Congresul Internațional Coșeriu la a VIII-a ediție

A opta ediție a Congresului Internațional Coșeriu [Coseriana VIII], intitulat sugestiv „Coseriu’s Linguistics. Origin and Actuality” [Lingvistica lui Coșeriu. Origine și Actualitate], a coincis cu celebrarea a 100 de ani de la nașterea marelui lingvist basarabean (1921-2021). Organizat de Universitatea din Zürich, între 16 și 18 iunie 2021, congresul a fost, în realitate, un eveniment hibrid: cu partea organizatoare și câțiva vorbitori prezenți la Zürich (Jürgen Trabant, Bernhard  Hurch, Manuela Crivelli, Marija Nikolic, Ester Diez Ramos, Óscar Loureda Lamas), dar cu majoritatea covârșitoare a participanților la distanță. Fie că au fost făcute onsite [la Zürich] sau din alte părți ale lumii, prezentările au fost accessibile tututor participanților via Zoom. Se poate spune că a fost un congres demn de secolul al XXI-lea și din punct de vedere tehnologic, organizatorii reușind să transforme ceea ce părea o limită într-o adevărată potenţialitate. Această formulă a permis unui număr mare de persoane (peste 300), din diverse părţi ale lumii, să urmărească congresul şi, eventual, să participe la discuții. 

Lucrările congresului au fost împărțite în trei sesiuni, corespunzătoare celor trei zile, fiecare dintre ele fiind deschisă de un vorbitor invitat, introdus de Johannes Kabatek (organizatorul congresului): Jürgen Trabant (pe 16 iunie), Klaas Willems (pe 17 iunie) și Araceli López Serena (pe 18 iunie). Printre invitați s-au numărat alți patru participanți, Bernhard Hurch, Óscar Loureda Lamas, Emma Tămâianu-Morita și Miguel Casas Gómez. În afară de Johannes Kabatek, au mai contribuit în calitate de moderatori Larissa Klose, Manuela Crivelli, Bárbara Garrido Sánchez-Andrade, Yoselin Henriques Pestana, Senta Zeugin, Cristina Bleorțu și Charlotte Defrance.

Prima  prelegere plenară, pe 16 iunie, a fost ținută de Jürgen Trabant (Berlin), unul dintre discipolii direcți ai lui Coșeriu. În intervenția sa [Coserian Linguistics: Poetry – Language – Philosophy. The Acroamatic Linguistics of the 21^st Century?], Trabant s-a oprit asupra relației poezie-limbaj-filosofie, subliniind implicit importanța deschiderii lingvisticii spre poetică, pe de o parte, și spre întemeierea filosofică, pe de altă parte. În plus, a introdus interesantul concept de lingvistică acroamatică [„transmisă pe cale orală; rezervată inițiaților”¹].

A urmat Cornel Vîlcu (Cluj), cu o provocantă intervenție despre intuția eidetică și (obiectele) desemnate intenționale – de la Husserl la Coșeriu –, ajungând până la a afirma că intuiția eidetică nu există [From Husserl to Coseriu: Eidetic Intuition and Intentional Designata]. Carlos Echeverría (Pennsylvania) a făcut apoi o serie de considerații deosebit de interesante asupra conceptului de cuvânt categorematic [On Coseriu’s notion(s) of categorematic word].

În a doua serie de prezentări, moderată de Larissa Klose (Zürich), au intervenit Adriana Robu (Iași), cu un model de analiză de discurs centrată pe relevanța cadrului cognitiv și emoțional [The Cognitive and Emotional Frame of the Discourse], Oana Boc (Cluj), cu o frumoasă demonstrație a felului în care se schimbă statutul normelor lingvistice în poezie [Le statut des normes linguistiques dans la poésie] și Harald Völker (Zürich), care a trasat, în mod riguros, originea unor concepte coșeriene în lingvistica scandinavă (Flydal și Hjemslev) [Coseriu et les origines scandinaves de la linguistique].

