securitatea cetățenilor; Securitatea națională; Transparență decizională și procesul participativ; Scoaterea Republicii Moldova din izolare internațională.

Prezentăm, în continuare, rezultatele relevante obținute de Guvern în domeniile cele mai importante.

Pentru combaterea corupției s-au întreprins următoarele măsuri:

Au fost creat Consiliul de coordonare a politicilor anticorupție și reformei justiției de pe lângă prim-ministru, cu scopul coordonării eforturilor autorităților publice centrale și a instituțiilor de drept în domeniul combaterii corupției și reformei justiției.

A fost demiși directorii Serviciului Vamal, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, noile numiri fiind bazate pe profesionalism, competență în domeniu și meritocrație.

Au fost documentate cazurile și s-au trimis dosarele Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice (2013-2019), referitoare la: Aeroportul Internațional Chișinău, Air Moldova, Arena Chișinău, Gările și Stațiile Auto și Tutun CTC.

În cadrul întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni a căror gestiune a fost defectuoasă – Metalferos, Moldexpo, Moldtelecom, Red Nord, Combinatul de vinuri Cricova, Mileștii Mici, Franzeluța, Aeroportul Mărculești, Poșta Moldovei – au fost convocate adunările generale extraordinare, care au demis administratorii, au ales consilii de administrație noi și au numit directori interimari pentru exercitarea funcției până la selectarea directorului prin concurs public.

A fost declanșat procesul de inventariere a bunurilor din proprietatea statului. Agenția Proprietății Publice a dispus inventarierea Î.S. Calea Ferată a Moldovei, Î.S. Poșta Moldovei, Î.S. Radiocomunicații, S.A. Red-Nord, S.A. Moldtelecom, Î.S. Administrația de Stat a Drumurilor.

Au fost identificate mai multe scheme de corupție prin care statul era devalizat de sute de milioane lei anual, fiind luate măsurile necesare pentru lichidarea acestora, în cazurile Moldtelecom, Calea Ferată a Moldovei și Metalferos.

Au fost stopate și s-au investigat un șir de achiziții centralizate de echipamente și medicamente desfășurate în condiții dubioase.

S-a introdus un moratoriu pe acceptarea dosarelor în cadrul Legii cu privire la dobândirea cetățeniei prin investiție, deoarece aceasta crea riscuri pentru siguranța națională, afecta imaginea externă a țării și putea să transforme Republica Moldova într-un refugiu pentru persoane certate cu legea.

Reforma justiției a început prin promovarea în Parlament a unui proiect de modificare a Legii Procuraturii, prin care s-au creat condiții pentru alegerea unui procuror general independent, profesionist și integru de către Consiliul Superior al Procurorilor dintr-o listă scurtă de candidați, propusă de o comisie de experți, formată pe lângă Ministerul Justiției. Aceste amendamente au intrat în vigoare la 21 septembrie 2019.

A fost elaborat și publicat proiectul de lege privind reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ) și a organelor procuraturii, prin care se urmărește eficientizarea activității CSJ, precum și a instanțelor de judecată și procuraturilor, deoarece multe dintre acestea au manifestat indiferență față de fraude, delapidări din fonduri publice și încălcări flagrante ale drepturilor omului, în multe cazuri tolerând comiterea acestor abuzuri.

La solicitarea Ministrului Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii a revocat trei judecători ai Consiliului Institutului Național de Justiție, care aveau probleme de integritate.

A fost abrogat articolul 307 din Codul Penal, pentru a permite judecătorilor să fie independenți și să nu poată fi urmăriți penal pentru hotărârile pe care le adoptă, racordând legislația internă la recomandările UE.

În ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor au fost eliminate practicile nocive și antidemocratice de hărțuire a acestora de către instituțiile statului. Astfel, au fost stopate interceptările telefonice și ambientale la comandă politică, prin desființarea Direcției 5 din cadrul MAI, care funcționa ca o veritabilă structură de poliție politică, ale cărei activități ilegale au continuat, în perioada 8-14 iunie, și împotriva membrilor Guvernului legitim.

A fost eliminat filtrul nedemocratic, introdus de guvernarea precedentă și folosit în scopuri politice pentru a limita dreptul cetățenilor de a fi aleși, referitor la obligativitatea prezentării certificatelor de integritate, cu ocazia alegerilor, exceptând cazurile de averi ilicite.

