Prepoziții noi în limba română (IV) – „per”

În general, prepoziția este considerată o clasă închisă de cuvinte dat fiind faptul că, spre deosebire de celelalte părți de vorbire, admite mai greu actualizarea paradigmei, în funcție de noile realități. Totuși, în limba română actuală, se constată îmbogățirea clasei, fie cu noi conectori, fie cu structuri care tind să primească statut de locuțiune prepozițională.

Considerat dublet etimologic al lui „pe”, prepoziția „per” câștigă teren în limbajul actual, începând să își nuanțeze sensurile în funcție de context. Primul dicționar care îl înregistrează este DLRLC: „PER prep. (În legătură cu raportul dintre prețuri și unitatea de măsură a mărfii respective) Pentru..., de fiecare... De ce aprobă ei 34 de lei per kilo grîu? GALAN, I 60” (DLRLC 1955-1957). În DEX are intrare ca prepoziție specializată pentru limbajul comercial „Termen comercial folosit în legătură cu prețul unei mărfi raportat la o unitate de măsură. Pentru, de fiecare. – it., germ. per” (DEX 1998: 776).

Mioara Avram include acest conector în categoria prepozițiilor neologice: „Per este, evident, latinescul per (moștenit în această formă de italiană), care a fost împrumutat, din latină sau din italiană, și de alte limbi europene, ca germana, engleza, suedeza: pornindu-se, probabil, de la o serie de formule latinești curente în limbajul (juridic-) administrativ, cum sunt per annum (per diem, per mensem), per caput, per mille, per procurationem, s-a ajuns, în fiecare dintre aceste limbi, la întrebuințarea lui per în construcții ca germ. Per Jahr, sau engl. a shilling per man; cf. sued. Per dag, per man” (Avram 1973: 243).

În ciuda similitudinii de sens cu alte prepoziții („pentru”, „pe”), „per” conferă enunțului nu doar exactitate, ci și claritate. De exemplu, în formularea „Numărul de supermarketuri s-a triplat în criză, numărul de angajați per/pe magazin s-a înjumătățit” (Internet); preferința pentru „per” în locul lui „pe” se datorează faptului că a doua prepoziție are, de obicei, sens locativ, pe când prima este monosemantică. Prepoziția are corp fonetic redus (de aceea, înlocuiește frecvent structura „pentru fiecare”) și exprimă o nouă relație semantică, pe care alte prepoziții din limba română nu o pot reda – „pentru fiecare / pentru fiecare în parte”. Tiparul pare să se extindă, tocmai din aceste motive: „…determinarea costului standard per elev/preșcolar”, „Prețul barilului de petrol va rămâne sub pragul psihologic de 100 de dolari per baril”, „Rocada în topul magazinelor de bricolaj cu cele mai mari vânzări per unitate”, „Cum să plătești mai puțin per click pentru publicitatea web”, „Tarif per apel la cartelă”. Ultimele formulări se regăsesc frecvent în limba engleză: „pay per view”, „pay per click”, „pay per like”, „pay per call for publishers”, „pay per use parching” etc. Și în alte domenii (medicină, drept, agricultură) prepoziția își extinde sfera de utilizare: „Numărul total de petiţii înregistrate unic per petent și per caz…”, „per caz tratat”, „… suma decontată de Casa de Asigurări de Sănătate per pacient”, „Pentru livezile de măr, cu densitatea pomilor la hectar: de la 700 până la 1 200 bucăţi – 10 mii lei per hectar…” (Internet).

