De la statutul de asociat la cel de țară candidat la UE

Depunerea cererii de aderare la UE

În contextul războiului împotriva Ucrainei, declanșat de Rusia, la 24 februarie 2022, președintele Volodimir Zelenski a solicitat, la 28 februarie 2022, liderilor de la Bruxelles să aprobe, în regim de urgență, admiterea țării sale în structurile integratoare ale UE.

La doar trei zile după acest demers, Republica Moldova și Georgia, adepte ale valorilor și principiilor europene, profitând de oportunitatea creată, au înaintat la rândul lor cereri similare de aderare la UE.

Cererea de admitere a Republicii Moldova a fost semnată la 3 martie 2022 de către președintele Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu și de premierul Natalia Gavrilița. Aceasta a fost adresată președintelui Franței, Emmanuel Macron, țară care deținea președinția Consiliului UE la acel moment, după care a fost depusă la Bruxelles.

Cu prilejul semnării cererii, Maia Sandu a făcut o declarație de presă, subliniind următoarele: ,,Am demonstrat că suntem un popor matur și am arătat că vrem să trăim după reguli europene atunci când am apărat democrația la alegeri. Acum suntem maturi și oferim ajutor vecinilor, ne păstrăm neutralitatea, dar rămânem calmi și generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani, acum cu lecțiile învățate suntem gata să ne asuma responsabilitatea viitorului. Vrem să trăim ca parte a lumii libere”¹.

Totodată, aceasta a arătat că „Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar și suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național și fundamental. Vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper al poporului nostru. Împărtășind aspirațiile noastre europene, Uniunea Europeană va arăta lumii întregi cât de mare e puterea democrației și libertății. Știm exact ce avem de făcut. Împreună vom fi mai puternici”².

În același context, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene, a declarat că „este o zi la care viitoarele generații se vor raporta cu mândrie, fiind momentul când țara noastră în mod ireversibil s-a ancorat în spațiul european”³, arătând motivele acestui demers: „Europa înseamnă libertate. Este o forță a supremației legii, a respectului pentru demnitatea umană și a libertății în care credem ferm; Europa înseamnă solidaritate; Europa înseamnă pace. Avem nevoie de pace în regiunea noastră”⁴.

Chestionarul de aderare

La 11 aprilie 2022, Comisarul pentru vecinătate și extindere al UE, Olivér Várhelyi, aflat într-o vizită la Chișinău, i-a transmis ministrului afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, chestionarul Comisiei Europene privind cererea de aderare la UE a Republicii Moldova.

 Referindu-se la conținutul acestuia, Nicu Popescu declara: ,,Am primit un set de 369 de întrebări referitoare la funcționarea sistemului politic existent în Republica Moldova. Cel de-al doilea set va veni în curând la Chișinău și va conține întrebări referitoare la implementarea acquis-ului comunitar. Cele două chestionare reprezintă o radiografie a întregului sistem existent în Republica Moldova. Faptul că Uniunea Europeană a oferit acest chestionar de aderare este o confirmare a faptului că Republica Moldova este un stat cu un sistem democratic funcțional”⁵.

Acesta a precizat că, pentru a completa chestionarul, ,,am constituit mai multe grupuri de lucru care vor răspunde la întrebări. Răspunsurile vor trece(prin) mai multe filtre pentru a obține limbajul setat cu care sunt obișnuiți oficialii instituțiilor de la Bruxelles”⁶.

Demnitarul mai sublinia că chestionarul completat va fi trimis Comisiei Europene în cursul lunii mai, urmărindu-se astfel ca, după reuniunea Consiliului European din luna iunie, să fie obținut un răspuns.

Prin aceasta, „o dată în plus dorim să demonstrăm că suntem o țară în care democrația funcționează, reformele sunt posibile, procesele de transformare dau rezultate, iar viitorul nostru european este ireversibil”⁷, preciza Nicu Popescu.

