Alegerile parlamentare anticipate – o victorie istorică a românilor basarabeni

Evoluții politice premergătoare alegerilor anticipate

După învestirea președintelui Maia Sandu, prim-ministrul Ion Chicu și-a prezentat demisia, la 23 decembrie 2020, acesta fiind înlocuit cu un premier interimar, în persoana lui Aureliu Ciocoi, fost ministru al afacerilor externe și integrării europene în același guvern, până la depășirea crizei politice.

La 28 decembrie 2020, Maia Sandu a organizat primele consultări cu partidele parlamentare, în vederea identificării unei soluții pentru rezolvarea crizei politice create. Cu acest prilej, s-a constatat inexistența unei majorități parlamentare și dorința partidelor pentru organizarea de alegeri anticipate.

În această perspectivă, președintele a declanșat procedurile constituționale vizând dizolvarea Parlamentului, prin nominalizarea Nataliei Gavriliță, deputat PAS, pentru funcția de prim-ministru, știind că aceasta nu avea nicio șansă să fie acceptată de Legislativ.

Spre surprinderea tuturor, chiar în ziua în care deputații examinau candidatura și programul Nataliei Gavriliță, liderul PSRM informa Parlamentul despre constituirea unei majorități parlamentare conjuncturale, formată din deputații socialiști, cei ai Partidului „Șor”, precum și cei ai grupului „Pentru Moldova”, la care se adăugau democrații disidenți Eugen Nichiforciuc, Vladimir Andronache, precum și independentul Alexandru Oleinic. Mai mult, această majoritate ad hoc a propus-o pe Mariana Durleșteanu pentru funcția de premier. Desigur, președintele nu a acceptat această propunere.

După eșecul primei tentative de formare a unui nou guvern, Maia Sandu a reluat consultările cu partidele, fiind conștientă că acestea erau formale și nu aveau nicio șansă de reușită, însă trebuiau urmate procedurile constituționale. În aceeași zi, Mariana Durleșteanu își retrăgea candidatura la funcția de premier.

În urma consultărilor eșuate, președintele a continuat demersurile pentru declanșarea alegerilor anticipate, nominalizându-l pe liderul PAS, Igor Grosu, pentru funcția de prim-ministru, acțiune care a fost însă boicotată de majoritatea toxică din Parlament. Mai mult, aceasta a reacționat, propunând propriul candidat, respectiv pe Vladimir Golovatiuc, ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, încercare care a fost respinsă de șeful statului.

Fiind consumate ambele tentative de a forma un guvern, președintele Maia Sandu avea acum posibilitatea constituțională de a dizolva Parlamentul și a convoca alegeri parlamentare anticipate.

Pentru a contracara acțiunea președintelui, așa-zisa majoritate parlamentară a adoptat o Hotărâre prin care a introdus starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, folosind ca pretext pandemia de Covid-19, ceea ce însemna că nu puteau fi organizate niciun fel de alegeri.

În această situație, Maia Sandu a contestat Hotărârea Parlamentului la Curtea Constituțională și a cerut acesteia să se pronunțe în privința condițiilor create pentru dizolvarea Parlamentului.

Declanșarea alegerilor anticipate

La 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a emis o decizie definitivă, irevocabilă și obligatorie, prin care a declarat neconstituțională instituirea stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova, dându-i astfel posibilitatea președintelui Maia Sandu să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate¹.

În aceeași zi, Maia Sandu a anunțat că a semnat decretul de dizolvare a Legislativului și a stabilit data alegerilor parlamentare pentru 11 iulie 2021: „Am semnat decretul de dizolvare a actualului Parlament și am deschis calea pentru cetățeni care vor putea să își aleagă un Legislativ care să îi reprezinte. Puterea e în mâinile poporului și am încredere că cetățenii vor alege calea corectă spre crearea unui stat dezvoltat și democratic. Data alegerilor se stabilește pentru 11 iulie 2021. Trebuie să punem cât mai repede punct haosului și după alegeri vom numi un Guvern responsabil”².

Înscrierea partidelor în cursa electorală

La 7 mai 2021, Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista partidelor și altor organizații social-politice cu drept de participare la alegerile parlamentare anticipate, din 11 iulie 2021³.

Potrivit acesteia, 53 de formațiuni politice puteau să desemneze candidați la funcția de deputat, toate fiind înregistrate, conform cerinței legislației în vigoare, până la stabilirea datei alegerilor.