A treia secțiune, condusă de Manuela Crivelli (Zürich), a constat din trei prezentări în limba italiană. Întrebându-se în ce măsură contactul interlingvistic ar putea juca un rol în modelul coșerian de variație și schimbare lingvistică [In che misura il contatto interlinguistico gioca un ruolo nel modello coseriano della variazione e del cambio?], Vicenzo Orioles (Udine) observă că pentru Coșeriu, ca de altfel pentru Roberto Gusmani, nu exista o deosebire esențială între inovația datorată așa-zișilor factori externi (precum contactul interlingvistic) și procesele creative interne. Martina Ozbot (Ljubljana) a mutat accentul pe contribuția lui Coșeriu la teoria traducerii [Eugenio Coseriu teorico della traduzione], iar Salvatore Claudio Sgroi (Catania) a subliniat diferența dintre conceptele de normă și eroare la Coșeriu și Hjemslev, pe de o parte, și accepția neopuristă din tradiția lingvistico-gramaticală italiană, pe de altă parte [La nozione di „norma” ed „errore” nella linguistica hjelmsleviana e coseriana versus la concezione neopurista di „norma” ed „errore” della tradizione linguistico-grammaticale italiana].

A patra și ultima secțiune a zilei a fost moderată de Bárbara Garrido Sánchez-Andrade (Zürich) și a inclus alte trei prezentări și un anunț. Moira De Iaco (Bari) a vorbit despre relevanța ideii coșeriene de creație metaforică la nivelul teoriei metaforei [What does Metaphoric Creation in Coseriu’s Linguistics reveal about Conceptual Theory of Metaphor?]. După un scurt intermezzo – anunțul lui Johannes Kabatek despre reluarea activității revistei online Energeia și o succintă prezentare a acesteia – au urmat alte două intervenții. Manuela Crivelli (Zürich) s-a ocupat de problema dialectologiei structurale [Eugenio Coseriu y el problema de la dialectología estructural], în timp ce Aneta Stojic și Nataša Košuta (Rijeka, Croația) au abordat tema solidarităților lexicale în cadrul colocațiilor metaforice, reflectând asupra actualității ideilor coșeriene în cercetarea colocației [Von den lexikalischen Solidaritäten zu den metaphorischen Kollokationen – Zur Aktualität von Coserius Überlegungen für die Kollokationsforschung].

Prima parte a lucrărilor congresului s-a încheiat cu un dialog, în limba germană, între Johannes Kabatek (Zurich) și Bernhard Hurch (Graz), despre arhivele digitale [Hugo Schuchardt und Eugenio Coseriu: Möglichkeiten digitaler (Brief-)Archive].

După un emoționant moment muzical susținut de chitaristul Augusto Tec, care a interpretat Milonga de Jorge Cardoso, Milonga de Astor Piazzola și Tango en Skai de Roland Dyens, a urmat un Digital Apéro.

A doua prelegere plenară (pe 17 iunie), introdusă din nou de Johannes Kabatek, l-a avut ca protagonist pe Klaas Willems (Gent). În intervenția sa cu titlu în engleză [Eugenio Coseriu: past, present and future], dar făcută în germană, Willems a semnalat mai întâi problema absenței unei terminologii clare și omogene, care să permită o traducere adecvată a operei lui Coșeriu în limba engleză. În a doua parte a prelegerii, s-a ocupat de câteva teme din lingvistica actuală, deja abordate de Coșeriu; în speță, de 1) teoria lui Coşeriu despre norma lingvistică vis-à-vis de teoria pragmatică neo-Griceană cu privire la rolul implicaturilor [implicatures] și a inferențelor de default [default inferences], de 2) observațiile lui Coșeriu cu privire la semnificațiile schematice în sintaxă și formarea cuvintelor față de abordările cognitive moderne din gramatica constructivă [Contruction Grammar] și morfologia constructivă [Construction Morphology] și, în sfârșit, de 3) teoria coșeriană a semnificatelor indeterminate dintr-o singură limbă (fr. signifiés, sp. significados) comparată cu noile intuiții cu privire la indeterminarea semantică în psiholingvistică.

A urmat o interesantă prezentare despre competența lingvistică și complexitatea textuală [Coseriu’sche Sprachkompetenz und Textkomplexität], făcută de Angela Schrott (Kassel). Anunțată în program cu o intervenție sugestivă despre vorbire și teoria vorbirii în timpul pandemiei actuale [El „hablar” y la „teoría del hablar” de Coseriu en tiempos del coronavirus], Verónica Böhm (Paderborn) s-a retras în ultimul moment.