Între timp, lucrurile s-au accelerat și s-au dezvoltat în direcția dorită și așteptată atât de mult de liderii actuali de la Chișinău.

Accelerarea demersurilor de aderare

Astfel, la 5 mai 2022, Parlamentul European a votat o Rezoluție prin care solicita Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la Uniunea Europeană. Rezoluția a fost susținută de toate grupurile parlamentare, demonstrând un sprijin larg pentru agenda de integrare europeană a Republica Moldova⁸.

La invitația șefului Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Maia Sandu a adresat, la 18 mai 2022, un mesaj eurodeputaților, după care a participat la o conferință de presă comună împreună cu înaltul oficial comunitar european.

Maia Sandu a vorbit în Parlamentul European despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova, în contextul de securitate creat de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a prezentat argumentele pentru acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidat la Uniunea Europeană.

Între acestea, a menționat că ,,Moldova este o țară europeană cu istorie europeană și care va avea, fără îndoială, un viitor european. Vorbim una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, iar cetățenii noștri și-au demonstrat, de multe ori, atașamentul față de valorile libertății și democrației atunci când s-au opus abuzurilor antidemocratice în țara noastră”⁹. 

Apoi, a arătat că ,,pentru noi, Uniunea Europeană este, întâi de toate, un proiect de pace, de aceea, pe 3 martie, am semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă Republicii Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere”¹⁰.

În continuare, a spus că ,,Nu suntem naivi – înțelegem că integrarea europeană a Moldovei va fi un proces lung și complex, care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim apreciați după rezultat”¹¹.

A remarcat importanța ,,...rezoluției Parlamentului European din 5 mai, care recomandă acordarea Republicii Moldova statutului de țară candidat și perspectiva de aderare la UE. E un semnal important de sprijin pentru cetățenii noștri”¹².

De asemenea, a exprimat faptul că ,,Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiul din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii. Iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni”¹³.

Concluzia unanimă a fost că Maia Sandu și-a construit în mod inteligent discursul, mărindu-i impactul prin folosirea unor metafore emoționante, aplauzele îndelungate și entuziasmante confirmând excelenta impresie pe care a produs-o: „Noi aparținem Uniunii Europene. Suntem o țară europeană, cu o limbă europeană, o istorie europeană și un sistem politic european… Avem nevoie de o decizie politică ce va fi, pentru Moldova, farul în aceste furtuni cumplite, ghidând țara noastră pentru anii ce vin”¹⁴.

La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale UE să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană¹⁵. Anunțul a fost făcut de către președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care a spus că ambele țări mai au de făcut reforme, iar „mingea este în terenul lor”. „Recomandăm Consiliului să acorde Moldovei o perspectivă europeană și statut de țară candidată, cât timp face reforme”¹⁶, a precizat președintele CE.

Salutând această recomandare, președintele Maia Sandu a subliniat: „Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022. Mizăm pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată. Este un moment important pentru viitorul Republicii Moldova și este speranța de care au nevoie cetățenii noștri. Știm că acest proces va fi unul complex, dar suntem determinați să parcurgem acest drum, al cărui obiectiv este ancorarea țării noastre în spațiul valoric european, pe calea progresului și a bunăstării”¹⁷.

Acordarea statutului de țară candidat la UE

La nicio săptămână de la recomandarea CE, respectiv la 23 iunie 2022, președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, decizia fiind aprobată în unanimitate. Înaltul demnitar european a adresat felicitări șefilor de stat ai celor două țări și a apreciat că decizia Consiliului European este „un moment istoric”¹⁸. În context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a specificat: „Toate cele trei țări sunt parte a familiei europene. Nu am avut niciodată vreun dubiu. Și decizia istorică de astăzi confirmă acest lucru. Aceasta oferă celor trei țări perspectiva europeană și trasează calea pe care trebuie să o urmeze. Cred că este un moment de mare satisfacție. Nu pot exista semne mai bune de optimism pentru Ucraina, Moldova și Georgia în aceste vremuri complicate”¹⁹.