Cu o lună înainte de data alegerilor, respectiv pe 11 iunie 2021, s-a încheiat perioada de înregistrare la CEC a concurenților electorali. Ulterior, timp de o săptămână, autoritatea electorală a verificat documentele depuse de aceștia și a stabilit lista finală a competitorilor.

Aceasta a fost făcută public la 18 iunie 2021 și includea următoarele forțe politice:

1. Partidul Acasă Construim Europa „PACE”;

2. Partidul Acțiunii Comune „Congresul Civic”;

3. Blocul electoral „Renato Usatîi”;

4. Partidul „Șor”;

5. Partidul Acțiune și Solidaritate;

6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor;

7. Mișcarea Profesioniștilor „Speranța - Надежда” ;

8. Partidul Democrat din Moldova;

9. Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”;

10. Partidul Unității Naționale;

11. Partidul „Democrația Acasă”;

12. Partidul Politic „NOI”;

13. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;

14. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor; 

15. Partidul Verde Ecologist;

16. Partidul Legii şi Dreptăţii;

17. Partidul „Puterea Oamenilor”;

18. Partidul Regiunilor din Moldova;

19. Partidul „Patrioții Moldovei”;

20. Partidul Schimbării;

21. Partidul Noua Opțiune Istorică;

22. Partidul Oamenilor Muncii;

23. Veaceslav Valico (candidat independent).

După cum lesne se poate constata, dintre cele 53 de partide cu drept de participare la alegeri în cursa electorală s-au înscris doar 23, două dintre acestea constituind un bloc electoral, respectiv cel al comuniștilor și socialiștilor. Acestora li s-a adăugat un singur candidat independent.

Pe de altă parte, trebuie să remarcăm faptul că printre acestea s-au aflat și unele partide nou-înființate care, împreună cu marea majoritate a celor din lista finală aprobată de CEC, nu aveau nicio șansă să intre în noul Parlament.

Tentativă eșuată de coagulare a partidelor unioniste

După stabilirea datei alegerilor anticipate, a existat o tentativă de coagulare a partidelor unioniste în vederea constituirii unei alianțe electorale comune pentru a se confrunta cu celelalte forțe în cursa electorală.

Ideea a fost lansată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid nou-apărut pe scena politică din Basarabia care, de fapt, este o filială sau o prelungire a formațiunii politice cu același nume din România.

Inițial, au răspuns apelului AUR doar două partide, respectiv Partidul Liberal (PL) și Uniunea Salvați Basarabia (USB), care și-au manifestat acordul să meargă împreună, într-un bloc electoral sau pe o listă comună, la apropiatele alegeri, după cum recunoștea Valeriu Munteanu, președintele USB.

O poziție asemănătoare a avut și liderul AUR, Vlad Bilețchi, care preciza: „Este important să avem o voință colectivă, una creată în comun acord cu toții împreună, de asta, am să vă rog și pe dumneavoastră, și pe toți cei care sunt cointeresați, să existe într-o formulă cât mai eficientă, să găsim o soluție de comun acord...”⁵

La rândul său, liderul liberal, Dorin Chirtoacă, s-a pronunțat ca „toți unioniștii să se regăsească pe o listă comună”. Însă tot el recunoștea că „Din păcate, se știe că sunt dintre acei care dezbină, care nu vor și pun mai presus propria persoană, propria preamărire, deja asta este cunoscut, nu mai trebuie demonstrat”⁶.

Nici președintele USB nu era prea încrezător în realizarea proiectului preconizat atunci când declara: „Există unioniști în Republica Moldova care nu răspund apelurilor, care fac un soi de politică reflexivă, în nume propriu”⁷.

Pe lângă partidele menționate, la discuții au mai participat Partidul Reformator (PR), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Unității Naționale (PUN) și Partidul „Democrația Acasă” (PDA)⁸.

Îndoielile celor doi lideri față de realizarea proiectului menționat erau îndreptățite și au fost confirmate de evoluția ulterioară a tratativelor dintre partidele unioniste. Astfel, negocierile nu au avut finalizarea așteptată fie din cauza orgoliilor unor lideri, fie n-au fost de acord cu propunerile avansate pe parcursul acestora.

