Între pace şi război – o carte pentru timpurile noastre

La 21 martie Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Institutul de Istorie (MEC) din Chişinău au organizat lansarea volumului^*, apărut cu contribuția Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Între pace şi război. Domnii fanarioţi în contextul raporturilor internaţionale (1774-1812), Chişinău, Cartdidact, 2021, 430 p., semnat de cunoscutul istoric Vlad Mischevca, doctor în istorie, conferenţiar cercetător, coordonator la Institutul de Istorie.

Începând cu 24 februarie 2022, odată cu declanşarea războiului în Ucraina, termenii război, pace, diplomaţie, relaţii internaţionale au devenit indispensabili atât în discursul politicienilor, diplomaţilor şi oamenilor de ştiinţă, cât şi în vocabularul cotidian al societăţii contemporane. În circumstanţele istorice de astăzi, monografia doctorului în istorie Vlad Mischevca este una deosebit de actuală, deoarece aduce în prim-plan un subiect important din istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei – activitatea diplomatică a domnilor fanarioţi în contextul Problemei Orientale şi rivalităţii Marilor Puteri, cu evenimente determinante pentru Principatul Moldovei, ce s-au soldat cu anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic şi cu anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru, numit ulterior Basarabia, la Imperiul Rus. Vom remarca faptul că autorul prezintă subiectul inclusiv prin intermediul metodei genealogico-cronologică.

Segmentul cronologic cuprinde anii 1774-1812, cele două limite reprezentând puncte-cheie în istoria politică a Principatului Moldovei, în contextul slăbirii Imperiului Otoman şi creşterii influenţei, rolului şi ambiţiilor politice ale Marilor Puteri în sud-estul Europei, cu războaie desfăşurate pe teritoriul Principatelor Române. Monografia se bazează pe un impunător suport documentar, constituit atât din surse inedite de arhivă, cât şi culegeri de documente publicate din Federaţia Rusă, România, Franţa şi Turcia, dar şi pe o bogată istoriografie, astfel că Bibliografia selectivă însumează 376 titluri (monografii, studii, articole) ce reflectă epoca cercetată de autor, cu accent pe istorie politică şi militară, politică externă, diplomaţie.

Lucrarea este prefaţată de prof. univ., dr. hab. Tudor Dinu, care a remarcat în Prefaţă aportul autorului în cercetarea perioadei fanariote, în special a relaţiilor internaţionale din sud-estul Europei, subliniind că „cercetătorul reuşeşte să pună cu strălucire în lumină rolul jucat de principii fanarioţi în anevoioasele tratative diplomatice,” concluzie pe care o susţinem.

Din punct de vedere structural, monografia este compartimentată în Introducere, patru capitole, Încheiere, Bibliografie, Anexe, Indice de nume.

În Introducere autorul face o trecere în revistă a actualităţii problemei, a scopului şi obiectivelor urmărite şi prezintă o scurtă radiografie a istoriografiei problemei. Totodată, dr. Vlad Mischevca subliniază că perioada cercetată este o etapă „în procesul genezei Problemei basarabenene.

Capitolul I. Politica şi diplomaţia domnilor fanarioţi conţine explicarea esenţei Problemei Orientale în contextul relaţiilor internaţionale din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea şi locul Principatelor Române, care, aflate la intersecţia intereselor Marilor Puteri, au devenit în acea perioadă nu doar teatru de război şi obiect al pretenţiilor teritoriale, dar, după cum remarcă autorul, şi „piese de schimb la masa negocierilor”. Totodată se face lumină asupra  naturii fenomenului fanariot în Principatele Române, autorul subliniind statutul domnilor fanarioţi în arhitectura politică a Imperiului Otoman şi analizând instituţia Dragomanatului, arătând şi rolul acestor domni în relaţiile internaţionale din perioada vizată – particularitate ce se remarcă pe parcursul întregii lucrări.

Capitolul II. Activitatea domnilor fanarioţi în cadrul rivalităţii Marilor Puteri (1774-1806) debutează cu analiza anexării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, marcând o etapă a dezmembrării teritoriale a Principatului Moldova. Sunt prezentate circumstanţele istorice, jocurile diplomatice şi opinia contemporanilor asupra evenimentului. Autorul redă activitatea diplomatică a domnilor Constantin D. Moruzi, domn al Ţării Moldovei (1777-1782) şi Alexandru Ypsilanti. În acelaşi timp, într-un paragraf separat, este prezentată genealogia familiei Ypsilanti, cu reflecții asupra rolului acesteia în evoluţia Principatelor Române şi relatări asupra anumitor aspecte ale vieţii cotidiene.