Referindu-se la aceeași decizie, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, a menționat: ,,S-a făcut istorie. După ce Consiliului European a decis să-i acorde Moldovei statutul de candidat UE, țara pornește pe calea sa către un viitor în UE. Moldova aparține familiei UE și o vom sprijini în fiecare pas făcut pe drumul nostru comun”²⁰. La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat „decizia istorică” de a acorda statutul de candidat la UE, spunând că Bruxelles-ul „datora” acest lucru Republicii Moldova. În același timp, acesta avertiza că procesul de aderare va fi exigent și a recunoscut că decizia a fost legată de contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: „Este politică, știu foarte bine asta”²¹.

Decizia istorică a Consiliului European a produs reacții pozitive în mai multe cancelarii europene și la Washington.

Astfel, secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat: ,,Statutul Moldovei de țară candidat la UE este un rezultat remarcabil al eforturilor depuse de țară și de Guvern”, iar SUA vor susține procesele democratice și realizarea reformelor necesare pentru apropierea ireversibilă a Republica Moldova de Uniunea Europeană²². Declarația înaltului oficial american a fost făcută cu prilejul întrevederii acestuia cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, care a efectuat o vizită de lucru în SUA, în perioada 14-21 iulie 2022.

Reacții pro și contra la Chișinău

La Chișinău, decizia Bruxelles-lui, unică în istoria UE, a produs un entuziasm extraordinar, deoarece autoritățile nu se așteptau la o reacție atât de promptă din partea organismelor europene.

În această atmosferă, Maia Sandu a rostit, la 24 iunie 2022, o alocuțiune pentru toți cetățenii Republicii Moldova referitoare la importanța acestui moment cu adevărat istoric. În primul rând, președinta a ținut să precizeze că ,,prin decizia de ieri (23 iunie 2022 – n.n.), statele membre ale Uniunii Europene și-au confirmat dorința de a sprijini Moldova în procesul de pregătire pentru a ne alătura familiei Uniunii Europene. Suntem recunoscători pentru această deschidere”²³. Apoi, a arătat că ,,cetățenii, instituțiile statului, societatea civilă au lucrat consecvent, ani la rând, pentru a ajunge aici. La alegerile parlamentare din 2019, promiteam oamenilor că vom depune cererea de aderare la UE până în anul 2023. Iată că nu doar am depus cererea, dar am și obținut statutul de țară candidată”²⁴. Dând dovadă de realism și pragmatism, Maia Sandu a subliniat: ,,Acest eveniment nu schimbă peste noapte lucrurile în țara noastră. Dar acesta ne oferă un sprijin mai mare din partea Uniunii Europene pe calea dificilă pe care mergem pentru a consolida pacea, a îmbunătăți condițiile de viață ale oamenilor și a crea oportunități de dezvoltare celor întreprinzători. Statutul de țară candidată ne oferă o direcție clară de dezvoltare, sprijin pe această cale și, mai important, speranță”²⁵.

După ce a trecut în revistă reformele pe care Republica Moldova trebuie să le facă și care decurg din statutul de țară candidat la UE, șefa statului a spus: ,,Proiectul pe care îl începem acum, în calea spre aderarea la Uniunea Europeană, va dura mai mulți ani. Nu este proiectul meu, al Guvernului sau al Parlamentului – acesta este proiectul generației noastre, este proiectul dumneavoastră. Iar succesul lui depinde de noi toți.

Noi ne asumăm orice preț politic pe care va trebui să-l plătim pentru realizarea acestui proiect”²⁶.

Maia Sandu și-a încheiat alocuțiunea cu îndemnul: ,,Astăzi să ne bucurăm, iar de mâine ne așteaptă o muncă grea și de lungă durată pentru construirea Moldovei Europene”²⁷.

