Valorificarea conținuturilor curriculare în contextul implementării parteneriatelor educaționale

Este bine cunoscut faptul că profesorul contemporan nu mai reprezintă acel furnizor unic de informații comunicate discipolilor, spre a fi asimilate. Pe lângă menirea de a transmite anumite conținuturi/cunoștințe, de a educa și motiva, cadrul didactic este sau trebuie să fie preocupat de modalitatea pe care urmează să o adopte în tot acest proces, în așa măsură încât interesul și motivația formabililor să fie alimentată continuu, în condițiile în care elevul de azi are acces la o avalanșă de informație, fapt ce poate să îl deruteze și să-l plictisească. Prin urmare, un proces educațional, care să cumuleze formarea competențelor necesare, are nevoie să se configureze în unul creativ, inter- și transdisciplinar, complex, dinamic, astfel încât să-i stimuleze pe elevi, în vederea asimilării informațiilor, precum și formării deprinderilor.

În acest sens, oportună este integrarea discipolului în activități care se bazează pe participare interactivă, socială, pe experimentare, observare și conștientizare a realității, precum și pe posibilitatea de a aplica cele învățate în viața cotidiană. În această ordine de idei, putem să includem în activitățile desfășurate tradițional în clasă variate proiecte ce ar consolida materia studiată și, în același timp, ar extrapola spre mai multe resoarte, pentru că „realizarea de proiecte este unul dintre mijloacele prin care se poate stimula sentimentul de membru al comunității” (Butyka 2017: 34).

Proiectul presupune un grup de activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite, devenind, în sens didactic, o metodă inter- și transdisciplinară de învăţare (Modele 2019: 13). Învăţarea bazată pe proiect poate deveni esențială odată ce copiii sunt stăpânii propriei munci, unde le este oferită libertatea de alegere dintr-o serie de posibilităţi, hotărâte de comun acord: cadrul didactic dimpreună cu elevii. Activităţile proiectului trebuie sa fie strâns corelate cu obiectivele prestabilite și finalitățile la care se tinde. Acestea sunt cele care creează situaţiile de lucru, mobilizează forţele elevilor, astfel se împărtăşeşte experienţă comună. Proiectele se pot desfășura la nivel de clasă, între două sau mai multe clase, la nivel de instituție, între două sau mai multe școli, stabilindu-se, din start, toate cerințele, parametrii, timpul alocat pentru fiecare activitate inerentă acestuia. Organizarea unui proiect ce implică minimum două instituții școlare ține de realizarea unui acord de parteneriat. 

Termenul parteneriat este definit ca „asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de specialitate parteneriatul reprezintă modalitatea formală sau informală prin care două sau mai multe părţi decid să acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun” (Cucoș 2009: 32). La nivelul organizării instruirii, parteneriatul în educaţie confirmă istoric „o formă socială a învăţământului prin care elevii sunt conduşi de la munca individuală spre activitatea de grup” (Schaub 2001: 201). În această formulă, este stimulată activitatea de educaţie/instruire, rezultând un factor ce determină completări reciproce şi eficienţă în sarcinile comune, precum și posibilitatea integrării tuturor elevilor, chiar și a celor cu o atitudine modestă de implicare. Or, sinergia creată de către munca în echipă nu se poate egala cu ideile pe care le poate avea fiecare elev în mod disparat. Bunăoară, predarea conținuturilor curriculare, ce vizează competența specifică 1, conform Curriculumului disciplinar („exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context european și global, manifestând curiozitate și toleranță”), precum și competența specifică 5 („aplicarea normelor limbii române literare (gramaticale, ortografice, punctuaționale și stilistice) în exprimarea orală și scrisă, demonstrând discernământ și cultură lingvistică”) (Curriculum 2020), poate fi completată armonios cu implementarea variatelor activități ale unui proiect atât la nivel de clasă, cât și organizat prin intermediul parteneriatelor educaționale. Trebuie să recunoaștem faptul că alocarea orelor pentru aceste două competențe nu este tocmai destulă, astfel încât să acopere necesitățile de învățare, pe de o parte, precum și cele de predare, pe de altă parte, pentru că a transmite conținuturi ce vizează corectitudinea în exprimare doar la anumite teme prevăzute de curriculum reprezintă un act nu tocmai suficient. Necesitatea valorificării acestor două competențe este dictată de multiplele situații, ce demonstrează unele dificultăți cu care se confruntă formabilii, în ceea ce privește exprimarea în conformitate cu normele limbii literare actuale. Pledarea motivată pentru norma limbii literare și conștientizarea valorii abilităților de comunicare în procesul integrării sociale trebuie să se racordeze la cei 5 de „C”: să fie continuă, coerentă, clarificată, convingătoare și consolidatoare. Prin urmare, suplinirea demersului didactic, ce abordează această sferă tematică, este întotdeauna oportună. 