În cea de-a doua secţiune, moderată de Yoselin Henriques Pestana (Zürich), Sebastià Moranta (Kassel) a adus în discuție problema identității etnolingvistice din Basarabia [Republica Moldova], insistând asupra autorității lui Coșeriu în procesul de legitimare a unei identități lingvistice (pan)românești [Eugenio Coseriu entre los lingüistas de Besarabia: identidad etnolingüística (pan)rumana y argumentos de autoridad]. Oarecum pe aceeași linie, dar într-un cadru mai larg, Eugenia Bojoga (Cluj) a retematizat ideea coșeriană de unitate a limbii, oprindu-se asupra a două cazuri concrete, româna și spaniola, și subliniind diferența fundamentală dintre limba vorbită și limba exemplară [La unidad de la lengua según Eugenio Coseriu (comparación entre el rumano y el español)]. Dintr-o perspectivă diversă, Mar Garachana (Barcelona) a încercat să traseze traiectoria diacronică a trei structuri monopredicative, în speță, ir y + grup verbal, coger y + grup verbal și, respectiv, agarrar y + grup verbal  [De malos y feos arrimos: tomé y víneme, cogió y se fue].

Cristina Bleorțu (Zürich) a condus a treia secţiune a zilei, cu două prezentări în română şi două în spaniolă. Dorel Fînaru (Suceava) a făcut „Câteva considerații despre tema «formă și substanță în poezie»”, insistând asupra primatului formei. Irina-Marinela Deftu (Iași) a propus o promiţătoare „Aplicație a principiilor coșeriene de lingvistică a textului. O analiză comparativă a versiunilor ortodoxe ale Noului Testament în limbile română și polonă”. Oprindu-se asupra etimologiei în lingvistica coșeriană, Benjamín García-Hernández (Madrid) a evidențiat importanța etimoanelor frazemice, oferind câteva demonstrații exemplare [La etimología en la lingüística de Coseriu y la relevancia de los étimos frasémicos]. Pornind de la analiza testamentelor în limba náhuatl (limba așa-zișilor mēxi’ca’ și a altor comunități de pe teritoriul actualului Mexic și al Americii Centrale), Mauro Alberto Mendoza Posadas (Mexic) a evidențiat o tradiție discursivă transversală, care prezintă particularități ale tradiției europene, elemente ale competenței expresive proprii comunităților centro-americane și caracteristici idiomatice ale comunității náhuatl din sec. al XVI-lea [Las Tradiciones Discursivas europeas en Mesoamérica. Una propuesta para su estudio en base a los testamentos nahuas coloniales].

Introdusă de Senta Zeugin (Zürich), a urmat o secțiune mixtă, care a cuprins prezentări de postere, proiecte și cărți. Dintre cele trei postere anunțate în program, doar unul a fost prezentat, cel realizat de Soledad Chávez Fajardo (Chile), care a subliniat punctul de cotitură marcat de „Determinación y entorno” și impactul acestui studiu în planul lexicografiei [De vueltas con „Determinación y entorno” y su aporte a la lexicografía].

În ceea ce privește cele trei proiecte, Wiltrud Mihatsch (Tübingen) a introdus tema generală a digitalizării manuscriselor coșeriene [Digitalization of Coseriu`s manuscripts], în timp ce alte două tinere cercetătoare de la Zürich, Marija Nikolic și Ester Diez Ramos s-au ocupat de editarea și comentarea a două manuscrise specifice, unul despre problema artei [Sobre el manuscrito coseriano „El problema del arte”], celălalt despre diversitatea și unitatea lingvistică din Europa [Sobre el manuscrito coseriano „Diversidad y unidad lingüística de Europa“].

