Lucian Blaga – mersul gândirii producătoare

La recenta ediție a Târgului de carte Bookfest (1-5 iunie 2022), de la București, cultura a câștigat lupta cu grijile cotidiene și a creat, sub coordonarea Asociației Editorilor din România, un timp al revelației valorii autentice. Nimeni nu ar fi crezut că, după doi ani de pauză cauzată de pandemie, un târg de carte poate să mai aibă vigoare, anulând pauza prelungită a întâlnirii cu cititorii. În această atmosferă culturală autentică, lansările de carte au creat bucurie celor prezenți, asigurând, astfel, primul contact al acestora cu noile apariții editoriale. Autori celebri, alături de alții mai puțin cunoscuți sau chiar de cei debutanți au avut parte de dialoguri de suflet cu publicul. Cât despre tematica acestor cărți lansate la Bookfest, s-a remarcat o diversitate îmbucurătoare, multe fiind adresate mediului școlar.

Una dintre cărțile a cărei lectură ar putea fi deopotrivă plăcută și utilă elevului de liceu, profesorului sau oricărui iubitor de cultură, este semnată de o autoare cunoscută în mediul școlar preuniversitar, profesoara Elena Roată, de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Tg. Jiu. Tema lucrării publicate la Editura Eikon reia cercetarea doctorală întreprinsă de autoare sub îndrumarea cunoscutului critic literar Eugen Negrici și propune o nouă cheie de lectură a liricii lui Lucian Blaga. Intitulată Lirica lui Lucian Blaga sau mersul gândirii producătoare, cartea relevă, în cele peste 300 de pagini, modul de producere a textului poetic blagian, fără a pune creația sub tutela biograficului, a istoriei sau a politicului. O carte liberă de constrângerile clasificărilor anterioare propuse de critica literară, o lucrare a cărei originalitate este dată de legile interne ale procesului de combustie care produce și eliberează energii, metaforizând realul și proiectându-l în ecuația unei existențe general umane, sub semnul filosofiei blagiene.

De la imaginarul poetic construit în volumul de debut al lui Blaga, Poemele luminii (1919), cartea Elenei Roată  urmărește „creșterea” expresiei poetice și a densității sensurilor, pe parcursul unei cronologii care construiește treptele devenirii, convertite într-o diversitate tematică ale cărei linii de forță își au miezul în sistemul filosofic original pe care Blaga l-a construit. Tocmai această relație dintre poezie și filosofie este, în carte, centrul în jurul căruia se adună argumente construite  cu migală din interpretări și reinterpretări, regrupări tematice, analize stilistice care, fiind și o virtute a Elenei Roată, susțin noutatea cheilor de lectură propuse pentru creație, din dublă perspectivă: critică și stilistică. Cartea aduce argumente stilistice fără echivoc pentru toate judecățile de valoare emise, ajustând și o perspectivă interpretativă riguroasă, care valorifică virtuțile limbii și ale limbajului poetic.

Argumentul care deschide cartea este, de fapt, un avertisment către cititor, o dirijare a receptării poeticii blagiene pornind de la o structurare a demersului critic pe trei aspecte formulate algoritmic: 1. Creația este un proces de predicție; 2. Opera este expresia unei ființări în relație cu cititorul; 3. Opera cunoaște structuri succesive izvorâte din impactul subiectivității exprimate de text cu subiectivitatea celui care contemplă textul dinafară.  Astfel, opera lui Blaga este văzută nu doar ca o creație în sine, finită și supusă unei receptări finite, ci ca produs al relației dintre produs și receptare, interpretare, printr-un proces care pune în legătură ideatică, estetică și funcțională autorul cu cititorul. Această perspectivă interpretativă conduce tocmai la ceea ce exprimă titlul: „mersul gândirii producătoare”, considerată de autoare drept soluție de configurare a vieții infinite a creației poetice blagiene, brodate după modelul pânzei de păianjen, într-o infinitate de sensuri.

