Socialiștii proruși au luat puterea în Chișinău

Alegerile locale din 2019

La 20 octombrie, respectiv 3 noiembrie 2019, în Republica Moldova, au fost organizate două tururi de scrutin ale alegerilor locale la termen. În urma acestora au fost aleși 11 580 de consilieri locali și 898 de primari. În primul tur prezența la vot la nivel național a fost de 41,73%, iar în cel de-al doilea de 40,34%, alegerile fiind declarate valabile.

Cele mai multe mandate de aleși locali au fost obținute de următoarele trei forțe politice parlamentare: Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Democrat (PDM) și Blocul electoral ACUM. În fieful rusofon, format de municipiul Bălți și raionul Orhei, Partidul Nostru și Partidul Șor, cu afinități filoruse, și-au adjudecat majoritatea mandatelor.

Rezultatele¹ alegerilor, comunicate de CEC, au fost următoarele:

–   Partidul Socialiștilor – 206 (22,94%) primari, 326 (29,42%) consilieri nivel II, 2 986 (28,51%) consilieri nivel I;

–   Partidul Democrat – 261 (29,06%) primari, 238 (21,48%) consilieri nivel II, 2 646 (25,27%) consilieri nivel I;

–   Blocul ACUM – 172 (19,15%) primari, 263 (23,74) consilieri nivel II, 263 (23,74) consilieri nivel I;

–   Partidul Șor – 43 primari, 72 (6,50%) consilieri nivel II, 516 (4,93%), consilieri nivel I;

–   Partidul Nostru – 24 primari, 51 (4,6%) consilieri nivel II, 248 (2,37%), consilieri nivel I.

–   Candidați independenți – 112 (12,17%) primari.

În municipiul Chișinău s-au organizat, de asemenea, două tururi ale alegerilor pentru funcția de primar general. Pentru turul al doilea s-au calificat Ion Ceban, candidatul PSRM, și Andrei Năstase, candidatul Blocului ACUM. La confruntarea decisivă, din 3 noiembrie 2019, a ieșit învingător socialistul Ion Ceban, care a obținut un procentaj de 52,39% din voturile exprimate, în timp ce contracandidatul acestuia doar 47,61%. La vot au participat 240 574 de alegători sau 37,78% din totalul cetățenilor înscriși pe liste².

O analiză succintă a alegerilor locale relevă unele concluzii³ interesante privind mutațiile produse de acestea în viața politică din Republica Moldova.

Din punct de vedere al numărului de primari, respectiv 260 de mandate obținute, Partidul Democrat s-a declarat „adevăratul învingător” al alegerilor. Surpriza este cu atât mai mare cu cât democrații erau considerați în cădere liberă, după pierderea puterii într-un mod lamentabil și fuga din țară a controversatului său lider, Vlad Plahotniuc. Nici în ceea ce privește numărul de consilieri locali acest partid nu stă mai prost, clasându-se pe locul al doilea după socialiști.

Cu toate că a obținut un număr mai mic de primării decât democrații, 206, socialiștii sunt adevărații câștigători ai alegerilor, deoarece au cei mai mulți consilieri locali, conducând 21 de raioane, 19 orașe, inclusiv opt centre raionale, și 190 de sate. La acestea se adaugă marea surpriză a câștigării postului de primar general al Chișinăului, obținut pentru prima dată în istoria post-comunistă a Republicii Moldova de candidatul unui partid de stânga, rusofon.

Blocul ACUM s-a clasat pe locul al treilea în privința numărului de primării câștigate, respectiv 170, fiind un rezultat bun dacă ținem cont că a fost prima participare a acestei alianțe la alegerile locale. Însă, eșecul major al acestui bloc electoral l-a reprezentat înfrângerea candidatului său la Primăria municipiului Chișinău, lucru la care liderii acestuia nu se așteptau.

Dacă comparăm rezultatele de la alegerile locale cu cele de la parlamentare, observăm că cele trei forțe politice mari, care domină Parlamentul, și-au păstrat pozițiile și în teritoriu, cu unele mici schimbări nesemnificative, exceptând Primăria Chișinău.

 Rezultate peste așteptări au obținut alte două formațiuni politice rusofone, în fața cărora socialiștii au pierdut teren, respectiv Partidului Nostru, cu 24 de primării, dintre care cinci orașe-centre de raion și Partidul Șor, cu 43 de primării, cât și cei 112 de candidați independenți.

Partidele de dreapta, unioniste, au pierdut Primăria Chișinău

Pierderea Primăriei Chișinău, considerată un obiectiv strategic pentru dreapta politică românească din Republica Moldova, constituie un eșec de proporții, răsunător, care a consternat atât opinia publică din Basarabia, cât și pe cea din România.

Victoria nesperată a socialistului Ion Ceban și neanticipată de nimeni, nici măcar de cei mai riguroși analiști politici, s-a datorat mai multor factori, unii de natură obiectivă, iar alții de natură subiectivă.