În Capitolul III. Domni fanarioţi – emigranţi politici, Vlad Mischevca cercetează un fenomen caracteristic istoriei politice a Principatului Moldovei de la sfârşitul sec. al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea, și anume emigrarea politică. Printre domnii care se încadrează în conceptul emigranţi politici sunt: Alexandru II Mavrocordat, domn al Moldovei în perioada ianuarie 1785 - decembrie 1786, care a primit şi porecla Firaris (Fugarul), deoarece în ajunul Războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 s-a refugiat la ruşi; Alexandru Ypsilanti, care în calitate de „prizonier”, după intrarea trupelor austriece în Iaşi (eveniment ce a pus capăt domniei sale în Moldova), a fost trimis în oraşul Brno (actualmente în Cehia); Manole Ruset (Emanuel Giani-Rosetti), domn al Moldovei în perioada iulie 1788 - martie 1789, emigrat la ruşi (oraşul Herson). Autorul prezintă şi etapele carierei politice ale personalităţilor numite, fiind arătate şi opiniile contemporanilor epocii, date genealogice etc. Emigrarea politică a domnilor fanarioţi este prezentată în contextul evenimentelor politice şi a implicării acestor domni în relaţiile dintre Marile Puteri.

Capitolul IV. Fanarioţii în contextul Războiului ruso-turc din 1806-1812 este, în opinia noastră, cel mai important pentru istoria spaţiului dintre Prut şi Nistru şi, totodată, fundamental pentru înţelegerea Problemei basarabene, care până în prezent provoacă discuţii controversate. Doctorul Vlad Mischevca analizează situaţia internaţională la începutul secolului al XIX-lea, caracterizează etapele principale ale Războiului ruso-turc din 1806-1812, un rol aparte acordând locului Principatelor Române în disputele lui Napoleon I şi Alexandru I, apreciază rolul familiei Ypsilanti în politica Rusiei şi a Moruzeştilor, vis-à-vis de anexarea părţii de est a Moldovei. Vorbind despre semnarea tratatului de Pace de la Bucureşti (1812), autorul scoate în evidenţă şi rolul lui Manuc Bey.

În Încheiere dr., conf. V. Mischevca punctează că „activitatea politică şi economică febrilă” a domnilor fanarioţi, a avut adeseori „consecinţe fatale atât pentru ţările pe care le-au condus, cât şi pentru familiile lor”, fapt demonstrat prin: dezmembrarea teritorială a Principatului Moldova; prin asasinarea unor domni fanarioţi; prin fuga domnilor etc., cauzate atât de interesele politice, cât şi de securitatea familiilor lor.

De remarcat este Materialul ilustrativ al monografiei, care este prezentat nu doar în compartimentul de la sfârşitul lucrării, dar şi pe parcursul ei (la sfârşitul fiecărui capitol), astfel că cititorul se poate familiariza cu epoca fanariotă, cu viaţa cotidiană în segmentul cronologic enunţat, vizualizând portrete ale domnilor fanarioţi şi ale membrilor familiei lor, steme ale familiilor, sigilii, reprezentări ale demnitarilor turci, dar şi portrete ale personalităţilor epocii, precum Napoleon I, Alexandru I, M.I. Kutuzov etc. În acest compartiment se regăsesc şi unele faximile, extrase din publicaţiile de epocă etc.

În Anexe sunt prezentate Cronologia domnilor în Ţara Moldovei (1711-1821), Marii dragomani ai Imperiului Otoman (1699-1821) şi spiţele genealogice ale ramurii Ypsilanti. Lucrarea este însoţită de hărţi reproduse şi hărţi elaborate de autor şi diagrame.

Lucrarea are o ţinută grafică elegantă, pe coperta întâi apărând un fundal dintr-o ţesătură de epocă brodată cu fir de aur şi ornată cu nestemate, aparţinând familiei Ypsilanti, iar pe coperta a patra – gravura ecvestră a domnului fanariot Alexandru Ypsilanti.

La finalul monografiei prof. univ., membru corespondent al AŞM Demir DRAGNEV prezintă activitatea ştiinţifică a autorului, subliniind contribuţia acestuia în cercetarea relaţiilor internaţionale şi a genezei Problemei basarabene.

Scrisă într-un limbaj ştiinţific coerent, dar foarte accesibil pentru un public larg, recomandăm monografia elaborată de dr. Vlad Mischevca Între pace şi război: Domnii fanarioţi în contextul raporturilor internaţionale (1774-1812) atât cercetătorilor în domeniu, cât şi reprezentanţilor corpului diplomatic, pentru a studia o epocă din trecutul istoriei Europei, o experienţă de activitate, cu anumite rezultate şi formulând concluzii în scopul menţinerii păcii şi securităţii. Lucrarea poate fi utilizată pentru elaborarea programelor analitice, a manualelor din ciclul preuniversitar şi universitar, drept bază pentru o cercetare mai aprofundată a unor aspecte.

Between peace and war – a book for our times

Keywords: monograph; history; politics; diplomacy; Russian-Turkish war; Russian Empire

The monograph Între pace și război. Domnii fanarioți în contextul raporturilor internaționale (1774-1812) („Between peace and war. Phanariot princes in the context of international relations (1774-1812)”) signed by Dr. Vlad Mischevca is a very current one, as it presents an important topic in the history of international relations and diplomacy - the diplomatic activity of the Phanariots in the context of the Oriental Problem and the rivalry of the Great Powers, with decisive events for the Principality of Moldova.