În acest sens, pentru a prezenta eficiența organizării și desfășurării activităților inerente unui parteneriat educațional, voi invoca proiectul transnațional „Educație online fără hotare” (implementat în anul 2021 de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău), în cadrul căruia, elevii clasei a VIII-a „C” din IP LT „Gheorghe Asachi”, Chișinău, au colaborat cu elevi din alte trei instituții: Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu”, Slatina, jud. Olt; Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Corabia, jud. Olt; Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, orașul Căușeni, Republica Moldova. 

Stabilirea unui parcurs bine definit, cu toate etapele subsecvente, a impulsionat elevii participanți să prezinte un real interes în desfășurarea acestui proiect de parteneriat. 

Unul dintre principiile de bază ale activității a ținut de integrarea activă a cât mai multor elevi, astfel încât, implicarea lor să fie una veritabilă. Au fost urmărite câteva premise importante: a) proiectul să răspundă unei nevoi conştientizate, propusă de elevi; b) conţinutul proiectului să se bazeze pe ideile şi recomandările discipolilor, fiind coordonați de către profesor; c) elevii să participe la toate etapele proiectului, de la elaborare până la cea de evaluare; d) să fie identificată modalitatea optimă în realizarea scopului propus; e) să se încadreze cât mai mulți elevi, fiecare având un rol bine definit.

Ca și orice proiect educațional, proiectul sus-menționat presupune o etapă de cercetare în baza unei teme stabilite de comun acord cu partenerii. Nevoia de a cunoaște mai bine limba română, în conformitate cu normele actuale, elevii și-au exprimat-o prin completarea unui formular, invocând câte un argument în favoarea abordării și cercetării acestei teme (a se accesa linkul: https://s9.ro/1l68) iar, pe parcursul activităților proiectului, necesitatea vorbirii corecte a fost invocată de elevi prin intermediul unei secvențe video: https://curl.ro/6cq4c.

Prin urmare, tema studiată și valorificată în cadrul proiectului „Definirea identității prin vorbirea normată” a subsumat diverse activități de colaborare între elevii din cele patru școli. Abordarea variată a aceleași sarcini a reprezentat, indubitabil, un imbold spre a deveni cei mai buni în procesul de realizare a activității, precum și a sporit motivația/interesul.

Totalitatea etapelor și activităților proiectului au fost realizate simultan, dintr-o perspectivă plurală, transdisciplinară, conferindu-le o abordare complexă și dinamică. Dintre activitățile proiectului, o colaborare eficace a avut-o, de exemplu, procesul realizării unui filmuleț de prezentare a instituției din care vin elevii (a se vedea linkul: https://s9.ro/1l6x), fapt ce a determinat necesitatea racordării la istoria instituției, iar întâlnirile sincrone ale tuturor echipelor, pe parcursul desfășurării etapelor proiectului, au reprezentat o experiență inedită, dat fiind faptul că participanții au reușit să se cunoască și să colaboreze eficient.

Alimentarea motivației de a studia, prin implicarea în activitățile proiectului, a ținut și de etapa de bază – cercetarea, în cadrul căreia, în funcție de tema abordată, elevii au avut oportunitatea să intervieveze un specialist, profesor din domeniu. În acest sens, invitat la această etapă a fost domnul profesor, doctor habilitat Constantin Șchiopu, care a răspuns tuturor întrebărilor elevilor cu privire la limba română, greșelile frecvente, cauzele apariției și menținerii acestora. Elaborarea unui plan de organizare a acestei activități (formularea tuturor întrebărilor ce au stat la baza dialogului cu invitatul, precum și alte particularități) a constituit unul dintre avantaje, întrucât a sporit elementul de socializare, solidaritate și responsabilitate.

Impactul acestei activități a fost unul deosebit, după cum se poate elucida și din impresiile lăsate de elevi (a se vedea https://curl.ro/fufik).

