Declanșarea crizei politice

Criza politică a fost declanșată imediat după câștigarea alegerilor prezidențiale de Maia Sandu, candidatul opoziției, în urma unei victorii răsunătoare și neașteptate împotriva președintelui în exercițiu, Igor Dodon.

În acest context politic, premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia, la 23 decembrie 2020, după o întrevedere cu fostul președinte, Igor Dodon, și președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, pentru a da posibilitatea noului șef al statului de a dizolva Legislativul și a convoca alegeri parlamentare anticipate.

Cu acest prilej, premierul demisionar a declarat: ,,În aceste condiții, am discutat astăzi și eu am propus și asta voi face de a veni cu propunerea de demisie a prim-ministrului, respectiv, și a Guvernului Republicii Moldova, astfel încât această procedură să poată fi lansată cât mai curând posibil”¹.

Luând în considerație demisia premierului Ion Chicu și imposibilitatea exercitării de către acesta a atribuțiilor sale, președintele Maia Sandu a emis, la 31 decembrie 2020, Decretul Nr.12-IX, prin care Aureliu Ciocoi, ministrul afacerilor externe și integrării europene, a fost desemnat în calitate de prim-ministru interimar, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou guvern².

Prima rundă de consultări pentru formarea unui nou guvern

La scurt timp după demisia Guvernului Chicu, respectiv la 28 decembrie 2020, noul președinte a convocat la consultări partidele parlamentare cu scopul de a identifica o soluție la criza guvernamentală creată.

Primii au fost socialiștii, a căror delegație a fost condusă de Corneliu Furculiță, liderul grupului parlamentar al acestora, care, după scurte consultări, a declarat: ,,În cazul când dumneaei are o candidatură la premierul Republicii Moldova noi vom analiza această candidatură. Vom vedea programul guvernului și evident decizia ne va aparține. Dar reiterez încă o dată poziția, suntem pentru alegeri anticipate”³.

Igor Dodon a confirmat și el poziția respectivă, precizând că echipa PSRM a lansat procedurile juridice necesare, pentru a face posibilă organizarea cât mai rapidă a alegerilor parlamentare anticipate, întrucât actuala componență a Parlamentului nu corespunde voinței exprimate de popor la alegerile din 24 februarie 2019.

Consultările au continuat cu grupul parlamentar al PAS, partidul prezidențial, ai cărui reprezentanți au arătat: ,,Noi am reiterat poziția fracțiuni PAS că optăm așa cum am spus în cadrul campaniei electorale pentru alegeri anticipate. Țara are nevoie și oamenii cer și au cerut și în campania electorală un alt parlament. Acest parlament s-a compromis”⁴.

Și deputații Platformei DA s-au pronunțat în același sens, spunând: ,,Noi nu propunem candidat la prim-ministru și nu participăm în coaliții în cadrul acestui parlament. Rămâne la discreția doamnei Sandu să analizeze tot ce am spus noi, toate riscurile și să vină cu o soluție, fie să fie declanșate anticipate imediate, fie altă soluție”⁵.

Poziția democraților, conduși de Dumitru Diacov și Pavel Filip, a fost similară: ,,Propunerea noastră a fost că imediat noi trebuie să avem elaborat un plan anti-criză pe termen scurt cu conținut din trei puncte: gestionarea crizei pandemice, gestionarea crizei economice și pregătirea țării pentru alegeri parlamentare anticipate”⁶.

În schimb, deputații Partidului ,,Șor” au afirmat că sunt gata să-și sume guvernarea: ,,Am informat pe doamna președinte că noi suntem gata să ne asumăm responsabilitatea politică pentru a veni cu profesioniști, cu un guvern responsabil în frunte cu un prim-ministru. Ca să nu lăsăm oamenii fără salarii, pensionarii fără pensii ca să gestionăm criza pandemică și să organizăm alegeri anticipate”⁷.

Iar reprezentanții „Pro Moldova” au fost sceptici față de organizarea alegerilor parlamentare anticipate: ,,Este nevoie de acel guvern funcțional, chiar dacă va fi instituit și pentru o perioadă foarte determinată. Intrarea nepregătită în alegeri parlamentare anticipate nu înseamnă nimic altceva decât o pierdere a cursului proeuropean”⁸.