Decizia istorică a Bruxelles-ului a făcut și obiectul reuniunii anuale a ambasadorilor Republicii Moldova, care a avut loc la Chișinău, în perioada 18-19 august 2022. În discursul de deschidere a reuniunii, vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, afirma: ,,Primul obiectiv major realizat în ultimul an este, evident, apropierea noastră de Uniunea Europeană prin obținerea statutului de candidat la aderarea la UE și prin faptul că noi ca țară la modul practic trecem din categoria așa-numitor vecini ai Uniunii Europene sau parteneri estici în categoria unui stat care va deveni membru al Uniunii Europene”²⁸.

În context, acesta recunoștea și rolul deosebit jucat de România în obținerea statutului de țară candidat la UE de către Republica Moldova: ,,... am reușit să scoatem țara din izolare, am lucrat fantastic cu România, partenerul nostru cheie, ancora noastră în spațiul european...”²⁹.

Au existat însă și reacții nefavorabile în Republica Moldova față de obținerea statutului de țară candidat la UE, exprimate, cum era de așteptat, de forțele pro-ruse și anti-europene. Astfel, minoritatea parlamentară formată din deputații comuniști și socialiști și-a arătat nemulțumirea față de semnarea cererii de aderare la UE, pe care au calificat-o drept una „pur populistă”, precizând că „adoptarea unor decizii atât de serioase cu privire la vectorul de dezvoltare a țării trebuie realizată ținând cont și de regiunea transnistreană, or obiectivul de bază al Republicii Moldova este reintegrarea țării”³⁰.

Tiraspolul a reacționat, de asemenea, în consens cu poziția minorității parlamentare rusofone de la Chișinău, printr-un comunicat al așa-zisului minister al afacerilor externe transnistrean. În comunicat se specifica faptul că „depunerea de către Republica Moldova a unei cereri de aderare la UE în contextul unui conflict de lungă durată nerezolvat între Transnistria și Republica Moldova, fără a ține cont de opinia Tiraspolului și în afara cadrului consultărilor cu partea transnistreană, (...) pune capăt procesului de reglementare și necesită o formalizare juridică internațională”³¹.

Ca urmare, Tiraspolul cerea Chișinăului ,,să inițieze un dialog cu Transnistria în scopul unei reglementări civilizate, bazate pe relații pașnice și de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”³², ceea ce echivala cu recunoașterea independenței acestei enclave separatiste, creată și patronată de Moscova.

Recomandările de pre-aderare

Odată cu acordarea statutului de țară candidat la UE, Republicii Moldova i s-au înmânat și 9 recomandări de preaderare, care au fost formulate de Comisia Europeană și aprobate de Consiliul European.

Acestea prevăd: reforma justiției, combaterea corupției, a crimei organizate, dezoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, recuperarea activelor, creșterea rolului societății civile în procesele decizionale, protejarea drepturilor omului, combaterea violenței de gen³³.

Pentru îndeplinirea recomandărilor, a fost elaborat un Plan de implementare, care prevede măsuri concrete și termene pentru realizarea acestora în fiecare domeniu. Planul a fost aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană și convenit împreună cu MAEIE, echipa guvernamentală și alte instituții naționale, reprezentanții societății civile, precum și cu Comisia Europeană³⁴.

Potrivit documentului, termenul de scadență pentru cele mai multe dintre măsuri este decembrie 2022, când Comisia Europeană ar urma să facă o primă evaluare a progresului făcut în îndeplinirea recomandărilor. Ultimele măsuri, planificate până în iunie 2023, privesc angajamentele de dezoligarhizare, de combatere a criminalității organizate și spălării banilor, precum și de implicare a societății civile în procesele decizionale. Cele mai complexe, dar și mai dificil de realizat în termenele stabilite sunt recomandările privind reforma justiției, combaterea corupției și dezoligarhizarea.