A fost eliberat din funcție șeful Penitenciarului 13, redându-le deținuților dreptul legal de a fi vizitați de familie, de a avea convorbiri cu avocații, concomitent cu ameliorarea condițiilor de detenție.

În planul dezvoltării economiei, a fost declanșat procesul de analiză complexă a monopolului și a practicilor neloiale, precum și de creare a condițiilor de competiție loială pe piață și de eliminare a contrabandei din diferite sectoare de activitate.

A fost extins Programul Femei în afaceri, care va oferi instruire femeilor de afaceri și va susține dezvoltarea abilităților antreprenoriale.

A fost majorată componenta de granturi pentru IMM-uri din proiectul Băncii Mondiale, cu scopul de a permite agenților economici să solicite granturi de până la 300 mii lei pentru a-și mări afacerile și a crea noi locuri de muncă.

A fost elaborat proiectul pentru promovarea învățământului dual și încurajarea financiară a agenților economici să creeze noi locuri de muncă.

A fost deblocată finanțarea pentru proiecte non-agricole prin crearea mecanismului de valorificare a celor 15% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii care vor fi direcționate către îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural.

A fost lansată aplicația mobilă Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) din Moldova și România unde sunt incluse companiile ce oferă produse autentice din ambele state, în vederea promovării la nivel național și european.

A fost creată o bază de date și harta depozitelor frigorifice și a liniilor de sortare, pentru a facilita accesul producătorilor mici la această infrastructură.

A fost îmbunătățită legislația astfel încât să fie satisfăcute cerințele de calitate pentru a vinde produse de origine animală pe piața UE.

A fost semnat cu Banca Mondială contractul de finanțare a lucrărilor de îmbunătățire și reabilitare a mai multor sectoare de drumuri de importanță națională și locală.

A fost semnată cu Guvernul Republicii Franceze o Scrisoare de Intenție privind finanțarea proiectului de reabilitare și modernizare a liniei de cale ferată Chișinău – Ungheni.

Au fost reluate discuțiile privind accelerarea construcției gazoductului Iași-Chișinău, cu respectarea termenilor de finalizare a gazoductului, astfel încât Moldova să poată beneficia de această sursă de gaze începând cu trimestrul II/ 2020.

A fost semnat cu Banca Mondială un acord de finanțare în valoare de 61 de milioane de euro pentru interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România.

În vederea asigurării stabilității macrofinanciare și reluării finanțării la bugetul de stat, s-a reușit plata salariilor și pensiilor, în pofida găurii financiare de 4,5 miliarde de lei pe care a lăsat-o la bugetul de stat guvernarea precedentă.

S-a reușit deblocarea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și finalizarea a două evaluări concomitente, ceea ce a permis accesarea de fonduri în valoare de 46,1 milioane de dolari, precum și deblocarea relațiilor cu UE și alți parteneri străini.

S-au asigurat importante finanțări de la Uniunea Europeană, care a oferit un sprijin bugetar în valoare de 14,54 milioane euro, pentru implementarea prevederilor DCFTA, finanțarea programelor de educație și formare profesională și punerea în aplicare a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize.

A fost inițiat dialogul cu UE privind acordarea ajutorului macrofinanciar și întreprinse acțiuni pentru realizarea condițiilor necesare în vederea debursării primelor două tranșe (din trei) în valoare de 60 milioane euro, reușindu-se deblocarea asistenței financiare în valoare de 1,4 miliarde de lei granturi și 2 miliarde de lei împrumut.

Au fost semnate cu partenerii din Comisia Europeană 3 acorduri de finanțare cu o valoare totală de peste 40 milioane de euro pentru implementarea măsurilor ce vizează: reforma justiției, susținerea regiunilor pilot Cahul și Ungheni, măsuri de sprijin pentru promovarea egalității de gen în țara noastră și combaterea violenței în familie.