La finalul primei runde de consultări, președintele Maia Sandu a ajuns la concluzia că niciunul dintre partidele parlamentare nu dorește să-și asume guvernarea, majoritatea pronunțându-se pentru alegeri anticipate: „Am discutat despre problemele cu care se confruntă cetățenii, am constatat că nicio formațiune nu își asumă deschis că face parte din vreo majoritate și respectiv să poată să propună un Guvern. Am constatat că toate pledează pentru alegeri anticipate. Unii consideră că acestea trebuie să fie cât mai curând, altele că trebuie un pic mai târziu, dar toate sunt de acord că acest Parlament trebuie dizolvat, iar oamenii să aleagă un Parlament nou care să-i reprezinte”⁹.

Ca urmare, Maia Sandu a anunțat: „În câteva zile voi veni cu soluția pe care o văd eu pentru depășirea situației, conform Constituției”¹⁰.

Desemnarea Nataliei Gavrilița

pentru funcția de prim-ministru

Cele „câteva zile” anunțate de Maia Sandu pentru găsirea unei soluții în vederea depășirii situației create de demisia premierului Ion Chicu s-au dovedit a fi mult mai multe.

În acest timp, Maia Sandu a așteptat hotărârea Curții Constituționale privind posibilitatea autodizolvării Parlamentului, în urma sesizării sale anterioare.

După ce CC a decis că Parlamentul nu se poate autodizolva, Maia Sandu a declarat că e gata să aleagă o altă cale pentru a declanșa alegeri parlamentare anticipate.

De aceea, abia la 27 ianuarie 2021, președintele Maia Sandu a semnat Decretul Nr.25-IX, prin care a desemnat-o pe Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru¹¹.

La 8 februarie 2021, Programul de activitate și lista Guvernului Gavriliță au fost depuse la Secretariatul Parlamentului.

Lista nominală¹² cuprindea următorii miniștri:

Natalia Gavriliţa – prim-ministru;

Mihai Popșoi – ministrul afacerilor externe şi integrării europene;

Ion Luca – ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului;

Anatolie Nosatîi – ministrul apărării;

Andrei Spînu – ministrul economiei și infrastructurii;

Anatolie Topală – ministrul educaţiei, culturii și cercetării;

Rozalina Albu – ministrul finanțelor;

Ala Nemerenco – ministrul sănătății, muncii și protecției sociale;

Viorel Cibotaru – viceprim-ministru pentru reintegrare;

Ana Revenco – ministrul afacerilor interne;

Sergiu Litvinenco – ministrul justiției.

Despre Programul de guvernare, care conținea 38 de pagini, Natalia Gavriliță a precizat: „Facem un pas hotărât spre alegerile anticipate de care are nevoie țara. Dacă actualii deputați nu pot vota un plan de acțiuni anticorupție, anticriză și pro-dezvoltare, o vor putea face oamenii la alegeri anticipate”¹³.

Parlamentul respinge învestirea Guvernului Gavrilița

Parlamentul s-a întruni, la 11 februarie 2021, pentru a dezbate Programul de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Cabinetului de miniștri propus de Natalia Gavriliță¹⁴.

După ce premierul desemnat a prezentat programul de guvernare și echipa de miniștri, a răspuns mai multor întrebări adresate de deputați, dezbaterile degenerând în replici dure între deputații socialiști, cei ai PAS și miniștrii desemnați ai guvernului. Însăși Natalia Gavriliţă a atacat Parlamentul, spunând că acesta nu mai reprezentă interesele cetățenilor, iar după victoria Maiei Sandu așteptările cetățenilor s-au schimbat.

Mai mulți deputați au calificat ședința drept un ,,circ”. Deputații Platformei ,,Pentru Moldova” au părăsit ședința Parlamentului, iar cei ai Platformei DA au asistat la dezbateri, fără a intervenit în discuții.

În cele din urmă, după mai multe luări de cuvânt și pauze, deputații au decis să nu acorde vot de încredere candidatului propus. Niciun deputat nu a votat în favoarea premierului desemnat. De altfel, chiar Natalia Gavriliţă i-a îndemnat pe deputați să nu o voteze, pentru a se ajunge la alegeri parlamentare anticipate¹⁵.