În general, cele 9 recomandări se regăsesc în programul de guvernare al partidului aflat la putere, PAS. Multe dintre măsuri privesc modificări legislative și aprobări de legi, strategii, regulamente și alte politici. Având o majoritate parlamentară confortabilă, guvernul nu ar trebui să întâmpine dificultăți în îndeplinirea recomandărilor, deși termenul de un an pe care și l-a propus este unul ambițios, mai ales că anul 2023 este unul electoral.

În situația în care se reușește îndeplinirea Planului de acțiuni, în termenul asumat de Chișinău, negocierile de aderare ar putea începe în 2024. Acestea ar putea dura mai mulți ani sau chiar decenii până la integrarea efectivă a Republicii Moldova în UE.

Note și referinţe

¹ Agenția Moldpres, 3 martie 2022.
² Idem.
³ www.deschide.md, 3 martie 2022.
⁴ Idem.
⁵ Agenția Moldpres, 13 aprilie 2022.
⁶ Idem.
⁷ Agenția Moldpres, 11 aprilie 2022.
⁸ Agenția Moldpres, 5 mai 2022.
⁹ www.presedinte.md, 18 mai 2022.
¹⁰ Idem.
¹¹ Idem.
¹² Idem.
¹³ Idem.
¹⁴ https://www.dw.com/ro/maia-sandu-%C3%AEn-parlamentul-european/a-61864110, 19 mai 2022.
¹⁵ Agenția Moldpres, 17 iunie 2022.
¹⁶ Idem.
¹⁷ Idem.
¹⁸ Agenția Moldpres, 23 iunie 2022.
¹⁹ https://www.publika.md/liderii-ue-au-transmis-mesaje-de-felicitare-pentru-moldova-si-ucraina_3126634.html#ixzz7X7JlrX9I, 23 iunie 2022.
²⁰ Idem.
²¹ www.digi24.md, 23 iunie 2022.
²² Agenția Moldpres, 20 iulie 2022.
²³ www.presedinte.md, 24 iunie 2022.
²⁴ Idem.
²⁵ Idem.
²⁶ Idem.
²⁷ Idem.
²⁸ Agenția Moldpres, 18 august 2022.
²⁹ Idem.
³⁰ www.europalibera.org, 4 martie 2022.
³¹ Idem.
³² www.deschide.md, 4 martie 2022.
³³ www.europalibera.org, 2 august 2022.
³⁴ www.deschide.md, 5 august 2022.

From association status to EU candidate country status 

Keywords: European aspirations; European integration; associa tion agreement; candidate country status

The European aspirations of the Republic of Moldova appeared as early as 1994, when the Cooperation and Partnership Agreement with the EU (November 28, 1994) and the Moldova-EU Action Plan within the Neigh borhood Policy (February 22, 2005) were signed.

Some governments from Chisinau have even introduced the phrase Euro pean integration in their titles, such as: the Alliance for European Integra tion, the Pro-European Coalition and the Political Alliance for European Moldova. The Ministry of Foreign Affairs itself completed its name with the phrase „European integration”.

The European path of the Republic of Moldova took a clearer and more concrete shape during the governance of the Alliance for European Inte gration, when it signed the Association Agreement with the EU, in Brus sels, on June 27, 2014, which was then ratified by the European Parliament, on November 13, 2014.

However, the implementation of the reforms provided for in that document were procras tinated, postponed and mostly imitated by subsequent governments.

This caused the Chisinau authorities’ relations with the EU and other Euro-Atlantic bodies to deteriorate continuously and ultimately lead to their minimization and the isolation of the Republic of Moldova on the international level.

The coming to power of President Maia Sandu and her party (PAS), with an assumed pro- European program and orientation, created a particularly favorable internal political con text and radically changed the relations of the Republic of Moldova with the Euro-Atlantic bodies.

This situation, as well as the prioritization of the geo-strategic interests of the USA and the EU in the Black Sea area, after the start of Russia’s war against Ukraine, helped the Republic of Moldova obtain, in an unexpectedly short time, the status of a candidate country for joining the EU.