Au fost lansate 4 proiecte majore de infrastructură în valoare totală de 40,4 milioane de euro, finanțate din programele de cooperare transfrontalieră ale Uniunii Europene și menite să:

– îmbunătățească schimbul de informații și să dezvolte infrastructura de comunicații la frontiera cu Romania;

– reabiliteze stațiile de poliție și să fie procurat echipament specializat pentru structurile responsabile de prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere;

– îmbunătățească infrastructura de operare a serviciului SMURD;

– reabiliteze și să doteze birourile vamale din zona de graniță româno-moldovenească, de la Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni, Giurgiulești-Giurgiulești.

A fost obținută o finanțare adițională din partea Statelor Unite ale Americii în valoare de peste 28 milioane dolari pentru implementarea reformelor pe aria guvernării democratice, creșterii investițiilor și exportului în sectoarele cheie ale țării.

A fost aprobată cererea de finanțare înaintată de Guvern pentru alocarea unui grant în valoare de 15 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice a blocurilor rezidențiale și publice din Republica Moldova.

În cadrul vizitei prim-ministrului Republicii Moldova la Bruxelles, din 24 iulie, au fost semnate trei acorduri de finanțare între Guvernul RM și Comisia Europeană pentru: consolidarea supremației legii și mecanismelor anticorupție; susținerea economică incluzivă a regiunilor focale ale RM; implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

Comisia Europeană a anunțat reluarea sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susține implementarea prevederilor DCFTA, finanțarea programelor de educație și formare profesională și punerea în aplicare a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize.

În domeniul securității naționale s-a reușit restabilirea securității Aeroportului Internațional Chișinău, fiind întreprinse măsuri de securizare în vederea prevenirii accesului neautorizat al persoanelor și bunurilor.

Sistemul afacerilor interne a întreprins măsuri contra traficului de droguri, fiind efectuate 145 de percheziții în 26 raioane în acțiunea Antidrog.

Conform angajamentelor anterioare, militarii au participat la misiuni și operații internaționale de menținere a păcii, asigurându-se pregătirea și rotația a 53 de militari ai Armatei Naționale în misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, UE și OSCE.

Au fost executate 75 de misiuni de dezamorsare a unor obiecte explozive depistate pe teritoriul țării, fiind neutralizate 6 445 de obiecte și mijloace explozive.

A fost dezvoltată infrastructură de păstrare și depozitare a armamentului și munițiilor, precum și procesul de management al acestuia, prin: instalarea, în comun cu Misiunea OSCE, a două containere de prim ajutor medical; amenajarea, cu suportul Germaniei, a unui loc special temporar de păstrare a munițiilor la Florești; efectuarea lucrărilor de renovare la baza de păstrare tehnică a armamentului și patrimoniului, cu sprijinul oferit de Fundația „Golden West”/EUCOM (SUA), în sumă de 503 818 dolari.

S-a asigurat participarea a 100 de ofițeri ai Armatei Naționale la exercițiul militar „Agile Hunter” în California, SUA.

A fost anulat, începând cu 16 septembrie, mecanismul de notificare scrisă prealabilă în privința deplasărilor private în regiunea transnistreană a oficialilor din Republica Moldova.

În ceea ce privește scoaterea Republicii Moldova din izolare internațională, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) s-a asigurat susținerea și recunoașterea de către partenerii internaționali a noii majorități parlamentare și a guvernului legitim condus de Maia Sandu.

Au fost efectuate mai multe vizite în capitalele cheie pentru asigurarea acestui sprijin internațional (Paris, Washington, Berlin, București, Bruxelles). De asemenea, în cadrul vizitei de la Paris, noul prim-ministru a avut discuții cu reprezentanții diplomatici ai statelor G7, ceea ce a contribuit la luarea unei poziții comune a acestor state privind recunoașterea noului guvern legitim de la Chișinău.

Prin redeschiderea canalelor diplomatice, cetățenii Republicii Moldova au avut confirmarea internațională a faptului că noua putere aleasă democratic a fost recunoscută în cancelariile occidentale. Acest fapt a facilitat transferul pașnic de putere și am evitat tensiuni și riscul unor violențe.

UE a jucat un rol activ în consultările pe marginea situației politice din Republica Moldova, în particular în contextul vizitei Comisarului European pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, la Chișinău, pe 3 iunie 2019.