Volumele prezentate au fost, în ordine, următoarele: [E. Coșeriu], Geschichte der Romanischen Sprachwissenschaft (ediție îngrijită și prezentată de Wolf Dietrich), Past, Present and Future (un volum de contribuții în limba engleză prezentat de cei doi editori: Klaas Willems și Cristinel Munteanu), Dincolo de structuralism. Scrisori către Eugeniu Coșeriu și istoria lingvisticii în secolul al XX-lea. Corespondența Marius Sala – Eugeniu Coșeriu (ediție îngrijită de Johannes Kabatek și Cristina Bleorțu, prezentată de cea din urmă), Eugeniu Coșeriu: vocația universalității (ediție îngrijită de Gheorghe Popa, prezentare de Cristina Bleorțu), Eugenio Coseriu – Beyond Structuralism (Johannes Kabatek) și Decir las cosas como son (versiunea spaniolă a cunoscutului interviu realizat de Johannes Kabatek și Adolfo Murguía în 1997, prezentată de Johannes Kabatek).

Ultima prelegere plenară (18 iunie), introdusă tot de Johannes Kabatek, i s-a datorat lingvistei Araceli López Serena (Sevilla). Readucând în discuție dimensiunea gnoseologică a operei lui Coşeriu, autoarea s-a concentrat asupra distincției fundamentale dintre științele naturale și științele umaniste, cu o ilustrare exemplară pe baza uneia dintre cele mai complexe lucrări coșeriene, Forma y sustancia [La dimensión epistemológica de la lingüística coseriana. A propósito de „Forma y sustancia en los sonidos del lenguaje”]. Cercetarea, de o importanță particulară, ar merita extinsă la întreaga operă coşeriană şi integrată  în tradiţia filosofică a discuției cu privire la știinţele umaniste.

Au urmat alte două prezentări în limba spaniolă. În prima, Robert Hesselbach (Erlangen-Nürenberg) și Stefanie Goldschmitt (Würzburg) s-au ocupat de normă, analogie și variație, ilustrate de o serie de forme (ne)regulate de superlativ din spaniolă [Norma, analogía y variación utilizando como ejemplo las formas superlativas (ir)regulares en español]. În cea de-a doua, Ana Llopis Cardona (Valencia) a abordat problema schimbării de context și evocare în tradițiile discursive [El cambio de entorno y evocación en las tradiciones discursivas].

În secţiunea moderată de Charlotte Defrance, Soledad Chávez Fajardo (Chile) a abordat problema unității spaniolei din America dintr-o perspectivă lingvistico-politică [El español de América y la Unidad del idioma de 1990 a 2021. Reflexiones glotopolíticas], Carmen Varo Varo (Cádiz) a reflectat asupra felului în care poate fi interpretată relația lexicală coșeriană pornind de la datele neurologiei (neuroștiinei) [Sobre la interpretación coseriana de „relación léxica” desde los datos de la neurociencia], Wolf Dietrich (Münster) l-a omagiat pe Coșeriu ca pe un pionier al istoriografiei romanice actuale [Coseriu como pionero de la historiografía lingüística románica actual], Antonio Domínguez Rey (Spania) a subliniat dimensiunea gnoseologică a lingvisticii coșeriene, cu accentul pe proiecția ontopoetică [Lingüística gnoseológica de Eugenio Coseriu: proyección ontopoética],  iar Ariel Laurencio (Sassari) a reproblematizat tema variabilelor contextuale [Variables contextuales].

Lucrările congresului s-au încheiat cu o masă rotundă despre semantică, pragmatică și lingvistica textului [Semantics, pragmatics, text linguistics], moderată de Johannes Kabatek. Óscar Loureda Lamas (Heidelberg), primul dintre interlocutori, a subliniat necesitatea de a continua ereditatea coșeriană în mod critic și creator [Coseriu y el discurso], Emma Tămâianu-Morita (Osaka, Japonia) a făcut câteva observații cu privire la finalitatea, scopul și limitele lingvisticii textuale [Aims, scope and limits of a Coserian text linguistics], iar Miguel Casas Gómez (Cádiz) s-a lansat într-o reflecție asupra relevanței contribuției lui Coșeriu vis-à-vis de stadiul actual din studiile de semantică [Coșeriu y la actualidad en los estudios de semántica]. În timp ce fiecare dintre cele trei intervenții a fost în sine deosebit de interesantă, mai puțin articulat a fost dialogul dintre cei trei interlocutori, în mare măsură o consecință inevitabilă a timpului limitat.