Drept consecință, la alegeri au participat doar 3 dintre partidele enumerate mai sus, în mod separat, rezultatele obținute de acestea fiind catastrofale: Partidul Unității Naționale – 0,45%; Partidul „Democrația Acasă” – 1,45%; Alianța pentru Unirea Românilor – 0,49%.

După cum se vede, unioniștii nu au învățat nimic din lecția de la alegerile prezidențiale din anul anterior, când Dorin Chirtoacă, candidatul Blocului Unirea, nu a reușit să treacă în turul al doilea, partidele unioniste văzându-se nevoite să susțină candidatura Maiei Sandu, care a obținut o victorie zdrobitoare în confruntarea cu Igor Dodon.

Ironia face ca, deși se pronunță ferm pentru Unire, tocmai unioniștii să fie cei mai dezbinați, fragmentați, măcinați de orgolii personale și lipsiți de o viziune unitară.

Regruparea forțelor pro-ruse

Spre deosebire de partidele unioniste, forțele de stânga pro-rusești au dat dovadă de mai mult pragmatism politic în confruntarea cu partidul prezidențial, PAS.

Conștiente că acesta va fi beneficiarul unui val imens de simpatie produs de victoria răsunătoare a Maiei Sandu în recentele alegeri prezidențiale, PSRM și PCRM au început negocierile pentru strângerea rândurilor.

Astfel, într-un timp foarte scurt, acestea au reușit să treacă peste divergențele mai vechi dintre liderii lor, Igor Dodon și Vladimir Voronin, și să producă o surpriză mai puțin așteptată pe eșichierul politic de stânga.

În două zile consecutive, respectiv 11 și 12 mai 2021, Comitetul Central al PCRM și Consiliul Republican al PSRM, reunite în ședințe separate, au hotărât înființarea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ulterior, liderii acestora semnând acordul de constituire a alianței.

Iată ce declara Igor Dodon, în acest context: „Astăzi a avut loc ședința Consiliului Republican al PSRM în cadrul căreia a fost analizată strategia socialiștilor în alegerile parlamentare anticipate și au fost luate câteva decizii importante. În cadrul ședinței, a fost accentuat faptul că suveranitatea Republicii Moldova este în pericol, iar interesele poporului moldovenesc sunt subordonate intereselor altor țări, inclusiv planurilor de transformare a teritoriului țării noastre în câmp de manevre militare. Factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudo-valori, anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre. De asemenea, se urmărește lichidarea identității moldovenești, inclusiv prin interzicerea limbii moldovenești. Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor”⁹.

Tot cu acest prilej, liderul socialist preciza: „În final, Consiliul Republican al PSRM a decis asupra necesității semnării Acordului de creare a Blocului Electoral al Socialiștilor și Comuniștilor, ca împreună să învingem la alegeri și să asigurăm conducerea responsabilă a țării, să le oferim cetățenilor ordine și bunăstare”¹⁰.

Calculele politice ale socialiștilor și comuniștilor au fost în mare măsură corecte. Partidul prezidențial a câștigat alegerile într-o manieră zdrobitoare, cu un scor de 52,80%, pe care nu l-a putut prevedea nimeni, nici măcar liderii acestora.

Deși nu au câștigat alegerile, așa cum și-au propus, cele două partide de stânga au reușit să supraviețuiască politic și să obțină un procentaj de 27,17%, care le-a asigurat locul al doilea în Parlament din punct de vedere al numărului de deputați.

Jongleria cu secțiile de votare

În perioada campaniei electorale au apărut anumite probleme privind numărul secțiilor de votare, atât în Transnistria, cât și în diaspora, care au fost pe larg dezbătute în societate, au provocat controverse și au pus la îndoială imparțialitatea CEC-ului. Unii experți locali au apreciat că CEC a avut o abordare părtinitoare, favorizând anumiți agenți electorali, respectiv pe socialiști și comuniști.

Reacții au venit și din partea unor partide politice angajate în cursa electorală. Astfel, Igor Munteanu, unul dintre liderii Platformei DA, a declarat că decizia CSJ privind hotărârea CEC de mărire a numărului de secții de votare din stânga Nistrului de la 12 la 41 este o decizie regretabilă și periculoasă: „Decizia ridică întrebări serioase asupra integrității pe care ne-o poate asigura actualul proces electoral, cu asemenea CEC și cu asemenea riscuri de securitate, alimentând pericolul de corupție și abuzuri, puse în serviciul unor grupuri politice. Decizia nesocotește pericolul transportării organizate a alegătorilor în ziua votării, ignorând existența unor practici anterioare de corupere activă în rezultatul unor cârdășii probate dintre unii actori din RM și gruparea Sherriff”¹¹.