Considerăm că argumentul este formulat extrem de structurat tocmai pentru a salva cititorul de la derapaje necontrolate prin hățișul de semne și sensuri ale creației poetului din Lancrăm. O  perspectivă nouă, originală, riguroasă, care dirijează cu eleganță și discreție demersul interpretativ al iubitorului poeziei lui Blaga, cucerește cu ușurință cititorul avizat. Aici considerăm că este virtutea cărții Elenei Roată! O carte, așa cum spuneam la începutul prezentării, destinată elevilor de liceu, profesorilor și iubitorilor de cultură, toți având autoritatea receptorului de literatură, dar fiecare poziționându-se în zona utilitară a consumatorului de literatură. Astfel, elevul de liceu intră în relație cu universul artistic blagian dintr-o perspectivă nouă, dirijată discret, eliberat de șabloane interpretative uzate. Profesorul dobândește autoritatea critică, valorificând modelul oferit de autoarea cărții și, pornind un demers de reevaluare a creației blagiene, coroborează ceea ce aceasta declară, în Argument: „voința de compoziție” și „voința de coerență estetică”.  Iubitorilor de cultură, lectura cărții dedicate lui Blaga le va confirma faptul că poetul Luminii a exersat „structura generativă a textului”, într-un demers creator extrem de riguros conceput și urmat de Blaga cu fidelitate, de la primul până la ultimul volum, într-o sporire exponențială a valorii operei poetice.

Asumată de Editura Eikon, simbolică, prin denumire și misiune, pentru imaginea lumii prin cărți, lucrarea Elenei Roată, dincolo de stilul didactic al unui dascăl valoros de limba și literatura română, induce cititorului starea de lectură, producătoare ea însăși de noi viziuni asupra liricii unui poet despre care au scris marii noștri critici literari.

Mărturisesc faptul că am citit cartea și stimulată de întrebarea domnului academician Vasile Burlui, unul dintre iubitorii de cultură de la Bookfest: Oare ce se mai poate spune despre lirica lui Blaga? Evident că și-a cumpărat cartea și, cu siguranță că, parcurgând-o, a găsit răspunsul. Chiar primul capitol al lucrării se intitulează Modelul poieticii implicite. Departe de a fi o eroare de scriere, poietica definește perfect acest proces al gândirii producătoare, amintind, prin etimologie, relația dintre sine și creație. Definit sec, termenul poietica dă cititorului libertatea de a crea sens, asociind procesul în sine cu regulile biologice care guvernează sistemele capabile să se reproducă și să se mențină ca atare. Generalizând, strategiile aplicate în lectura poeziei lui Blaga, așa cum ni le propune Elena Roată, sunt creatoare de artă, stimulative, care țin de comprehensiune. În fapt, actul lecturii, după formula propusă de autoare, este un act secundar de creație, generând un coautorat  în crearea sensurilor plurale.

Se pot emite idei nenumărate despre lirica blagiană! Tocmai această axiomă a consolidat temelia lucrării semnate de autoare, care își cheamă subtil cititorul, prin subtitlul inspirat, să intre în relație cu textul și implicit cu sistemul filosofic blagian, fără constrângeri, ci contribuind prin lectură-relectură la construirea unor sensuri noi, personalizând creația, prin asumarea critică a unor viziuni inedite. Concluziile cărții afirmă, fără drept de contestare, că „În cazul liricii lui Lucian Blaga, analiza în trepte, prin raportare la întreg, rămâne cea mai câștigată formulă de interpretare poetică și stilistică”. 

Un eveniment editorial marca Bookfest, un moment fast din preajma școlii românești și un act de cultură autentică! Astfel definim noua apariție editorială: Elena Roată – Lirica lui Lucian Blaga sau despre demersul gândirii producătoare, Editura Eikon, 2022.

Lucian Blaga – the course of productive thinking

Keywords: poetry; philosophy; thematic groupings; stylistic analyzes; creation

The relationship between poetry and philosophy gathers arguments deduced from interpretations and reinterpretations, thematic groupings, stylistic analyzes that support the novelty of reading keys from several perspectives. The book proposes a rigorous interpretive solution, which capitalizes on the virtues of Blaga’s language and poetic language, revealing an infinity of meanings. The act of reading is a secondary act of creation, co-opting the reader into creating multiple meanings.