Odată cu intrarea în exercițiu a Guvernului condus de Maia Sandu, dialogul politic RM-UE a cunoscut o intensificare. Pe 19 iunie 2019, Comisarul Johannes Hahn a întreprins o nouă vizită de lucru la Chișinău, iar prim-ministrul Maia Sandu a vizitat instituțiile europene de la Bruxelles pe 4 și 24 iulie 2019.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a participat în premieră, în calitate de invitat special, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe al UE (15 iulie 2019). Au fost organizate întrevederi cu Comisarul European pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere, Johannes Hahn, precum și cu partenerii de dialog din cadrul UE și NATO.

Reluarea dialogului politic la nivel înalt, în special cu țările Uniunii Europene, care fusese înghețat în ultimii ani ai fostei guvernări, a readus cetățenilor Republicii Moldova perspective noi de dezvoltare, atât economice, cât și sociale.

În eforturile naționale de diversificare a surselor energetice și obținerea independenței energetice, am asigurat reluarea și accelerarea discuțiilor cu partea română pentru construcția gazoductului Iași-Chișinău, în speță am avut discuții punctuale cu omologii din România și responsabilii din guvernul de la București și companiile de distribuire a gazelor privind necesitatea rezolvării acestei chestiuni în termeni cât mai reduși, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să poată beneficia de gazul românesc cât mai repede posibil. Am eliminat blocajul legat de livrarea țevilor din România pe teritoriul Republicii Moldova.

Prioritatea numărul unu a MAEIE, imediat după schimbarea guvernării, a fost ca prin eforturi diplomatice în contactele cu autoritățile din UE și SUA să se obțină reluarea finanțărilor externe sub formă de granturi esențiale pentru funcționarea normală a statului și a instituțiilor sale.

Guvernul Sandu la 100 de zile în viziunea opoziției

Pavel Filip, președintele PDM, a criticat măsurile luate de Guvernul Sandu, în primele o sută de zile de guvernare, îndeosebi în ceea ce privește majorările de impozite și taxe, cât și cele vizând stoparea proiectelor sociale, demarate de guvernul democrat, arătând că acesta a făcut „Multe promisiuni, dar puține realizări”⁵.

În context, liderul democrat a făcut trimitere și la scumpirea tarifelor la energia electrică cu un procent cuprins între 5 și 15% pentru populație, în funcție de regiune, precum și la reducerea finanțării pentru programele Drumuri bune și Prima Casă de la 2 miliarde de lei la 600 de milioane, respectiv de la 70 de milioane la 12 milioane, concomitent cu închiderea proiectului Un doctor pentru tine, a 7 școli și tăierea a 30 de milioane de lei de la reparația grădinițelor.

Pe de altă parte, depolitizarea anunțată cu surle și trâmbițe înaintea venirii la putere a fost uitată, fiind înlocuită cu o politizare accentuată, care s-a concretizat cu demiterea doar într-o singură zi a 65 de înalți funcționari și luarea deciziei de schimbare a funcțiilor de secretar de stat din unele ocupate prin concurs în unele politice.

O atitudine critică și foarte virulentă la adresa coaliției de guvernare a avut și liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, care declara că „Dodon a luat și a trimis acolo consilierii lui, adică oameni de nădejde. El, de fapt, a pus control asupra tuturor instituțiilor de forță, instituțiilor juridice din țară, conștientizează asta Maia Sandu, nu conștientizează...”⁶.

Disensiuni majore în cadrul coaliției temporare

La nici o lună de la preluarea puterii, în cadrul majorității parlamentare, au început să apară unele fisuri, determinate de neînțelegeri, diferențe de viziune și abordări total opuse privind măsurile în diverse domenii de activitate, întreprinse de Guvernul Maia Sandu.

Problema cea mai spinoasă care a declanșat zâzania în coaliție a fost cea a procurorului general, survenită cu prilejul avizării de către Guvern a modificărilor la Legea Procuraturii. În concepția prim-ministrului, Maia Sandu, postul de procuror general ar trebui atribuit unei persoane din afara Republicii Moldova, care, într-adevăr ar fi integră, profesionistă, echidistantă și ar putea să asigure independența reală a justiției. Spre deosebire de aceasta, partenerii de coaliție și, îndeosebi, președintele Igor Dodon, se pronunță ca funcția respectivă să fie ocupată de un cetățean al Republicii Moldova, așa cum prevede și Legea cetățeniei în vigoare.

