O revelație documentară: 18 scrisori inedite ale lui Gheorghe Ivănescu către Eugeniu Coșeriu (VI)

Seria scrisorilor inedite expediate de G. Ivănescu din România către prietenul său exilat Eugeniu Coșeriu, al cărui nume italienizat Eugenio Coseriu era de la un an la altul din ce în ce mai cunoscut printre romaniști și printre teoreticienii limbajului, continuă cu patru epistole din anii 1963, 1973, 1977 și 1979, expediate din Timișoara, Iași, București și Freiburg. Este perioada de „recuperare” a lui G. Ivănescu, mai întîi ca profesor la Timișoara, apoi, în cele din urmă, la Iași. Tribulațiile acestei perioade din viața învățatului ieșean constituie chiar substanța acestor scrisori.

Potrivit normelor de editare pe care mi le‑am propus, am cuprins în secțiunea de note și comentarii toate informațiile sau precizările pe care le‑am socotit necesare și utile pentru cititorul actual. Pentru facilitarea unei consultări rapide a notelor și comentariilor, am decis să introduc o numerotare unică („în continuare”), de la o scrisoare la alta, începând cu prima scrisoare și continuând cu următoarele.

Celelalte precizări redacționale și editoriale, privind transcrierea textelor și ortografia, au fost prezentate mai pe larg în partea I a acestui serial.

11.

[1]

București, 16 iunie 1963

Mult iubite Coșeriu,

Nu ți‑am scris de ani de zile, dar tu ești mai vinovat decît mine, pentru că nu mi‑ai scris din vara anului 1957, la cîtva timp după reluarea relațiilor. Știu că ești extrem de ocupat, cum ți‑am mai spus‑o, cred că ești și supărat pe mine, pentru reproșurile pe care ți le‑am făcut în unele din scrisorile mele precedente. Nu mai intru în discuția ideilor lingvistice. Atît numai te rog să ai în vedere: orice ideie, oricît de învechită poate părea la prima vedere, oricît de anacronică, poate să fie mai aproape de adevăr decît teoriile pe care le admite astăzi lumea științifică. Eu te felicit pentru mutarea în Europa și sper că, de acum încolo, îmi vei scrie măcar o dată pe an.

La 11 februarie 1962 am reintrat în învățămînt. Am început să funcți‑ [2] onez atunci ca profesor de lingvistică romanică la Institutul Pedagogic de cinci ani din Timișoara, care a fost transformat în septembrie 1962 în Universitate (a patra Universitate a țării). În noua Universitate mi s‑a dat sarcina de a publica (în calitate de redactor responsabil) „Analele științifice ale Universității din Timișoara”, seria științe filologice. Volumul I, pe 1963, va apărea în toamnă. Îl vom trimite și lingviștilor din  Tübingen, ca și Seminarului de Romanistică, cu rugămintea de a ni se trimite în schimb lucrări de lingvistică și istorie literară. La o universitate tînără, ca a noastră, lipsește mai toată literatura în domeniul romanisticii, germanisticii, indoeuropeisticii. Roagă‑l pe prof. Gamillscheg¹⁹⁹ din partea mea să ne trimită cît mai multe din lucrările personale. M‑ar [3] interesa studiul D‑sale despre palatalizarea consonantelor în limbile romanice, dar și celelalte studii, mai vechi sau mai noi. În cursul anului viitor va trebui să‑mi litografiez cursul de romanistică și aș vrea să folosesc și să citez toată literatura esențială.

Am primit întotdeauna lucrările trimise și îți mulțumesc mult. Ultimul plic cu extrase mi‑a parvenit în toamna anului trecut. Eu nu ți‑am mai trimis de ani de zile nimic. Dar cred că primești toate revistele românești de lingvistică și că nu mai e nevoie să‑ți trimit extrase. Cum un semestru întreg trebuie să vorbesc despre latina populară, aș dori să posed lucrarea ta cu această temă din 1954²⁰⁰. Este, poate, singura lucrare pe care nu mi‑ai trimis‑o.

Poți să‑mi expediezi lucrările fie în București, pe adresa Str. C‑dor Eugen Botezg, nr 16, raionul 1 Mai, unde [4] locuiește încă familia mea, fie la Universitatea din Timișoara, Bulevardul Vasile Pîrvan, 4. În Timișora am primit și un apartament, dar nu sînt  sigur dacă voi locui acolo mai mult de cîteva luni. Intenția mea este de a rămîne la Timișoara, unde voi căuta să creez un nou centru lingvistic. Am colaboratori și elevi de nădejde, cum vei putea constata și din volumul de „Anale” care va apărea în toamnă.

Dacă poți, roagă în numele meu pe prof. Pisani²⁰¹, care nu mă cunoaște personal, să trimită cît mai multe din publicațiile proprii tinerei noastre Universități. Anul acesta am făcut acolo și un curs de lingvistică indoeuropeană.