Anterior ședinței de învestire, mai multe grupuri parlamentare, printre care și cel al PAS, din rândul căruia provenea premierul desemnat, au anunțat că nu vor susține candidatura Nataliei Gavriliţa și optează pentru alegeri anticipate.

A doua rundă de consultări pentru constituirea unui guvern

 Chiar în aceeași zi în care Parlamentul a respins învestirea Guvernului Gavrilița, președintele Maia Sandu a organizat o nouă rundă de consultări cu grupurile parlamentare.

Opiniile liderilor acestora au fost diferite și contradictorii. Astfel, fracțiunea Partidului Democrat a declarat că nu va susține candidatura Marianei Durleșteanu, înaintată de socialiști și aliații lor ad hoc.

Alexandru Slusari, reprezentantul Platformei DA, a reiterat propunerea de a-l înainta pe Andrei Năstase pentru funcția de premier: „Poate mai avem loc de manevră și să nu fie acceptată această alianță majoritară, în caz contrar situația devine foarte complicată. Poziția noastră o cunoașteți, dacă nu este târziu, noi rămânem cu propunerea noastră”¹⁶.

Deputatul PAS, Igor Grosu, a arătat că formațiunea sa va face tot posibilul să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate.

Deputatul socialist Corneliu Furculiță a precizat că are candidatul lor, susținut de o majoritate de 54 de deputați: „Așteptăm ca președintele să urmeze Constituția și considerăm că Mariana Durleșteanu este o candidatură potrivită pentru funcția de premier”¹⁷.

În aceste condiții, președintele Maia Sandu a semnat, la 11 februarie 2021, Decretul Nr.32-IX, prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată, a doua oară, în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru și autorizată să întocmească programul de activitate și lista guvernului, pe care să le prezinte Parlamentului spre examinare¹⁸.

Cu acest prilej, Maia Sandu a declarat: ,,Astăzi am avut o nouă rundă de consultări cu fracțiunile parlamentare, așa cum cere Constituția. Tot astăzi  am primit o scrisoare cu o propunere la funcția de prim-ministru semnată de 54 de deputați. În această listă am descoperit semnături ale persoanelor în raport cu care există dubii că și-ar fi exprimat voința în mod liber și aici vorbesc despre persoane supuse răpirii, care au fost ostatici. De asemenea, în listă se regăsesc persoane care au fost implicate în furtul miliardului și deputați care au schimbat mai multe partide politice. În aceste condiții am decis înaintarea din nou a Nataliei Gavriliță. I-am solicitat Nataliei Gavriliță să pregătească echipa guvernamentală și să se prezinte în Parlament”¹⁹.

Un grup de deputați socialiști au contestat la CC decretul de numire, pentru a doua oară, a Natalie Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.

La 23 februarie 2023, CC a declarat neconstituțional decretul președintelui Maia Sandu prin care a delegat-o, în mod repetat, pe Natalia Gavriliță pentru a forma un Cabinet de miniștri.

Totodată, judecătorii constituționali au cerut fracțiunilor parlamentare și instituției prezidențiale să recurgă la noi consultări pentru desemnarea unui prim ministru20.

Crearea unei majorități parlamentare toxice

Urmărind să torpileze demersurile președintelui Maia Sandu vizând crearea unui guvern condus de o persoană din partidul prezidențial și să-și perpetueze, astfel, puterea până la alegerile parlamentare anticipate, PSRM a constituit ad hoc o majoritate parlamentară.

Astfel, încă la începutul ședinței de învestitură, din 11 februarie 2021, liderul PSRM, Igor Dodon, a informat că grupul socialiștilor a format o majoritate parlamentară, care nu o va susține pe Natalia Gavriliţă, ci un candidat propriu.

Ulterior, liderul facțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, a anunțat că deputații săi, cărora li s-au alăturat cei din Platforma ,,Pentru Moldova”, au format o majoritate, constituită din 54 de parlamentari din totalul de 101, care o va sprijini pe Mariana Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru.