„Eu propun ca noi să scriem în aviz faptul că trebuie schimbată legislația ca să permită numirea unui procuror general fără cetățenia Republicii Moldova și asta se va discuta în Parlament deja. Eu nu mai am răbdare,” preciza Maia Sandu⁷.

„Poziția mea și sunt ferm convins că e și poziția marii majorități a cetățenilor Republicii Moldova este că trebuie să fie cetățeni ai Republicii Moldova. Noi avem profesioniști în Republica Moldova pentru orice funcție. Trebuie să asigure un concurs public, un concurs transparent și să dăm posibilitatea persoanelor profesioniste să se manifeste,” replica Igor Dodon⁸.

O altă chestiune disputată, care a produs largi reverberații atât în cadrul coaliției majoritare, cât și în societate, a fost cea a procedurii de numire de către Parlament a doi judecători noi în Curtea Constituțională, autodizolvată după putsch-ul din 7-9 iunie 2019⁹.

Astfel, pe data de 2 iulie 2019, Parlamentul a anunțat organizarea unui concurs pentru selecționarea celor 2 candidați pentru CC, la care s-au înscris 23 de concurenți. Intervievarea acestora a avut loc pe data de 24 iulie 2019, urmând ca dintre aceștia să fie selectați cei doi candidați, care au obținut cel mai mare punctaj, conform regulamentului de organizare și desfășurare a concursului. Rezultatele concursului, date publicități, au relevat că primele două locuri au revenit candidaților Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu.

Cu toate acestea, încălcând propria procedură de concurs, Parlamentul a anunțat, la 16 august 2019, după îndelungate deliberări, că a numit alte două persoane în funcția de judecători constituționali. Aceștia au fost Domnica Manole și Vladimir Țurcanu, ultimul fiind fost deputat socialist și neaflându-se printre candidații la concurs. Mai mult, ulterior, acesta a fost ales chiar președinte al CC.

Evenimentul a scandalizat opinia publică din Republica Moldova și a creat animozități puternice între partenerii de guvernare, mai ales din partea deputaților Blocului ACUM care, în frunte cu premierul Maia Sandu, au cerut demisia lui Vladimir Țurcanu de la șefia CC.

Un număr de 12 ONG-uri din Republica Moldova, între care și Amnesty International Moldova, și-au declarat „...profunda îngrijorare în legătură cu modul netransparent de numire a celor doi judecători la Curtea Constituțională...”, arătând că „... un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează în continuare încrederea publică în independența Înaltei Curți”¹⁰.

Negocieri pentru resetarea coaliției de guvernare

În contextul amplificării neînțelegerilor și creșterii tensiunii dintre componentele coaliției majoritare, și-a făcut loc tot mai mult ideea semnării unui nou acord de colaborare politică dintre acestea, eventual pe durata întregului mandat, având în vedere că cel anterior avea un caracter temporar. Scopul vizat era redefinirea programului de guvernare pentru perioada următoare și salvarea majorității parlamentare existente.

Primul care a lansat această idee a fost președintele Igor Dodon, la nici o lună de la instalarea noii puteri, negocierile aveau să fie destul de anevoioase și să dureze aproape trei luni, ceea ce arată că disputele din cadrul coaliției erau destul de serioase.

În acest sens, Igor Dodon a propus ca PSRM și Blocul ACUM să semneze un nou acord de colaborare, care să pună programul de guvernare deasupra celor de partid. El își dorea ca noul acord să prevadă clar „vectorul extern, cel de integrare europeană”, dar și „stabilirea relațiilor economice și comerciale cu Rusia”. De asemenea, trebuia să descurajeze „traseismul parlamentar” și să asigure stabilitatea coaliției, „un angajament că nu facem alte coaliții în actualul Parlament, că nu primim fugari, nu votăm proiecte cu ei, decât cele cu care noi convenim în interior”¹¹, preciza președintele. Potrivit acestuia, acordul urma să fie semnat, până la sfârșitul lunii iulie 2019, de toți deputații majorității parlamentare și contrasemnat de premierul Maia Sandu, de președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, precum și de Igor Dodon.