Cu mulțumiri, cu o prietenească îmbrățișare și cu cele mai bune urări pentru tine și întreaga familie. Transmite soției tale, ca și d‑lui Pisani, omagiile mele.

G. Ivănescu

Note și comentarii

¹⁹⁹ Ernst Gamillscheg (1887–1971), lingvist german, specializat în romanistică, autor al unor studii esențiale referitoare la istoria limbii române, a fost profesor la Universitățile din Innsbruck, Berlin și Tübingen, membru al Academiilor de științe din Berlin („Preusischen Akademie”) și din München („Bayerischen Akademie”). Între 1940-1944 a fost președinte al Institutului German de Științe de la București și profesor-invitat al Universității din București.

²⁰⁰ Ivănescu se referă la lucrarea El llamado „latín vulgar” y las primeras diferenciaciones romances. Breve introducción a la lingüística románica, Montevideo, 1954 (curs litografiat).

²⁰¹ Petru Vittore Pisani, vezi și supra, notele 161 și 198.

12.

[1]

Iași, 12.3.1973

Dragă Coșeriu,

În cursul acestui an, trebuie să public, în calitate de redactor responsabil, un volum de 400 de pagini de tipar, în limbi străine, intitulat Études indo-européennes, primul dintr‑o serie. Articolele vor fi tipărite ireproșabil, iar volumul va fi trimis la cel puțin 400 de publicații și institute străine, deci va avea o largă difuzare²⁰². Te‑aș ruga să‑mi trimiți cît mai repede posibil un articol oricît de lung de lingvsitică indoeuropeană (de exemplu despre limba greacă sau despre limba latină), dacă ai gata în momentul de față și nu l‑ai promis altei publicații. Dacă nu [2] ai un asemenea articol și nici nu‑l poți redacta într‑o  lună, trimite‑mi unul de lingvistică generală sau de istoria lingvisticii, pe care‑l ai deja redactat. Bineînțeles, e vorba numai de articole în limbi străine: germană, franceză, engleză, eventual italiană, sau spaniolă. Te‑aș mai ruga deasemenea să rogi un indoeuropenist de seamă din Germania sau din alte țări, să‑mi trimită vreun articol de lingvistică indoeuropeană sau chiar note și articole scurte ori o prezentare a cercetărilor indoeuropene din ultima vreme. Cred că volumul va cuprinde și articole din India. Eu voi publica un studiu despre patria primitivă a indoeuropenilor, cu considerații mai verosimile decît cele pe care le‑am făcut în articolul din 1971 despre dialectele indoeuropene primitive²⁰³, un studiu despre terminologia pastorală [3] în limbile indoeuropene și unul despre distincția între lingvistica descriptivă și cea evolutivă pînă la Saussure (= reducția amplă a comunicării făcute la Bologna²⁰⁴), apoi cîteva note mărunte. Este bine ca articolele să fie trimise în trei sau cel puțin două exemplare și ca titlurile articolelor, cărților și revistelor să fie subliniate, ca și faptele de limbă discutate. Aș dori ca articolele de indoeuropeistică să trateze probleme importante; dar vor fi bine venite toate articolele pe care le voi primi. Te rog mult să mă ajuți în această problemă. Publicația ar putea readuce astfel la viață vechea Revue des études indo-européennes a lui Vlad Bănățeanu, de un bine meritat prestigiu, cu toate stîngăciile de exprimare din notele lui Vlad Bănățeanu²⁰⁵.

[4] Voi da la tipar volumul cel mai tîrziu în mai și va apare spre toamnă.

Eu m‑am așezat din noiembrie într‑un apartament nou la Iași (Nicolina, 4, Scara C, apart. 7), dar te rog să‑mi trimiți toată corespondența la Universitatea „Al. I. Cuza“, Facultatea de Filologie, Calea 23 august, nr. 11.

Am găsit intervenția ta la lucrarea de seminar a lui Grofu, din 1939 – 1940 (despre terminologia casei). Te‑ar interesa să ți‑o trimit?²⁰⁶

Transmite omagiile mele doamnei și salutările mele întregii familii.

Ție, o frățească strîngere de mînă.

G. Ivănescu

Nu ai putea ruga pe Weissgerber²⁰⁷ să‑mi trimită un astfel de articol de lingvistică indoeuropeană, cu date și idei inedite, sau chiar unul de lingvistică generală tot cu idei inedite?

G. I.

Note și comentarii

²⁰² Nu am găsit nici o altă referire la o publicație cu acest titlu editată de G. Ivănescu.