La 16 martie 2021, Mariana Durleșteanu, fost ministru al finanțelor, și-a anunțat retragerea candidaturii pentru funcția de prim-ministru, motivând că aceasta s-a datorat „fățărniciei mariajului PSRM-Șor-Candu-Filip, care a pus mai presus interesele lor personale și de clan” decât pe cele ale cetățenilor, cu care ea nu a fost de acord: „În contextul mesajului meu plasat pe FB din 16 martie 2021, țin să menționez că decizia îmi aparține mie personal și declarația de retragere  a fost scrisă de mine cu ceva timp înainte. Rog să nu mai faceți filme de groază privind presiunile asupra mea. Singura presiune a fost existența acestui «mariaj și fățărnicie» PSRM-Șor-Candu-Filip și alții cu care nu am fost de acord. Mesajele inconsecvente din partea politicienilor m-au împins la această decizie, însă cum am mai zis, voi continua să rămân în viața publică pentru a duce schimbarea până la capăt”²¹.

Ca urmare, la 18 martie 2021, Corneliu Furculiță, a anunțat, în plenul Parlamentului, că majoritatea creată a ales un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, în persoana fostului deputat socialist Vladimir Golovatiuc, ambasador al Republicii Moldova la Moscova.

Concomitent, acesta a invitat-o pe Maia Sandu la consultări cu noua majoritate, declarând: „Luând act de obligația statuată de Înalta Curte, potrivit căreia fracțiunile parlamentare și președintele țării trebuie să recurgă la noi consultări, scopul consultărilor e de a identifica sprijinul politic al deputaților pentru a identifica o persoană capabilă să formeze un guvern care să se bucure de susținerea Parlamentului. Anunțăm constituirea majorității parlamentare și invităm președintele țării pentru consultări cu majoritatea parlamentară la ora 12:00”²².

Desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru

La 16 martie 2021, președintele Maia Sandu a semnat Decretul Nr. 47-IX privind desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, pe care îl autoriza să întocmească programul de activitate și lista Guvernului și să le prezinte Parlamentului spre examinare²³.

Imediat, socialiștii au reacționat față de demersul președintelui, depunând o sesizare la CC împotriva desemnării lui Igor Grosu drept candidat pentru funcția de prim-ministru, considerând că Maia Sandu a făcut deja două nominalizări în persoana Nataliei Gavrilița, așa cum prevede Constituția.

La 19 martie 2021, Curtea Constituțională a respins cererea socialiștilor de suspendare a acțiunii Decretului președintelui de desemnare a lui Igor Grosu candidat la funcția de prim-ministru²⁴.

Decizia Curții l-a nemulțumit pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, care a declarat că, prin hotărârea sa, aceasta „transformă Republica Moldova dintr-o republică parlamentară în una prezidențială”²⁵.

După o săptămână, la 23 martie 2021, Igor Grosu, anunța că a depus la Parlament documentele cu privire la echipa și programul său de guvernare: „Prin Programul „Moldova sănătoasă” și echipa cu care venim ne asumăm să luăm decizii responsabile pentru gestionarea crizei economice și pandemice, curățarea instituțiilor statului de oameni corupți și organizarea alegerilor anticipate”²⁶.

Echipa guvernamentală era asemănătoare cu cea propusă anterior de Natalia Gavrilița, exceptându-l pe Vladimir Bolea, căruia i s-a încredințat portofoliul pentru agricultură, dezvoltare regională și mediu.

Cabinetul de miniștri²⁷:

Igor Grosu – prim-ministru;

Natalia Gavrilița – vicepremier, ministru al finanțelor;

Viorel Cibotaru – vicepremier pentru reintegrare;

Mihai Popșoi – vicepremier, ministru al afacerilor externe și integrării europene;

Andrei Spînu – ministru al economiei și infrastructurii;

Anatolie Nosatîi – ministrul apărării;

Anatolie Topală – ministrul educației, culturii și cercetării;

Ala Nemerenco – ministrul sănătății, muncii și protecției sociale;

Ana Revenco – ministrul afacerilor interne;

Sergiu Litvinenco – ministrul justiției;

Vladimir Bolea – ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului.

 În ziua următoare, 24 martie 2021, candidatul desemnat, a purtat negocieri cu grupurile parlamentare ale PSRM, Platformei DA și PDM, în vederea obținerii sprijinului acestora, dar niciunul dintre ele nu a anunțat dacă va vota sau nu Guvernul Grosu.