Pe parcursul negocierilor a rezultat, de fapt, că nivelul de încredere între partenerii de coaliție era destul de scăzut, iar perspectiva incertă. Acest lucru a reieșit dintr-un interviu al lui Igor Dodon, care avansa trei scenarii pentru viitorul majorității parlamentare.

„Sunt opinii că se va destrăma după alegerile locale. Vom avea alegeri locale și apoi anticipate. Al doilea scenariu este că guvernarea va dura până la alegerile prezidențiale. Al treilea scenariu este că vom trece și peste alegerile locale și cele prezidențiale, iar coaliția își va duce mandatul până la capăt”¹².

La rândul său, premierul Maia Sandu declara, într-o conferință de presă la Bruxelles: „ Cât de mult va rezista coaliția? Îmi este dificil să răspund la această întrebare. După cum am spus, urmează alegerile locale în luna octombrie, care vor reprezenta un test pentru organizarea alegerilor libere și corecte”¹³.

La mijlocul lunii august 2019, președintele Igor Dodon anunța: „Eu cred că suntem la ultima etapă de semnare a acestui acord între două componente ale guvernării, mă refer la PSRM și Blocul ACUM. Cel mai probabil acest acord va fi contrasemnat de președintele țării, ca suport pentru implementarea acestor reforme. În societate se discută că sunt opinii diferite între Guvern și Președinție, dar eu vreau să vă spun că luni în proporție de 90-95% am găsit limbă comună pe toate elementele”¹⁴.

Prim-ministrul Maia Sandu, co-liderul Blocului ACUM, nu s-a arătat tot atât de entuziastă în privința semnării cât mai urgent a preconizatului acord, dorit atât de mult de Igor Dodon și mai puțin de socialiști. Aceasta condiționa chiar semnarea unui nou acord de demitere a fostului deputat socialist, Vladimir Țurcan, din fruntea CC și de schimbare a Legii Procuraturii.

„Noi insistăm aici pe faptul că trebuie să se rezolve problema cu Curtea Constituțională. Recunosc că nu a fost o idee bună să fie delegați oameni pe criterii politice. Noi credem că cel mai bine este să se revadă decizia de către Curtea Constituțională, să ajungă în fruntea Curții o persoană care nu a avut calitatea de membru de partid”¹⁵, preciza premierul Maia Sandu.

Tergiversarea semnării de către Blocul ACUM a proiectului de acord negociat l-a determinat pe Igor Dodon să-i amenințe pe liderii acestuia cu o reconfigurare a majorității parlamentare, dând următoarea explicație despre cauzele acestei atitudini: „Eu văd aici doar trei aspecte care nu le-ar permite să semneze: primul – nu au consens pe intern; al doilea obstacol ar fi că, totuși, probabil vor la anticipate unii. Și asta ar fi o greșeală. Sau al treilea ar fi – vor să facă jocul în Parlament, să schimbe majoritatea parlamentară cu democrații sau cu Șor”¹⁶.

O nouă Înțelegere Politică între PSRM și Blocul ACUM

La 16 septembrie 2019, a fost semnat acordul privind constituirea unei noi Înțelegeri Politice, privind obiectivele tranzitorii ale Guvernului, Președinției și Parlamentului, inclusiv ale fracțiunilor Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Partidului Acțune și Solidaritate și Platformei Demnitate și Adevăr¹⁷.

Documentul are 16 pagini, iar structura acestuia cuprindea un preambul și două capitole, respectiv Politica internă și Politica externă, fiecare fiind împărțit în subcapitole, primul având 11 astfel de diviziuni, corespunzătoare tot atâtor domenii de activitate, iar cel de-al doilea 4.

Acesta a fost semnat de Ion Ceban (PSRM), Mihail Popșoi (PAS) și Alexandru Slusari (PDA), vicepreședinți ai celor 3 partide constitutive ale noii coaliții și contrasemnat de președintele Igor Dodon, prim-ministrul Maia Sandu și Zinaida Greceanîi, președintele Parlamentului.

Prin includerea Președinției, Parlamentului și Guvernului printre semnatarii cu atribuții în adoptarea reformelor s-a dorit imprimarea unui caracter instituțional-politic sau interinstituțional acordului, precum și creșterea importanței Înțlegerii Politice în ochii opiniei publice.