În același timp, președintele Maia Sandu arăta că cele 150 de secții deschise pentru diasporă de CEC sunt insuficiente și că aceasta ar fi acționat în interesul liderului PSRM, Igor Dodon, căruia nu-i convine votul masiv al cetățenilor stabiliți peste hotare. „Mie mi se pare ciudat că, după ce Comisia Electorală Centrală le cere oamenilor să se înregistreze ca să aibă informații mai bune, unde și câți oameni sunt ca să ia o decizie corectă, vine cu decizia care nu îmbunătățește situația deloc în comparație cu anul trecut. Este foarte clar că lui Igor Dodon îi este frică de votul diasporei”, a subliniat Maia Sandu¹².

Observatori la alegerile anticipate

CEC a acreditat 2 436 de observatori, care au monitorizat alegerile parlamentare anticipate. Dintre aceștia, 1 800 au fost observatori naționali, care au reprezentat 6 asociații obștești, 636 de observatori internaționali, care au fost trimiși de 17 misiuni diplomatice acreditate la Chișinău, 30 de experți electorali ai 11 autorități electorale străine, precum și 606 reprezentanți ai 14 organizații internaționale¹³.

Observatorii au reprezentat Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Ambasada Italiei în Republica Moldova, Centrul de Consultanță și Educație Civică, Asociația pentru siguranța urbană și mediere, Blocul electoral „Renato Usatîi”, Asociația obștească „Promo-LEX”, Asociația obștească „MIRAD”, Ambasada Turciei la Chișinău, Comisia Electorală Centrală a Georgiei, Consiliul Adunării Interparlamentare a CSI, Misiunea de observare a Comunității Statelor Independente, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Organizația Internațională a Francofoniei, Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, Comisia Electorală Centrală a Uzbekistanului, instituția similară din Kazahstan și altele¹⁴.

Observatorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Adunării Parlamentare a OSCE și ai Parlamentului European au declarat că scrutinul parlamentar anticipat a fost bine organizat, competitiv, iar libertățile au fost, în general, respectate.

David McAllister, șeful delegației Parlamentului European, a formulat unele concluzii, precum: „Colegii mei au observat transportarea sistematică a alegătorilor din Transnistria la secțiile de votare. În acest sens, regretăm că CEC nu a reușit să reglementeze acest aspect. Unul dintre colegii noștri a observat o încercare de cumpărare a votului. Un alt aspect, și vreau să-mi exprim regretul, că deschiderea secțiilor de votare peste hotare și pentru Transnistria, numărul lor și locația, o controversă minoră, a ocupat loc central în această campanie”¹⁵.

Șeful Rețelei Europeane a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), Zlatko Vujovici, a precizat următoarele: „Alegerile au fost administrate eficient și într-un mod transparent de către autoritatea electorală. Deși unele dintre cele mai importante decizii ale Comisiei Electorale Centrale au pus sub semnul întrebării imparțialitatea unora dintre membrii CEC, campania electorală a fost competitivă, dar afectată de o serie de presupuse încălcări, inclusiv utilizarea abuzivă a resurselor administrative, finanțarea ilegală și cumpărarea voturilor. Situația media polarizată și în mare parte părtinitoare, precum și distribuirea informațiilor false a limitat punctele de vedere politice prezentate alegătorilor de către candidații electorali”¹⁶.

Șeful misiunii de observatori a CSI, Dmitri Kobițki, a remarcat: „Campania electorală s-a caracterizat prin o concurență dură a pretendenților electorali, nu întotdeauna s-a respectat însă cultura dialogului și normele etice. Observatorii din partea CSI nu au consemnat încălcări care ar fi putut influența rezultatele alegerilor”¹⁷.

Rezultatele alegerilor – o victorie răsunătoare a partidului prezidențial

După procesarea celor 2 150 de procese-verbale de la secțiile de vot, s-a constatat că partidul prezidențial, PAS, a câștigat alegerile cu un scor răsunător, respectiv 52,80% (774 754) din voturile exprimate, fiind urmat la mare distanță de principalul său adversar, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, care a obținut 27,17% (398 678), precum și de Partidul „Șor” pentru care au optat 5,74% (84 185) dintre alegători¹⁸.