Lipsa de rezultate a acestor negocieri a alimentat și mai mult incertitudinile de dinaintea ședinței de învestire a Guvernului Grosu.

Majoritatea toxică boicotează învestirea Guvernului Grosu

La 25 martie 2021 a fost convocată ședința plenară a Parlamentului, în cadrul căreia premierul desemnat urma să prezinte programul de guvernare și lista membrilor guvernului său și să ceară votul de încredere al deputaților.

Cu toate că, la începutul ședinței, s-au înregistrat 89 de deputați, la scurt timp după aceea, grupul parlamentar al PSRM și cel al Platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala, lăsând Parlamentul fără cvorum.

Zinaida Greceanîi, președintele Legislativului, constatând că în sală erau prezenți doar 43 de deputați, a declarat ședința închisă, fără a se trece la votare. Astfel, tentativa de învestire a Cabinetului Grosu a eșuat.

Igor Grosu a criticat boicotarea ședinței de către majoritatea toxică, declarând că singura soluție rămasă, în această situație, o reprezintă alegerile anticipate: „Au demonstrat că nu pot gestiona crizele Republicii Moldova, mai ales criza pandemică. Știu că alegerile anticipate sunt unica soluție de a curăța Parlamentul, însă, fiind conștient de situația gravă din țară, eram gata să ne asumăm responsabilitatea. Astăzi însă, am mai primit o dovadă că majoritatea deputaților din Parlament niciodată nu se gândește la binele oamenilor”²⁸.

Deși grupurile parlamentare ale majorității toxice au fost cele care au boicotat învestirea Guvernului Grosu, tot ele au acuzat partidul prezidențial și pe Maia Sandu de „șarlatanie politică”, „tentativă de piar ieftin”, „teatru regizat”, „război prostesc și inutil”, „simulare de învestire” sau prezentare de „candidat fake”²⁹.

Războiul dintre Președinte și opoziția parlamentară ad hoc

La 26 martie 2021, președintele Maia Sandu a inițiat o rundă de consultări cu partidele parlamentare pentru găsirea unei soluții la criza guvernamentală cu care se confrunta Republica Moldova timp de peste trei luni.

Liderii celor trei partide din majoritatea parlamentară conjuncturală, respectiv PSRM, Partidul „Șor” și ,,Pentru Moldova”, au respins solicitarea Maiei Sandu, cerându-i amânarea consultărilor și reiterând, totodată, sprijinul pentru candidatul lor, anunțat anterior³⁰.

Pentru a bloca demersul șefului statului, socialiștii și acoliții lor au emis, în regim de urgență, o Declarație prin care își exprimau dezacordul față de intenția acestuia de a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate.

Declarația a fost adoptată, la 26 martie 2021, cu votul a 54 de deputați, exceptându-i pe cei ai PDM, PPDA și PAS. În textul acesteia se specifica că documentul în cauză viza ,,... consolidarea tuturor eforturilor pentru a evita blocajul instituțional cauzat de lipsa unui dialog bazat pe respect și diligență din partea Președintelui Republicii Moldova”³¹.

După această tentativă de uzurpare a puterii în stat, președintele Maia Sandu, a atacat la Curtea Constituțională, la 29 martie 2021, Hotărârea socialiștilor și a cerut acesteia să se pronunțe cu privire la circumstanțelor necesare dizolvării Parlamentului.

Cu acest prilej, Maia Sandu a declarat: „Dacă Curtea Constituțională va constata aceste circumstanțe, atunci voi dizolva Parlamentul și vom merge la judecata oamenilor”³². Aceasta mai preciza că, după 2 tentative eșuate ale Parlamentului de a vota un nou Guvern, în 45 de zile de la prima solicitare de învestitură și mai bine de 3 luni de la demisia Guvernului Chicu, ,,sunt întrunite circumstanțele legale pentru dizolvarea Parlamentului”³³.

Totodată, Maia Sandu arăta că „deputații care își declară grija față de popor votează legi împotriva cetățenilor Republicii Moldova”. „Acești deputați nu caută soluții pentru oameni, ci își rezolvă propriile probleme, iar alegerile anticipate sunt o șansă pentru țară să scape de corupție”³⁴.