²⁰³ Ivănescu citează din memorie. Este vorba, probabil, despre articolul: G. Ivănescu, Vérité et erreur dans la recherche des dialectes proto‑indo‑européennes, în „Philologica”, I (1970), p. 9‑35.

²⁰⁴ G. Ivănescu, La distinction entre la linguistique descriptive et la linguistique  au XIX‑e siècle, în vol.: Proceedings of the Eleventh International Congress of Linguists, Bologna – Florence, August – Septembre, 1972, I, Bologna 1974, p. 145‑149.

²⁰⁵ Vlad Bănățeanu (1900‑1963), lingvist și filolog român, specialist în studii orientale (armenistică). Publicația Revue des études indo-européennes, pe care a editat‑o, a apărut la București, în cîteva numere, între anii 1938‑1941.

²⁰⁶ Ivănescu i‑a trimis prietenului său lucrarea de seminar menționată. În volumul Johannes Kabatek/ Adolfo Murguía, «Die Sachen sagen wie sie sind…». Eugenio Coseriu im Gespräch, Gunther Narr Verlag, Tübingen, 1997, p. 146, Coseriu vorbește despre un „Koreferat über das Referat eines «Senioren», das der damalige Assistent von Iordan, mein Freund Ivănescu aufbewahrt hatte und das er mir dann vor einigen Jahren noch geschickt hat.”

²⁰⁷ Leo Weissgerber (1899—1985), lingvist german, specializat în celtologie. Profesor la universitățile din Rostock, Marburg, Tübingen, a publicat, între altele, o serie de lucrări dedicate interpretării specificului limbii germane.

13.

[1]

Iași, 5 iulie 1977

Iubite Coșeriu,

Îți trimit, o dată cu prezenta, trei exemplare dactilo din intervenția pe care ai făcut‑o ca referat la lucrarea de seminar a lui Grofu, în anul universitar 1939-1940²⁰⁶. Textul original nu s‑a pierdut, ca atîtea din hîrtiile și cărțile mele, în tragicele evenimente ale războiului și în multele mele mutări, care au avut loc după aceea. Desigur, foile trimise te vor interesa tot atît de mult cît m‑au interesat pe mine și au interesat și pe alții. Și n‑ar fi exclus ca, din materialul cuprins în ele, să faci un articol de lexicologie română sau generală. Dacă voi găsi restul textului original, îți voi trimite mai tîrziu și restul intervenției.

Eu nu ți‑am trimis, mi se pare, nici o scrisoare, după întîlnirile noastre din Germania; dar, desigur, știi cum trebuie să interpretezi aceasta: nu ca un efect al vreunei supărări, ci ca o neglijență a cuiva care a pierdut prea mult timp în viață și vrea să‑l recupereze.

Îți trimit și ultimul meu articol, acesta de indoeuropeistică, în extras²⁰⁷. Te rog să‑mi cumperi (cu reducere) și să‑mi trimiți pe Szemerényi, Einführung in die vergleichende Sprachwissenschaft²⁰⁸, de care am mereu mare nevoie. Mă voi executa cîndva și eu în ce privește cămășile naționale pentru cei doi Coseriu juniores²⁰⁹. Te rog mult să‑mi mai scrii și tu: să‑mi dai știri despre familia ta, despre lucrările pe care le pregătești.

Transmite doamnei Coseriu respectuoase sărutări de mînă și urări de sănătate. Cu o frățească îmbrățișare,

G. Ivănescu

Note și comentarii

²⁰⁸ Vezi supra, nota 206.

²⁰⁹ Referire probabilă la articolul G. Ivănescu, Erori în analiza secvențelor fontice ale indoeuropenei primitive, în „Studii și cercetări lingvistice”, XVIII (1977), nr. 2, p. 125-141.

²¹⁰ Oswald Szemerényi, Einführung in die vergleichende Sprachwissenschaft, Darmstadt, 1970. Oswald Szemerényi (191–996), lingvist german de origne maghiară, specialist în lingvistică comparată indo‑europeană, profesor la Universitățile din Budapesta și Freiburg im Breisgau, a fost gazda lui G. Ivănescu în timpul deplasărilor oficiale ale acestuia la Freiburg.

²¹¹ Pentru familia lui Eugenio Coseriu vezi și supra, notele 122 și 196.

14.