Redăm mai jos tabloul complet al rezultatelor obținute de concurenții electorali, potrivit datelor comunicate de CEC:

Partidul Acasă Construim Europa „PACE” – 1,28%;

Partidul Acțiunii Comune – „Congresul Civic” – 0,77%;

Blocul electoral „Renato Usatîi” – 4,1 %;

Partidul „Șor” – 5,74%;

Partidul Acțiune și Solidaritate – 52,80%;

Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – 27,17%;

Mișcarea Profesioniștilor „Speranța - Надежда” – 0,19%;

Partidul Democrat din Moldova – 1,81%;

Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” – 2,33%;

Partidul Unității Naționale – 0,45%;

Partidul „Democrația Acasă” – 1,45%

Partidul „Noi” – 0,1%;

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 0,43%;

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor – 0,49%;

Partidul Verde Ecologist – 0,08%;

Partidul Legii și Dreptății – 0,1%;

Partidul „Puterea Oamenilor” – 0,11%;

Partidul Regiunilor din Moldova – 0,09%;

Partidul „Patrioții Moldovei” – 0,06%;

Partidul Schimbării – 0,17%;

Partidul „Noua Opțiune Istorică” – 0,01%;

Partidul Oamenilor Muncii – 0,1%;

Veaceslav Valico (candidat independent) – 0,17%.

Repartizarea voturilor

Pe listele cetățenilor cu drept de vot au fost înscrise 3 282 837 de persoane. La alegeri au participat 1 467 205 dintre acestea, prezența la urne fiind de 48,41% per total, iar pe teritoriul Republicii Moldova de 44,56%.

Preferințele electorale ale cetățenilor s-au îndreptat doar către cele trei forțe politice care au intrat în noul Parlamentat. Tabloul repartizării voturilor¹⁹ arată unde se află bazinele electorale ale acestora, precum și ponderea lor în viața politică.

Astfel, PAS, învingătorul detașat, a obținut cele mai multe voturi în majoritatea raioanelor. În raioanele Ialoveni, Hâncești și Nisporeni a luat între 66 și 72% din voturi. De asemenea, a câștigat în municipiul Chișinău, cu procente cuprinse între 48 și 59%, și în suburbii, cu aproape 69%.

Comuniștii și socialiștii, împreună, au obținut cele mai multe voturi în autonomia găgăuză, regiunea transnistreană și în raioanele Ocnița și Taraclia.

Partidul „Șor” a ieșit, în mod surprinzător, pe locul al doilea în raionul Orhei, unde partidul își are fieful politic, cu circa 37%, precum și în Taraclia, cu puțin peste 28%. 

Potrivit datelor CEC²⁰, în diasporă au votat, în cele 150 de secții, peste 212 mii de persoane, majoritatea fiind tineri cu vârste cuprinse între 26 și 40 de ani. Dintre acestea peste 86% au acordat votul PAS, în timp ce Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a obținut doar 2,47%.

Votul electoratului din Transnistria s-a menținut la cote modeste, în cele 41 de secții prezentându-se 28 780 de alegători. Dintre aceștia, 62,21% au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, 13,59% cu PAS, iar 6,25% pentru Partidul „Șor”.

Validarea rezultatelor alegerilor și a mandatelor

La 19 iulie 2021, CEC a emis o Hotărâre privind confirmarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021²¹.

În aceeași zi, membrii CEC au stabilit și numărul de mandate care au fost repartizate partidelor politice și blocurilor electorale care au trecut pragul electoral. Celor trei forțe politice care au intrat în noul Parlament le-au revenit, repsectiv:

Partidul Acțiune și Solidaritate – 63 de mandate;

Blocul electoral al Comuniștilor (10) și Socialiștilor (22) – 32 de mandate;

Partidul Politic „Șor” – 6 mandate.

Hotărârile privind rezultatele alegerilor parlamentare și repartizarea mandatelor de deputat au fost trimise, apoi, spre validare, Curții Constituționale.

În ședința din 23 iulie 2021, judecătorii constituționali au examinat solicitările CEC și au confirmat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, validând și mandatele noilor deputați²².