Cauzele mai importante care au dus la înfrângerea candidatului dreptei se referă la: alianța politică făcută de Blocul ACUM cu PSRM, care a dezamăgit profund electoratul propriu și, îndeosebi, cel unionist; gafele făcute de Andrei Năstase la APCE, unde a votat în favoarea Rusiei, prestația slabă a acestuia în calitate de viceprim-ministru și ministru de interne, accentul greșit pus de liderul PPDA în campania electorală pe factorul geopolitic și mai puțin pe interesele locuitorilor din Chișinău, poza falsă de unionist a acestuia și lipsa unui dialog sincer și pragmatic cu liderii unioniștilor⁴. O bună explicație ar fi și demersul neconvingător în favoarea liderului ACUM al partidelor de dreapta și unioniste, care, după ce l-au criticat aspru pe Năstase, apoi le-au cerut alegătorilor să-l voteze, ceea ce a creat derută în rândul votanților proprii.

Ca urmare, Andrei Năstase a obținut un rezultat modest și în suburbiile Chișinăului, cele care le-au asigurat mai întotdeauna candidaților de dreapta mandatul de primar al capitalei.

Deputatul Igor Munteanu, referindu-se la eșecul candidatului ACUM, declara următoarele: „Este un rezultat pe care trebuie să-l înțelegem în toate circumstanțele sale, este, sigur, trist și, în același timp, trebuie să tragem niște lecții din acest episod. Probabil că pe parcursul zilei de azi vom ajunge la niște concluzii clarificatoare. Este adevărat însă că în ultimele zile s-au întețit atacurile asupra candidatului comun al blocului, Andrei Năstase. Aceste atacuri au venit din mai multe direcții… Trebuie să înțelegem că în aceste alegeri complicate a trebuit să plătim costurile alianței cu PSRM, a trebuit să ne confruntăm cu absența unui sprijin mediatic corespunzător pentru durata acestei campanii… După cum ziceam, cred că a trebuit să plătim un preț al acestei alianțe provizorii, conjuncturale, cu PSRM, prețul destituirii regimului pe care l-a reprezentat anterior Plahotniuc și evident că această tranziție neîncheiată a avut și multe neîmpliniri, și probabil că publicul, care întotdeauna are dreptate, a simțit că anumite rezultate nu au fost livrate în timp util și aceste lucruri au fost puse pe seama prestației candidatului Blocului ACUM”⁵.

În contrast cu Andrei Năstase, Ion Ceban, contracandidatul socialist, a fost mai abil în campania electorală, reușind să se îndepărteze de sfera geopoliticii, s-a arătat mai bine pregătit pentru funcția de primar al capitalei, după experiență dobândită în cele două mandate de consilier la Primăria Chișinău, a avut un discurs împăciuitorist, mai tehnocrat, cu „o față umană”. Campania electorală organizată de Partidul Socialiștilor a fost cu mult mai bine gândită și s-au alocat resurse financiare foarte mari. La acestea s-au adăugat agitația stradală foarte agresivă, panourile, agitatori plătiți și foile volante împărțite peste tot, care au influențat opinia publică”⁶.

În plus, în timpul campaniei electorale, Ion Ceban nu a pus accentul pe apartenența sa politică, declarând că va renunța la calitatea de membru al PSRM și va fi un primar al tuturor, lucru pe care l-a repetat și în primele declarații după anunțarea rezultatelor preliminare, care îl dădeau câștigător al cursei⁷.

Blocul ACUM refuză colaborarea la nivel local cu PSRM

Imediat după încheierea numărării voturilor, președintele Igor Dodon, liderul PSRM, Zinaida Greceanîi și candidatul lor, Ion Ceban, au organizat o conferință de presă, în timpul căreia au anunțat că își doresc menținerea coaliției de guvernare și la nivel local. „Noi suntem pentru păstrarea acestei coaliții de guvernare. În următoarele zile vom veni cu propuneri pentru partenerii de coaliție și sperăm că această coaliție se va regăsi și la nivel local”, preciza Igor Dodon⁸.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că va fi, în următorii patru ani, primarul tuturor, specificând că noii consilieri ai PSRM vor face coaliție cu cei ai Blocului ACUM și cu „cei care n-au avut probleme de integritate”⁹.

În urma alegerilor locale, PSRM a obținut 37,6% din voturi, respectiv 22 de mandate în Consiliul Municipal Chișinău, iar pe locul doi, cu 19 mandate, s-a clasat Blocul ACUM, căruia i-au revenit 33,3% dintre voturile exprimate¹⁰, cele două formațiuni politice cumulând majoritatea posturilor de consilieri municipali.

Ținând cont de această realitate politică, noul primar ales, Ion Ceban, a reiterat oferta făcută anterior consilierilor Blocului ACUM privind formarea unei coaliții la nivel local, anunțând că le va propune acestora două funcții de viceprimar și cel puțin două de pretor¹¹. Concomitent, acesta a anunțat că își va suspenda calitatea de membru al PSRM.