[1]

Freiburg, 3 septembrie [1979] ²¹²

Dragă Coșeriu,

Iată‑mă din nou (cam tîrziu) în R.F.G. Am fost chemat de prof. Szemerényi, cu care pregătesc o lucrare despre lexicul de împrumut, deci în primul rînd mediteranean și pelasgic, al limbii grecești vechi. Am sosit ieri, voi fi între 12 și 18 la Dubrovnik (Jugoslavia) pentru un simpozion organizat de Marja Gimbutas²¹³, la care voi vorbi despre elemente lexicale iafetite și mediteraneene în română și tracodacică, voi reveni în Germania la 19-20 septembrie și voi rămîne aici, cred, pînă la 30 septembrie sau 31 octombrie. Dacă, din anumite motive, nu voi putea lucra în octombrie la Freiburg, mă voi întoarce în acest oraș în decemrie, pentru a definitiva lucrarea de care vorbeam (partea care îmi revine). Nu știu dacă voi putea veni la Tübingen pentru a ne vedea. Ne‑am putea întîlni la München în ziua de 9 septembrie (eu voi rămîne acolo pînă la 10 septembrie), cînd eu voi fi în drum spre Belgrad, prin Viena. Am adus și un volum de 200 – 300 pagini de tipar intitulat Die Grundzüge der anthropologischen Sprachwissenschaft, pe care vreau să‑l predau editurii Fink (abia acum pot onora invitația editurii, făcută la [2] recomandarea ta)²¹⁴. Din nefericire n–am putut aduce cu mine articolul promis pentru Festschrift Coseriu²¹⁵. Articolul, Die Erzeugung der Rede²¹⁶, este deja redactat, dar în română. El va fi tradus într‑o săptămînă sau două la Iași de o persoană care traduce impecabil și‑mi va fi expediat la Freiburg, pentru ca apoi eu să‑l predau, după verificare, editorilor. Îți aduc la cunoștință că n‑am primit scrisoarea pe care editorii au trimis‑o de exemplu profesorului Iordan și prin care ei l‑au informat în ce volum se tipărește contribuția sa. Este adevărat că eu am neglijat să precizez prin februarie trecut în ce limbă va fi redactat articolul meu; dar, după titlu, se putea înțelege că în germană. Dar, din nefericire, articolul meu este prea lung: versiunea românească are 33 de pagini dactilo; ceea ce înseamnă că versiunea germană va avea vreo 40 de pagini dactilo. Poate fi aceasta o piedică în publicarea lui? În articol am arătat greșelile (nu toate) lui Chomsky; și cred că în genere articolul îți va plăcea. Cu toate că sărbătoritul nu trebuie implicat în astfel de probleme, te rog mult să mă sprijini. Într‑o zi–două voi scrie și editorilor să aștepte articolul meu pînă pe la 1 octombrie.

Omagii Doamnei, salutări „copiilor“²¹⁷, iar ție frățești îmbrățișări.

G. Ivănescu

Mulțumiri vii pentru extrasele trimise acum cîtva timp. Scrie‑mi la Sprachwissentschaftliches Seminar der Universität, Belfortstrasse 18.

Note și comentarii

²¹² Anul nu este menționat în original. L‑am dedus din contextul istoric al scrisorii.

²¹³ Marija Gimbutas (1921‑1994), arheolog și antropolog de origine lituaniană, profesor la Universitățile din Heidelberg, München și Los Angeles.  A emis „teoria kurganelor”, larg acceptată printre specialiști, potrivit căreia patria primitivă a indo‑europenilor ar trebui plasată în stepele din nordul Mări Negre.

²¹⁴ Volumul plănuit să fie tipărit la Editura Fink nu a mai apărut. Având inscripționat titlul de mai sus, dosarul menționat de G. Ivănescu a rămas la Freiburg, până în anul 2006, când a fost adus la Iași de profesorul Rudolf Windisch și predat la Biblioteca Filialei din Iași a Academiei Române. Detalii cu privire la acest subiect pot fi găsite în articolul: Rudolf Windish, Gh. Ivănescu – restituiri, în vol.: Marius Radu Clim/ Ofelia Ichim/ Laura Manea/ Florin Olaru (edit.), Identitatea românească în contextul integrări europene, Editura Alfa, Iași, 2006, p. 371‑372. Împreună cu colaboratorul meu, dr. Cătălin Nicolau, am pregătit pentru tipar acest volum.

²¹⁵ Este vorba despre impresionanta serie, în cinci volume masive: Horst Geckeler/ Brigitte Schlieben Lange/ Jürgen Trabant/ Harald Weydt (edit.), Logos semantikos. Studia linguistica in honorem Eugenio Coseriu 1921‑1981, vol. I-V, Berlin/ New‑York/ Madrid, 1981.

²¹⁶ Cu acest titlu, contribuția lui G. Ivănescu a fost cuprinsă în volumul al II‑lea ale seriei omagiale Eugenio Coseriu, p. 89‑214. Cu titlul Producerea vorbirii, o versiune românească prescurtată a  acestui studiu a apărut în volumul Cunoaștere, creativitate, comunicare, supliment la „Analele Universității «Alexandru Ioan Cuza” din Iași, XXVI (1981) p. 3‑8.

²¹⁷ Despre familia lui Eugenio Coseriu, vezi și supra, notele 122, 196, 201 și 211.