Mergând, în continuare, pe calea confruntării cu președintele Maia Sandu, majoritatea toxică a aprobat, la 31 martie 2021, o nouă Hotărâre, prin care a fost introdusă starea de urgernță pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 1 aprilie – 30 mai 2021, sub pretextul combaterii pandemiei de Covid-19³⁵.

Hotărârea a fost votată de 52 de deputați, exceptându-i pe cei ai PDM, PPDA și PAS, care s-au abținut.

Prin aceasta se introduceau o serie de măsuri restrictive privind deplasarea persoanelor și nu numai, ceea ce făcea, practic, imposibilă organizarea activităților electorale în eventualitatea convocării alegerilor parlamentare anticipate, nedorite de către opoziția socialistă.

Reprezentantul PAS, Sergiu Litvinenco, a declarat că partidul său analizează posibilitatea de a ataca Hotărârea la CC pe motive de procedură, deoarece numai guvernul și președintele pot avea o astfel de inițiativă, în cazul de față proiectul fiind depus de un grup de deputați socialiști³⁶.

Liderul PDM, Pavel Filip, considera că ,,introducerea stării de urgenţă este un joc politic”³⁷.

Iar Andrei Năstase, președintele PPDA, că ,,în realitate, alegerile anticipate au fost amânate, cel mai probabil, până în toamnă, iar Moldova a rămas în gestiunea unui guvern în demisie, dar căruia i s-au acordat niște prerogative extinse, cu care nu știe ce să facă”³⁸.

Confruntarea dintre opoziția toxică și Președinție ia forme uzurpatoare

La 15 aprilie 2021, CCM a examinat solicitarea președintelui Maia Sandu privind circumstanțele dizolvării Parlamentului. La ședință a participat însuși șeful statului personal, care a declarat că a venit pentru a-și prezenta punctul de vedere și a aduce noi argumente juridice.

Magistrații CCM au decis că „se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului imposibilitatea formării Guvernului în conformitate cu prevederile Constituției”³⁹, hotărâre care este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Judecătorii Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan, numiți de către socialiști, au avut opinii separate.

Imediat după decizia CCM, Maia Sandu a anunțat că, în zilele următoare, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului și va stabili data alegerilor parlamentare anticipate: „Decizia CC a deschis calea spre alegerile anticipate. A venit timpul să punem capăt unuia dintre cele mai corupte Parlamente din istoria țării. E timpul să lăsăm în urmă acest episod trist și să privim în viitor cu încredere. Mergem în alegeri anticipate și oferim oamenilor o nouă șansă. Alegerile trebuie organizate cât mai curând. Un nou Parlament înseamnă resetarea instituțiilor statului, curățarea agențiilor de oameni corupți, înseamnă reforma justiției. Alegerile anticipate sunt iminente”⁴⁰.

Reacțiile partidelor din opoziția parlamentară ad hoc nu au întârziat să apară. Astfel, PSRM a declarat că nu recunoaște decizia CCM, iar Consiliul republican al acestuia a adoptat o Declarație, la 18 aprilie 2021, prin care a cerut demisia președintelui Maia Sandu și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate⁴¹.

Prin aceeași Declarație, ,,Partidul Socialiștilor își exprimă neîncrederea față de actuala componență a Curții Constituționale din Moldova, ai cărei membri, în frunte cu președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, au devenit complici în uzurparea puterii în țară. PSRM cere demisia judecătorilor D. Manole, L. Șova și N. Roșca”⁴².

La rândul lor, Partidul ,,Șor” și Platforma „Pentru Moldova” au subliniat că ,,Ceea ce s-a întâmplat astăzi nu e nici pe departe o rezolvare a crizei politice, ci aprofundarea ei. În loc de stabilitate și gestionarea eficientă a crizei pandemice, Maia Sandu a dus această țară și oamenii acestei țări spre nihilism, revoltă și dezorganizare”⁴³.

După atacarea CCM, acuzată de uzurparea puterii în țară, socialiștii și acoliții lor au continuat războiul cu aceasta. În acest sens, la 23 aprilie 2021, au adoptat, cu 53 de voturi, Hotărârea privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea Domnicăi Manole în funcția de judecător al Curții Constituționale⁴⁴.