Reacții externe privind rezultatele alegerilor

Președintele României Klaus Johannis a fost printre primii lideri care au reacționat, după anunțarea rezultatele alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, adresând felicitări românilor basarabeni „pentru spiritul civic și opțiunea clară pentru reforme, stat de drept și integrare europeană”. Klaus Johannis i-a adresat, de asemenea, felicitări Maiei Sandu „pentru curaj, perseverență și viziune”, reiterând că „România va fi alături de Republica Moldova în susținerea reformelor și parcursului european”.

Președintele Camerei Deputaților și liderul Partidului Național Liberal, de guvernământ, Ludovic Orban, a salutat victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova, afirmând că votanții au luat o decizie fermă, pro-europeană.

Un mesaj similar cu al președintelui României a transmis și Ministerul român al Afacerilor Externe, în care se afirmă că „victoria obținută de forțele reformiste și pro-europene” este „o victorie a democrației, ce marchează un pas decisiv în direcția unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova”²³.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a felicitat-o pe Maia Sandu pentru „victoria convingătoare a forțelor politice democratice pro-europene”. „Acesta este un pas extrem de important al Moldovei prietene pe calea reformelor și realizării aspirațiilor europene!”, a afirmat acesta pe Twitter.

Nu atât de încurajatoare au fost mesajele de la Moscova, ci dimpotrivă. Șeful Comitetului Dumei de Stat pentru CSI, Leonid Kalașnikov, a declarat agenției Interfax că, în cazul în care puterea nouă de la Chișinău se îndepărtează de Kremlin, Rusia va „consolida factorul transnistrean”, deși sprijinirea regiunii transnistrene va fi „din ce în ce mai greu de realizat” din cauza aflării ei între „două state în esență ostile”²⁴.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a felicitat-o pe Maia Sandu, afirmând: „Victorie categorică a forțelor pro-europene în alegerile parlamentare din Republica Moldova! Felicitări, Maia Sandu! O președintă susținută de un Guvern reformist și pro-occidental pot reprezenta un moment decisiv în destinul european al Republicii Moldova”, a scris acesta pe Facebook.

Presa internațională despre alegeri²⁵

Washington Post sublinia că victoria a fost obținută de un partid care vrea relații mai strânse cu Uniunea Europeană, care a promis să combată fenomenul corupției și să scoată țara din sărăcie. 

Al Jazeera preciza că Maia Sandu a declanșat alegeri anticipate ca să-şi întărească poziția împotriva forțelor pro-ruse, adăugând că Republica Moldova este divizată între cetățeni care vor relații mai bune cu Uniunea Europeană și cei care vor să fie mai apropiați de Rusia.

Associated Press arăta că, în anul 2020, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, avându-l contracandidat pe Igor Dodon care, în ziua alegerilor, declara că „moldovenii trebuie să aleagă între pacea și stabilitatea în țară și conflicte permanente și haos”.

Agenția Digi24 menţiona că lupta în alegeri s-a dat între pro-europeni și pro-ruși, relatând pe larg despre modul în care s-a votat și ce categorie de vârstă a fost mai prezentă la urnele de vot.

Miza alegerilor

Alegerile parlamentare anticipate au avut o miză uriașă pentru viața politică din Republica Moldova, precum și pentru calea de dezvoltare pe care aceasta avea să o urmeze. Acestea au fost o consecință directă a rezultatelor alegerilor prezidențiale din luna noiembrie 2020, care au fost câștigate într-o manieră categorică de Maia Sandu, liderul PAS, susținut de forțele de dreapta, cât și de cele unioniste.

Noul președinte, cu o optică prin excelenţă euro-atlantică, a realizat că, fără un Parlament și un Cabinet de Miniștri de aceeași orientare, nu și-ar fi putut duce la îndeplinire programul său de reforme, anunțat în campania pentru alegerile prezidențiale.

Ca urmare, folosindu-se de toate prerogativele sale constituționale, Maia Sandu a determinat dizolvarea vechiului Parlament, dominat de forțe retrograde, conservatoare, pro-rusești și anti-europene și a convocat alegeri parlamentare anticipate.

Demersul președintelui a fost înțeles pe deplin de conducerea PAS, al cărui lider a fost, precum și de liderii altor partide politice, care vedeau în alegeri o șansă istorică pentru Republica Moldova de a se desprinde de un trecut controversat și corupt și de a asigura implementare unui vector european de dezvoltare.