Cu peste 40 de intervenții, în 6 limbi diferite (engleză, spaniolă, italiană, germană, franceză și română), a opta ediție a Congresului Internațional Coșeriu a continuat și consolidat tradiția unei dezbateri plurilingve. În particular, sunt de apreciat includerea unor intervenții în limba română și prezența mai multor intervenții în limba engleză. Chiar dacă cei mai mulți dintre participanți sunt poligloți, nu toți pot urmări cu ușurință expunerile în toate aceste limbi. În timp ce păstrarea dimensiunii plurilingve este imperativă, accesul la conținutul prezentărilor ar putea fi facilitat prin adoptarea unor strategii practice, precum realizarea unor slide-uri bilingve, oferirea unor scurte rezumate în alte limbi etc.

Din punct de vedere academic, foarte multe dintre lucrări sunt deja la un standard ridicat și într-o fază avansată de elaborare, altele, deși complexe și interesante, ar trebui ceva mai bine articulate, iar câteva ar trebui „revizuite pe ici pe colo în punctele esențiale”, ca să-l cităm pe Caragiale, în vederea unei mai clare delimitări a scopului și a unei argumentări mai solide.

Lucrările congresului au fost urmărite de peste 300 de participanți, din numeroase țări. Fiecare prezentare a fost urmată de discuții, comentarii, întrebări și răspunsuri. Au intervenit, în mod particular, Salvatore Claudio Sgroi, Carlos Echeverría, Floarea Vîrban, Johannes Kabatek, Aracelli López Serena, Emma Tămâianu-Morita și Eugenia Bojoga.

Toate lucrările congresului au fost înregistrate, iar unele vor fi accesibile la următoarea adresă: https://coseriu100.info

Parte a evenimentului aniversar Coseriu 100 de la Zürich este și realizarea unei serii de interviuri cu persoane care l-au cunoscut pe Eugeniu Coșeriu şi/sau au fost influențate de ideile lui. Unele interviuri sunt deja disponibile <https://coseriu100.info/interviews/>, altele urmează să fie editate și publicate. Toate interviurile, indiferent de limba în care au fost date, urmează să fie subtitrate în limba engleză.

Un adevărat praznic al lingvisticii coșeriene, congresul a fost și o extraordinară ocazie de a reflecta asupra câtorva probleme practice, precum digitalizarea și, în unele cazuri, editarea manuscriselor coșeriene, realizarea unei ediții critice complete, traducerea în limba engleză a lucrărilor majore ale lui Eugeniu Coșeriu, realizarea unui inventar terminologic omogen, crearea unui centru virtual (care să unească diversele centre deja existente), organizarea și menținerea arhivei Coșeriu de la Tübingen, transferul unei părți importante (75%) a bibliotecii lui Coșeriu la Cluj (restul de 25% urmând a fi integrat în colecția din Tübingen) – ne întrebăm dacă n-ar fi fost mai potrivit ca biblioteca să fie transferată integral. Aș adăuga la această listă un proiect de traducere a lucrărilor lui Coșeriu în cât mai multe limbi. Din păcate, Coșeriu a fost tradus puțin în propria-i limbă – limba română, lipsesc ediții în italiană, dar și în franceză, a multora dintre lucrările sale. Ar fi apoi nevoie de o Fundație Coșeriu, care să poată atrage fonduri pentru finanțarea unor proiecte majore în care să fie implicați tineri cercetători din cât mai multe țări. Nu ne putem imagina un viitor al lingvisticii coșeriene fără formarea unor noi generații de specialiști. Exemplul colectivului format la Zürich de Johannes Kabatek ar trebui urmat de cât mai multe universități și centre de cercetare.

Revenind la ideea de lingvistică acroamatică, speranța lui Trabant era ca accesul la ideile şi opera lui Coşeriu să nu rămână privilegiul unui grup restrâns de persoane, ci, dimpotrivă, să fie garantat tuturor celor interesați; mai ales tinerilor cercetători. Acesta a fost şi mesajul implicit al acestui congres aniversar.

Firenze, 30 iunie 2021

Notă:

¹ Dicționar de Neologisme (1986), s.v. ACROAMÁTIC, -Ă adj. (Rar) 1. Transmis pe cale orală. 2. Rezervat inițiaților, secret. [Pron. -cro-a-. / < fr. acroamatique, cf. gr. akroamatikos – care se ascultă].