De precizat că Andrei Năstase, președintele PDA, nu s-a aflat printre semnatarii acordului.

După cum se menționa în Preambul, „Obiectivul primordial al Înțelegerii este păstrarea majorității parlamentare...”, „... în scopul respectării unor angajamente democratice comune, care asigură susținerea și stabilitatea actualei guvernări de către majoritatea parlamentară”¹⁸.

Părțile semnatare se angajează, în același timp, să nu accepte „... niciun fel de alianțe separate cu Partidul Democrat și Partidul Șor...” și „... niciun fel de traseism politic în cadrul Parlamentului Republicii Moldova”¹⁹.

În Politica internă, coaliția majoritară își propunea o serie de priorități, precum: reformarea justiției, asigurarea independenței acesteia față de factorul politic și combaterea corupției; respectarea angajamentelor privind implementarea Acordului de Asociere și accesarea asistenței macroeconomice din partea UE; adoptarea sau modificarea legislației în domeniul economiei, în vederea combaterii monopolului și promovării principiului liberei concurențe; îmbunătățirea sistemului de sănătate și a protecției sociale a cetățenilor; organizarea și desfășurarea alegerilor locale, din 20 octombrie 2019, în conformitate cu cele mai înalte standarde democratice, asigurarea finanțării legale și transparente a campaniei electorale, abținerea de la atacuri la persoană între candidații părților semnatare etc.

Domeniul Politicii externe, cuprindea cele mai importante obiective ale coaliției cum ar fi: dezvoltarea cooperării economice și realizarea proiectelor sociale cu SUA; implementarea consecventă a Acordului de Asociere cu UE și consolidarea dialogului politic RM-UE; dezvoltarea relațiilor privilegiate și a parteneriatului strategic cu România; normalizarea relațiilor economice și politice cu Federația Rusă; promovarea cooperării intensificate și a bunei vecinătăți cu Ucraina și altele.

În ceea ce privește durata acordului nu s-a prevăzut niciun termen în textul acestuia. Deși de data aceasta nu mai era temporară ca în prima variantă, Înțelegerea Politică avea, totuși, o limită în timp, care rezulta indirect, atât din titlul acordului, cât și din Preambul. Astfel, în titlu se preciza că acordul privea obiectivele tranzitorii ale părților semnatare, iar în Preambul se stipula că Înțelegerea se reflectă inclusiv asupra Programului de guvernare și a Planului de acțiuni ale Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2019-2020. De unde rezultă clar că Înțelegerea Politică era menită să dureze, în cel mai fericit caz, până la sfârșitul anului 2020, nu pe întreg mandatul, ceea ce însemna că, de fapt, aceasta avea tot un caracter temporar.

De altfel, anticipând lucrurile, trebuie să precizăm că evoluțiile politice ulterioare aveau să arate că noua Înțelegerea Politică a avut o viață chiar mai scurtă decât prima, aceasta destrămându-se la numai două luni de la constituire, respectiv pe 16 noiembrie 2019.

Reacții privind constituirea

celei de-a doua Înțelegeri Politice

Convenirea unui nou acord între PSRM și Blocul ACUM privind formarea celei de-a doua Înțelegeri Politice a stârnit reacții atât din partea unor analiști politici, cât și din partea unor politicieni, unii chiar din interiorul coaliției abia reînnoite.

Unii analiști considerau că prelungirea guvernării „... a fost condiționată de perspectiva preluării de către PSRM a guvernării complete și că este un compromis major, asumat de către ACUM”, ceea ce face ca „...Guvernul Maia Sandu să devină un partid ostatic al Regimului Dodon, care trebuie să contribuie la instalarea, perpetuarea și consolidarea acestui regim”²⁰; în timp ce documentul a devenit „Un acord care a amânat deznodământul majorității, dar care a îndiguit și mai mult libertatea de acțiune a guvernării pro-europene și i-a pus pe seamă toate costurile reformelor, guvernării și ale eventualelor accidente de parcurs”²¹.

Alți observatori apreciau că „Singurii care profită imediat de pe urma acestei coabitări sunt Dodon și socialiștii, care folosesc Blocul ACUM drept bilet de trecere în Occident”²².