Prin această imixtiune, președintele CCM, Domnica Manole, era înlăturată atât din funcție, cât și din rândul magistraților Înaltei Curți.

Concomitent, aceeași majoritate a adoptat, cu 56 de voturi, o nouă Hotărâre privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, în persoana lui Boris Lupașcu⁴⁵.

De precizat că, tot la 23 aprilie 2021, judecătorul Liuba Șova, în calitate de Președinte ad-interim al CCM, a emis Decizia nr. 60, prin care a suspendat acțiunea Hotărârilor Parlamentului, din 23 aprilie 2021, referitoare la revocarea unui judecător constituțional și la numirea altui judecător⁴⁶.

Cu toate acestea, în ședința Parlamentului din aceeași zi, majoritatea toxică a hotărât formarea unei Comisii parlamentare speciale pentru elaborarea proiectelor de legi privind reforma constituțională, constituită din 11 reprezentanți ai fracțiunilor și grupurilor parlamentare, ai mediului academic și ai societății civile, experți în drept constituțional.

Comisia preconizată avea următoarea componență: Fracțiunii PSRM – Vasile Bolea (președinte al Comisiei), Grigore Novac, Adrian Lebedinschi, Ștefan Gațcan; din partea Platformei parlamentare „Pentru Moldova” – Serghei Sîrbu (secretar al Comisiei); din partea Fracțiunii partidului „Șor” – Denis Ulanov. Urma desemnarea membrilor din partea fracțiunilor PAS, Blocul ACUM (doi membri); PD (un membru); Grupul parlamentar „Pro Moldova” (un membru); Platforma DA (un membru)⁴⁷.

Președintele Maia Sandu a reacționat prompt față de acțiunile anticonstituționale ale socialiștilor, convocând o reuniune de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, în urma căreia a cerut Procuraturii Generale să ancheteze cele întâmplate în Legislativ, prin prisma tentativei de uzurpare a puterii în stat, iar SIS-ului să nu permită destabilizările.

„Deciziile neconstituționale, votate astăzi în Parlament, reprezintă subminarea ordinii constituționale și a statului de drept. Niciun atac la independența Curții Constituționale nu va fi tolerat. Cerem Parlamentului să se oprească din aceste derapaje antidemocratice. Cei care comit aceste ilegalități sunt pasibili de pedeapsă”, a precizat Maia Sandu⁴⁸.

De asemenea, președintele a făcut apel la comunitatea internațională să urmărească situația din țara noastră și să ofere sprijin pentru apărarea democrației. Mai mulți ambasadori, acreditați la Chișinău, au anunțat că au luat act de deciziile îngrijorătoare luate de Parlament.

Războiul dintre opoziția parlamentară toxică și Președinție s-a încheiat la 27 aprilie 2021, când CCM a declarat neconstituționale hotărârile Parlamentului privind revocarea unui judecător constituțional și numirea altui judecător, declararea stării de urgență, inclusiv prevederile legii care stipulau scoaterea SIS din subordinea instituției prezidențiale⁴⁹.

După încheierea acestei confruntări dure între forțele retrograde și cele progresiste, Republica Moldova se pregătea să intre într-o nouă etapă, respectiv cea a campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate, în care cea mai mare parte a societății își punea toată speranța că acestea vor schimba în mod tranșant situația politică internă.

Note:

¹ https://www.publika.md/moldova-a-ramas-fara-guvern_3091996.html#ixzz6i6 qNkft3, 23 decembrie 2020.

² www.presedinte.md, 31 decembrie 2020.

³ https://www.publika.md/presedintele-maia-sandu-a-desfasurat-consultari-cu-toate-fractiunile-si-grupurile-politice-parlamentare-_3092366.html#ixzz6i6pKgdoT, 28 decembrie 2020.

⁴ Idem.

⁵ Idem.

⁶ Idem.

⁷ Idem.

⁸ Idem.

⁹ https://www.publika.md/presedintele-maia-sandu-dupa-consultarile-cu-fractiunile-parlamentare-am-constatat-ca-nicio-formatiune-nu-poate-sa-si-asume-guvernarea_3092357.html#ixzz6i6pqHUpr, 28 decembrie 2020.