În acest sens, președintele interimar al PAS, Igor Grosu, declara că „După 30 de ani de experimente de tot felul, acum este șansa să tranșăm odată și să avem un parcurs european foarte cert. Să pornim reformele inevitabile în domeniul combaterii corupției și al independenței justiției. Cel mai mult ce-i deranjează pe oameni este nedreptatea, impunitatea celor care au furat. În caz contrar, vom avea în continuare acest model perdant de guvernare care nu face altceva decât să alunge cetățenii din țară și să stopeze investițiile, pentru că investițiile nu vin niciodată într-un stat corupt”²⁶ .

La rândul său, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, preciza că „Aceste alegeri sunt totul sau nimic pentru viitorul sănătos al Republicii Moldova. Spre deosebire de alegerile din alți ani, acest scrutin nu are o temă geopolitică. Actualele alegeri pun față în față oamenii care vor condiții de trai europene și o mână de oligarhi fugari, reprezentați prin marionetele lor”²⁷.

Monica Babuc, vicepreședinte al PDM, considera scrutinul drept o șansă de desprindere de trecut, însă aceasta „...ar fi fortificată dacă partidele de la centru-dreapta până la extrema dreaptă, cele care au cu adevărat opțiunea strategică proeuropeană, ar găsi un compromis. Trebuie să adunăm toate forțele europene într-o singură mișcare, cel puțin electorală”²⁸.

Dovada că strategia președintelui Maia Sandu a fost corectă și realistă o reprezintă victoria zdrobitoare în alegeri obținută de partidul prezidențial, care, pentru prima dată în cei treizeci de ani de la declararea Independenței, a asigurat o majoritate de aproape 2/3 din numărul de deputați, creând astfel condiții optime pentru reformarea din temelii a societății din stânga Prutului și stabilirea unui parcurs european ireversibil pentru Republica Moldova.

Note:

¹ www.deschide.md, din 28 aprilie 2021.

² www.moldpres.md, din 28 aprilie 2021.

³ www.moldpres.md, din 7 mai 2021.

⁴ www.moldpres.md, din 18 iun ie 2021.

⁵ https://www.publika.md/trei-partide-unioniste-au-initiat-discutiile-pentru-a-participa-
impreuna-la-alegerile-parlamentare-anticipate_3102045.html#ixzz6uj4en9Uv, (12mai2021)

⁶ Idem.

⁷ Idem.

⁸ www.publika.md, din 14 mai 2021.

⁹ www.deschide.md, din 12 mai 2021.

¹⁰ Idem.

¹¹ www.deschide.md, din 24 iunie 2021

¹² https://www.publika.md/maia-sandu-cec-a-actionat-in-interesele-lui-igor-dodon-reactia-liderului-psrm_3105129.html#ixzz6zA0hQc3t(25 iunie 2021)

¹³ https://www.publika.md/alegerile-parlamentare-de-duminica-11-iulie-2021-vor-fi-monitorizate-de-2436-de-observatori-acreditati-de-cec_3105829.html#ixzz6zw0WxWd0(6 iulie 2021)

¹⁴ www.moldpres.md, 2 iulie 2021.

¹⁵ www.europalibera.org, 12 iulie 2021.

¹⁶ Idem.

¹⁷ Idem.

¹⁸ www.moldpres.md, 12 iulie 2021.

¹⁹ https://www.publika.md/becs-predomina-in-raioanele-de-nord-si-gagauzia-pas-se-bucura-de-increderea-celor-din-sud-si-centru-iar-partidul-sor---pe-locul-doi-raioanele-orhei-si-taraclia_3106316.html#ixzz70PhDZkik 

²⁰ www.europalibera.org, 12 iulie 2021.

²¹ www.moldpres.md, 19 iulie 2021.

²² https://www.publika.md/cc-se-va-convoca-in-sedinta-pentru-validarea-alegerilor-parlamentare-anticipate_3106872.html#ixzz71FqOXYPl.

²³ www.deschide.md, 12 iulie 2021.

²⁴ www.europaliberă.org, 13 iulie 2021.

²⁵ https://www.publika.md/moldova-in-centrul-atentiei-presei-internationale-din-cauza-alegerilor-parlamentare-anticipate-_3106312.html#ixzz70PhphU2B

²⁶ www.deschide.md, 2 iunie 2021.

²⁷ Idem.

²⁸ Idem.