O colaborare eficientă, care a avut ca scop implementarea a ceea ce s-a studiat pe parcursul proiectului de parteneriat, a fost și realizarea unui test grilă (a se vedea https://s9.ro/1ky2), ce vizează corectitudinea limbii române, iar interesul elevilor și motivația de a afla cauza unor erori comise a conferit activității dinamism și fezabilitatea obiectivelor urmărite. De asemenea, cunoștințele acumulate în cadrul proiectului au fost valorificate și într-un context de predare/învățare pentru elevii din clasa a patra. În acest sens, câțiva dintre participanții proiectului, ghidați de profesor, au realizat o lecție interactivă cu tema: Limba Română între corect și incorect, pe care au aplicat-o în practică la una dintre clasele a IV-a. Impactul activității menționate a fost unul vădit, întrucât conferirea statutului de profesor pentru elevii clasei a VIII-a i-a determinat să fie ambițioși, încredințați în ceea ce cunosc, responsabili și motivați, în același timp, astfel încât să poată satisface toate nevoile elevilor de clasa a IV-a, în ceea ce privește aria tematică abordată. Câteva dintre secvențele activității se regăsesc în linkul alăturat: https://s9.ro/1l6y.

Altă activitate cu impact a fost cea de final, când discipolii din toate patru școli au creat un produs comun ce a vizat explicarea unor greșeli concrete, realizând scurte prezentări video, pe care le-au plasat în cadrul aceluiași instrument digital (a se vedea: https://s9.ro/1l6b), precum și crearea unui site public al proiectului, cu precizarea tuturor etapelor și produselor elaborate de elevii clasei a VIII-a (a se accesa linkul: https://s9.ro/1l6z).

 În baza valorificării unui atare proiect educațional, remarcăm și constatăm o serie de beneficii și avantaje, ca rezultat al implementării parteneriatului: a) oportunitatea elevilor de a colabora cu alți elevi/profesori din diferite școli, ducând la creșterea gradului de socializare, descoperire și valorizare a capacităților lor; b) posibilitatea schimbului de experiență, care generează noi sinergii ideatice, precum și creșterea încrederii în sine; c) aprofundarea unor conținuturi tematice, abordate din perspectivă transdisciplinară; d) sporirea interesului în acumularea de cunoștințe, astfel încât elevul să devină motivat în a se ridica la nivelul cel mai bun în raport cu semenii implicați în proiect; e) îmbunătățirea calității actului educațional şi creșterea rezultatelor învăţării; f) stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare; g) reducerea semnificativă a lipsei motivației, precum și a abandonului/absenteismului şcolar; h) creşterea ratei promovabilităţii şcolare; j) promovarea egalităţii dintre persoane, atât în ceea ce priveşte drepturile, cât şi responsabilităţile; i) încurajarea cooperării şi a asumării responsabilităţilor.

Motivarea participării elevilor în contextul parteneriatului dintre instituții de învățământ preuniversitar stimulează procesele luării şi evaluării deciziilor. De asemenea, reprezintă o premisă pentru educarea discipolilor, în cadrul unei formări și instruiri participative.

Toate aceste oportunități și avantaje, generate de integrarea proiectelor, contribuie la îmbunătăţirea unuia sau a mai multor aspecte ale vieţii şcolii, mai restrânse sau mai complexe, fie din registrul educaţiei formale (concursuri pe discipline), fie al educaţiei nonformale (activităţi culturale, ecologice, evenimente artistice, care urmăresc dezvoltarea registrului competenţelor sociale, civice, artistice etc.). Totuși un factor determinant îl constituie corespunderea tematică a acestor activități cu nevoile elevilor și, cel mai important, dozarea în implicarea în proiecte: Non multa, sed multum.

Referinţe bibliografice:

Butyka 2017 = Butyka M., Borbe L., Pogacean S. et al. Făcut şi învăţat! 36 activităţi de reflecţie prin care îi ajuţi pa elevi să extragă lecţii din orice experienţă. Programul de cooperare Elveţiano-Român, Fundaţia Noi Orizonturi, 2017

Cucoș 2009 = Cucoş C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Polirom, 2009

Curriculum 2020 = Curriculum național. Limba și literatura română, clasele V-IX/ X-XII, Chișinău, 2020

Modele 2019 = Modele şi proiecte pedagogice privind dezvoltarea parteneriatului şcoală–familie–comunitate. Ghid Metodologic, Chișinău, 2019, pag. 13

Schaub 2001 = Schaub; K.G. Zenke, Dicţionar de pedagogie, Iaşi, Polirom, 2001

Curricular contents valorization in the context of the educational partnerships implementation

Keywords: partnership; educational project; trans-disciplinarity; activities; implementation.

The integration of educational partnerships is a real alternative for deepening and approaching the curricular contents of the discipline of Romanian language and literature. Their advantages and benefits include the transdisciplinary approach, the complex approach to a problem and finding solutions, socializing, exchanging experience, the wide range of ideas, generated by students from different school backgrounds.