Chiar în ziua semnării noului acord, Igor Dodon a avut un discurs în plenul Parlamentului, cu ocazia deschiderii sesiunii de toamnă a acestuia, în care a criticat activitatea unor ministere și a cerut majorității parlamentare și Guvernului să redefinească agenda de priorități, plecând de la interesele cetățenilor: „Nu sunt mulțumit de modul în care funcționează unele ministere, de lipsa unor politici coerente pe domeniile social și economic, de amânarea sau stoparea unor proiecte. Cred că trebuie să se guverneze în baza unei liste de priorități mai consistentă și mai apropiată de așteptările imediate ale oamenilor. Trebuie de ieșit din euforia primei perioade și de revenit cu picioarele pe pământ, la realitățile pe care le avem. Și trebuie să încetăm să facem mereu trimitere la problemele care vin din trecut”, a arătat Igor Dodon²³.

Mai mult, președintele a declarat că este chiar dispus „... să accepte în orice moment schimbările necesare în structura și componența actuală a Guvernului, pentru a spori eficiența acestuia”²⁴.

Octavian Țîcu, unul dintre cei mai vocali deputați ai Blocului ACUM, considera că „Semnarea acordului temporar dintre Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor este o eroare politică, care legitimează Partidul Socialiștilor și compromite valorile pe care Blocul ACUM le-a promovat în campania electorală”²⁵.

În semn de protest, acesta a anunțat că părăsește Blocul și devine deputat independent, calitate în care va candida pentru funcția de primar general al Chișinăului. Acesta a fost urmat de Iurie Reniță și Lilian Carp, alți doi colegi ai săi, care au dorit să se disocieze de parteneriatul cu PSRM²⁶.

La rândul său, chiar Andrei Năstase, co-președinte al Blocului ACUM, recunoștea că Octavian Țîcu avea dreptate atunci când spunea că nu trebuia semnat noul acord politic cu partenerii de coaliție: „... nu era nevoie de un acord politic, ci de un acord instituțional pentru desfășurarea unui șir de reforme”²⁷.

Semnarea acordului privind resetarea coaliției politice PSRM–Blocul ACUM nu a dus în mod automat la dispariția disensiunilor și adversităților mai vechi existente între partenerii de guvernare.

După câștigarea alegerilor locale (20 octombrie – 3 noiembrie 2019) și, mai ales, a postului de primar general al capitalei, ceea ce echivala cu o consolidare fără precedent a puterii socialiștilor, au început să se facă auzite tot mai frecvent voci din rândul acestora și să crească presiunea, inclusiv la nivelul Președinției, în legătură cu necesitatea remanierii Guvernului Maia Sandu.

Această situație anunța iminenta declanșare a unei grave crize politice în cadrul coaliției de guvernare, care punea în mare pericol atât stabilitatea Guvernului, cât și existența majorității parlamentare.

Note:

¹ www.publika.md, din 8 septembrie 2019.

² www.europalibera.org, din 17 iunie 2019.

³ www.deschide.md, din 20 iunie 2019.

⁴ www.gov.md, din 28 septembrie 2019.

⁵ Agenţia Publika, din 24 septembrie 2019.

⁶ www.publika.md, din 28 august 2019.

⁷ Agenţa Publika, din 2 iulie 2019.

⁸ Idem.

⁹ www.deschide.md, din 17 august 2019.

¹⁰ Idem.

¹¹ www.europalibera.org, din 2 iulie 2019.

¹² www.noi.md, din 24 iulie 2019.

¹³ www.publika.md, din 25 iulie 2019.

¹⁴ www.publika.md, din 14 august 2019.

¹⁵ www.publika.md, din 21 august 2019.

¹⁶ www.publika.md, din 28 august 2019.

¹⁷ www.cotidianul.md, din 17 septembrie 2019.

¹⁸ Idem.

¹⁹ Idem.

²⁰ www.deschide.md, din 17 septembrie 2019.

²¹ Idem.

²² www.europalibera.org, din 18 septembrie 2019.

²³ Agenţia Moldpres, din 16 septembrie 2019.

²⁴ Idem.

²⁵ www.publika.md, din 18 septembrie 2019.

²⁶ www.europalibera.org, din 18 septembrie 2019.

²⁷ Agenţia Infotag, din 24 septembrie 2019.