¹⁰ www.moldpres.md, 28 decembrie 2020.

¹¹ www.presedinte.md, 27 ianuarie 2021.

¹² www.moldpres.md, 8 februarie 2021.

¹³ Idem.

¹⁴ www.moldpres.md, 11 februarie 2021.

¹⁵ www.deschide.md, 11 februarie 2021.

¹⁶ www.moldpres.md, 11 februarie 2021.

¹⁷ Idem.

¹⁸ www.presedinte.md, 11 februarie 2021.

¹⁹ www.moldpres.md, 11 februarie 2021.

²⁰ www.moldpres.md, 23 februarie 2021.

²¹ www.deschide.md, 23 martie 2021.

²² www.publika.md, 18 martie 2021.

²³ www.presedinte.md, 16 martie 2021.

²⁴ www.moldpres.md, 19 martie 2021.

²⁵ www.europalibera.org, 23 martie 2021.

²⁶ www.moldpres.md, 23 martie 2021.

²⁷  https://www.publika.md/igor-grosu-a-publicat-lista-candidatilor-pentru-cabinetul-sau-de-ministri_3098456.html#ixzz6pwkkaQ7a, 23 martie 2021.

²⁸ www.moldpres.md, 25 martie 2021.

²⁹ https://www.publika.md/inca-o-tentativa-esuata-de-a-investi-un-guvern-ce-s-a-intamplat-si-reactia-fractiunilor-parlamentare_3098627.html#ixzz6q8SvhpTk, 25 martie 2021.

³⁰ www.moldpres.md, 26 martie 2021.

³¹ www.deschide.md, 26 martie 2021.

³² www.moldpres.md, 29 martie 2021.

³³ Idem.

³⁴ Idem.

³⁵ M.O. al Republicii Moldova, Nr.87, Partea I, anul XXVII, 31 martie 2021.

³⁶ https://www.publika.md/reactia-partidelor-la-hotararea-parlamentului-privind-instituirea-starii-de-urgenta_3099145.html#ixzz6r9jydXHq, 1 aprilie 2021.

³⁷ Idem.

³⁸ Idem.

³⁹ www.moldpres.md, 15 aprilie 2021.

⁴⁰ Idem.

⁴¹ www.publika.md, 18 aprilie 2021.

⁴² Idem.

⁴³ www.publika.md, 15 aprilie 2021.

⁴⁴ www.moldpres.md, 23 aprilie 2021.

⁴⁵ Idem.

⁴⁶ www.moldpres.md, 26 aprilie 2021.

⁴⁷ www.moldpres.md, 23 aprilie 2021.

⁴⁸ Idem.

⁴⁹ www.moldpres.md, 27 aprilie 2021.

The political crisis leading up to the early elections (December 2020 – July 2021)

Keywords: presidential election; the fall of the Chicu government; political crisis; toxic socialist majority; usurp power; Constitutional Court; early parliamentary elections

After the presidential election in 2020, won by Maia Sandu, the representative of the political right, a strong confrontation broke out in the Republic of Moldova between the new president and the majority socialist group in Parliament, supported by his occasional allies.

The election of a president of another political colour led to the fall of the Chicu government. Maia Sandu initiated negotiations for the formation of a new government.

This was the moment when the Republic of Moldova entered a political crisis that would last more than half a year, because Maia Sandu wanted to nominate either a minority government, formed by her party, or summoned up early elections, objectives that the Socialists rejected from the start.

After two failed attempts to form a new government, led by the president’s people, the way was opened for early elections.

Moreover, the Socialists came into conflict with the Constitutional Court, after it declared the decisions adopted by them unconstitutional, trying to dismiss its president and replace him with a person they trusted.

This maneuver was considered an attempt by the Socialists to usurp power in the state.

The Constitutional Court rejected all unconstitutional approaches of the Socialists and gave to the President the opportunity to hold early parliamentary elections, in order to change the Parliament and the power in the Republic of Moldova.

The political crisis ended on July 11, 2021, when the presidential party won the elections by a landslide and gained an absolute majority in the new Parliament.