În ciuda propunerilor făcute de partenerii de coaliție, reprezentanți ai Blocului ACUM, între care și Andrei Năstase, colider al acestuia, au declarat, la 5 noiembrie 2019, că nu vor face coaliție cu socialiștii în Consiliul Municipal Chișinău (CMC). „Noi vom susține toate proiectele bune pentru locuitorii capitalei, iar pentru asta nu avem nevoie de coaliții politice”¹², arăta Năstase.

Refuzul de colaborare al Blocului ACUM la nivelul Chișinăului i-a determinat pe socialiști să caute noi parteneri pentru constituirea structurilor raionale ale administrației publice locale, acolo unde nu au obținut majoritatea. Pe de altă parte, demiterea Guvernului Sandu, la scurt timp după alegerile locale, a accelerat procesul de regrupare a forțelor în teritoriu în vederea formării consiliilor raionale.

Rezultatul a fost că în circa 80% dintre raioane puterea a fost luată fie de un socialist – în cele mai multe cazuri – fie de un democrat sau de o coaliție a acestor două partide, Blocului ACUM revenindu-i conducerea doar într-un singur raion, Ialoveni, din totalul de 34¹³.

Ca urmare, putem conchide că socialiștii au acaparat puterea și în teritoriu, nu numai în Municipiul Chișinău, instituind un monopol al acesteia în întreaga Basarabie.

Eșecul la alegerile locale a fost preludiul destrămării Blocului ACUM

Pierderea Primăriei Chișnău și neînțelegerile dintre cele două formațiuni politice privind colaborarea la nivel local au dus la acutizarea disensiunilor existente în interiorul acestei coaliții, lucru recunoscut de Alexandru Slusari, unul dintre liderii Blocului ACUM. Acesta menționa: „Dacă cineva crede că poate să arate cu degetul ce trebuie să reformăm, greșește, noi nu suntem partid șantajabil, nu acceptăm amenințări. Vom face modificări de structură în cadrul partidului, dar nu renunțăm la principiile noastre”¹⁴.

Trimiterile acestuia erau făcute către Maia Sandu, liderul PAS, care, potrivit reprezentanților PPDA, trebuia să-și asume și partea ei de responsabilitate pentru pierderea puterii în marea majoritate a raioanelor, unde se putea instala o administrație publică locală a Blocului ACUM.

Analiștii politici au sesizat faptul că atât acțiunile, cât și declarațiile de după demiterea Guvernului Sandu și pierderea întregii puteri de către Blocul ACUM au erodat în mod semnificativ încrederea între cele două partide componente ale acestuia. Mai întâi, consilierii lor s-au separat în grupuri distincte în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, iar apoi au apărut semne că formațiunile respective ar putea să rivalizeze între ele în scrutinul repetat pentru alegerea unui deputat în circumscripția Hâncești, ceea ce s-a și întâmplat, ulterior¹⁵.

În ultimele luni ale anului 2019 și prima jumătate a lui 2020, relațiile dintre Maia Sandu și Andrei Nătase și, implicit, dintre partidele acestora, s-au răcit din ce în ce mai mult, îndeosebi din cauza acuzațiilor reciproce pe tema pierderii puterii, atât la nivel național, cât și la nivel local, ceea ce a făcut ca, practic, Blocul ACUM să se desființeze de facto, iar cele două formațiuni să se distanțeze tot mai mult și să-și aleagă căi diferite de evoluție politică.

Nici apropierea alegerilor prezidențiale, din 1 noiembrie 2020, nici necesitatea unificării dreptei politice împotriva adversarului comun, prorusul Igor Dodon, nu i-au determinat pe cei doi foști aliați să treacă peste animozitățile dintre ei și să pună pe prim plan interesele naționale ale românilor basarabeni, respectiv susținerea unui candidat unic la scrutinul prezidențial, ambii înscriindu-se în cursa electorală.

Note:

¹ www.alegeri.md, ultima accesare la 10 martie 2020.

² www.europalibera.org, din 3 noiembrie 2019.

³ www.europalibera.org, din 4 noiembrie 2019.

⁴ www.deschide.md, din 3 noiembrie 2019.

⁵ www.europalibera.org, din 4 noiembrie 2019.

⁶ www.europalibera.org, din 3 noiembrie 2019.

⁷ Agenţia Moldpres, din 3 noiembrie 2019.

⁸ Agenţia Moldpres, din 3 noiembrie 2019.

⁹ Idem.

¹⁰ Agenţia Moldpres, din 23 octombrie 2019.

¹¹ Agenţia Moldpres, din 4 noiembrie 2019.

¹² Agenţia Moldpres, din 5 noiembrie 2019.

¹³ www.europalibera.org, din 16 decembrie 2019

¹⁴ Agenţia Moldpres, din 5 noiembrie 2019.

¹⁵ www.europalibera.org, din 16 decembrie 2019.