Comportamentul gramatical este diferit de al celorlalte prepoziții, fapt ce se datorează sensului de bază pe care prepoziția îl are „pentru fiecare”. Acest conector poate domina numai substantive comune la numărul singular, cel mai frecvent, din sfera semantică a timpului („per oră / per an / per lună”), a unităților de măsură („per baril / per hectar”), a rolurilor sociale („per elev”, „per pacient”). Asocierea se realizează exclusiv cu substantive nearticulate, indiferent de context. Spre deosebire de celelalte prepoziții, adăugarea unui determinant substantivului nu schimbă forma nominalului. Vom lua ca exemplu prepoziția „pe”: „S-a așternut zăpada pe casă / pe casa aceea / pe casa de lângă lac / pe casa cea nouă / pe casa care…”. Se observă că, în prezența unui atribut / subordonate atributive, substantivul primește articol hotărât. Grupul prepozițional format din „per” + nominal își păstrează forma: „per caz tratat”, „per magazin din țară”, „per kilogram de grâu”, „per persoană participantă”, „per dinte tratat”, „per clișeu imagistic analizat”. În ceea ce privește regimul cazual, forma pe care o impune nominalului este cea de nominativ-acuzativ.

Grupul prepozițional ocupă frecvent poziția sintactică de atribut substantival prepozițional („În caz de recidive ale infecţiilor, în scopul prevenirii unor noi episoade 1 capsulă per zi timp de cel puțin 15 zile consecutive per lună”, „Este necesară determinarea costului standard per elev”), complement prepozițional („Un singur bagaj este permis per pasager”), circumstanțial de loc (echivalența strictă cu „pe” care indică spațiul, traducere literală a structurii „page per sheet”: „Faceți economie de cerneală și imprimați mai multe pagini per foaie!”)

Exprimările pleonastice („per fiecare zbor”, „per fiecare comprimat”, „per fiecare dintre contracte”) ignoră sensul primar al acestui conector și au la bază sinonimia strictă cu prepoziția „pentru”.

 Prepoziția generează și grupuri cu rol locuțional. Este frecventă structura „per ansamblu” care circulă în paralel cu locuțiunea adverbială „în ansamblu”: „Litoralul românesc, per ansamblu, nu se scumpește pentru cei care cumpără pachete turistice prin agenții”, „OSCE: Armistițiul din Ucraina – respectat per ansamblu, cu încălcări la Lugansk și Debalțeve”, „Per ansamblu, am fost mai buni!” (Internet). Și construcția locuțională „per total” este des utilizată fie în sinonimie cu „în total”, fie cu „per ansamblu”: „Dacă ne uităm per total la condamnări, la prima vedere pare că primesc pedepse mai mari cei cu funcţii importante” (DV), „Per total, vorbim de zeci de cărţi şi documente vînate de mine” (DV, februarie 2015), „Artiom Pipa a luat aurul la haltere: 306 kg per total” (Internet).

De origine latină, prepoziția „per” s-a integrat firesc în limba română, chiar dacă manifestă similitudini la nivel fonetic și semantic cu „pe”. Contextele de angajare tind să fie specifice, astfel încât noul conector ajunge să redea un sens relațional pe care alte prepoziții nu îl pot avea (= „de fiecare”, „pentru fiecare”). Restricțiile gramaticale impuse termenului dominat diferențiază termenul analizat de alte prepoziții: se asociază exclusiv cu substantive comune, formă de singular, nearticulate.

Referinţe bibliografice:

Avram 1973 = Mioara Avram, Prepoziții neologice în limba română contemporană, în „Studii și cercetări lingvistice”, București, Nr. 3, 1973

DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998

DLRLC 1955-1957 = Dicționarul limbii române literare contemporane, București, 1955-1957

DV = „Dilema veche”

New Prepositions in the Romanian Language (IV) – ”per”

Keywords: preposition; prepositional group; grammatical restrictions; meaning; syntactic function

The purpose of this study is to describe the functioning mechanism of a Romanian neological preposition: “gen”. The starting point is represented by the grammaticalization theory – regarding the process of becoming a preposition, a noun suffers various morpho-syntactic and semantic transformations on the way of becoming a preposition. The author analyzes the features of this new Romanian preposition by referring to: the grammatical restrictions imposed on the directed term, the relationship with an external syntactic centre, the semantics of this term.