Nicolae Felecan, apreciat profesor și om de știință

Infatigabilul profesor universitar băimărean Nicolae Felecan, care a părăsit de curând această lume, este autorul unei foarte bogate liste de lucrări de cercetare personale sau în calitate de coautor pe care le-a publicat de-a lungul anilor sub formă de cărți, de studii în reviste de specialitate românești și străine, de comunicări la reuniuni științifice interne și internaționale, de colaborări la volume omagiale, de articole în presa cotidiană și de cultură, de cuvântări cu diferite ocazii.

Nu pot să nu menționez cu acest trist prilej că tuturor acestora li se adaugă cel mai recent volum publicat de autor, în vara dovedită ucigașă, la prestigioasa Editură Mega din Cluj-Napoca – Lingvistică și filologie română. Cartea a reunit (sub o formă uneori completată, când a fost cazul) contribuții ale autorului din ultimul deceniu, altfel greu accesibile unui public de specialitate sau mai larg, printre care și unele inedite, care ar fi fost păcat să rămână lingvistică... de sertar. Studiile reflectă domenii de predilecție din activitatea profesorului, fiind grupate în mai multe secțiuni care se întrepătrund uneori. Cele mai importante privesc chestiuni de gramatică și nu numai (ci și de lexic), de dialectologie și de onomastică. Iar articolele reunite sub genericul Lingviști și filologi se constituie în capitole ale istoriei lingvisticii românești, deschise de fapt prin primul studiu din volum, Arta expunerii faptelor de limbă la Sextil Puşcariu – omagiu adus „dascălului clujean”.

Departe de a prezenta un interes strict local, ci unul mult mai general, aceste contribuții se disting prin fireasca asumare a identității ardelenești a profesorului (căci cine, dacă nu savanții originari sau/și trăitori în diverse zone ale țării, le-ar putea prezenta mai bine lumii?), care acordă o atenție specială, de pildă, graiului din localitatea Caila (jud. Bistriţa-Năsăud), „satul de baştină al autorului”.

În domeniul onomasticii, Nicolae Felecan a adus precizări teoretice importante cu privire la categorii antroponimice fundamentale și interesante ilustrări concrete. În această ordine de idei, nu pot să nu amintesc că Baia Mare a devenit în ultimii ani, grație activității unei adevărate „dinastii” Felecan – create de Nicolae Felecan și continuată de Oliviu și Daiana Felecan –, aproape... capitala cercetării onomastice internaționale. Cercetare reflectată în țară, alături de excelentele reuniuni internaționale periodice, prin publicații ale aceleiași edituri, iar în afara spațiului național prin volume apărute la prestigioase edituri din Marea Britanie și SUA.

Trebuie relevat și faptul că și acest volum reflectă resuscitarea postrevoluționară a preocupărilor, inclusiv lingvistice, legate de religie, care fuseseră interzise în comunism. La autor, ele se disting, printre altele, prin spiritul tolerant față de toate religiile, în contrast cu escaladarea, uneori, a rivalităților etnice și confesionale, chiar existente in nuce.

Toate articolele din volum – ca și, de altfel, întreaga sa operă științifică – sunt subsumate crezului profund al autorului, potrivit căruia istoria limbii române atestă continuitatea în evoluție pornind de la rădăcinile ei latine.

Ar fi fost, desigur, locul să vorbesc aici și despre Nicolae Felecan Omul, pe care l-am prețuit nu numai pentru delicatețea sa. O fac numai repetând că totul la el m-a făcut să exclam cu admirație și fără mirare: Nasc în continuare și în... Bistrița-Năsăud oameni!

Din păcate, viața nedreaptă ni l-a luat prea devreme, când ne-ar fi putut bucura încă multă vreme cu noi învățături în domeniile sale predilecte.