Aderarea Moldovei la Uniunea Europeană este o chestiune existențială

Acest dialog a avut loc duminică, 21 mai a.c., la Chișinău, în cadrul unei întâlniri a Președintei Maia Sandu cu mai mulți jurnaliști, și a apărut pe site-ul revistei LE GRAND CONTINENT (Centrul de Cercetare Independentă  Groupe d’études géopolitiques cu sediul la École Normale Supérieure din Paris).

În timpul celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene, care va avea loc pe 1 iunie, în Moldova, pe ordinea de zi vor fi subiecte ce țin de securitate, energie şi conectivitate. Care sunt așteptările Dumneavoastră?

Aceste trei subiecte sunt importante pentru Republica Moldova, chiar dacă iarna s-a terminat, chestiunea energetică rămâne crucială – noi trebuie să începem discuțiile privind riscurile iernii viitoare, pentru a ne pregăti în mod adecvat. Securitatea este, probabil, subiectul cel mai important pentru noi și, bineînțeles, pentru Ucraina. Conectivitatea este o chestiune de viitor – noi vrem să fim conectați la rețelele europene. Este vorba nu doar de a discuta despre conectivitate, ci şi de a elucida, în general, mobilitatea între toate țările participante la acest eveniment.

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Comunitatea Politică Europeană?

Consider această reuniune drept un eveniment care permite conducătorilor să se întâlnească și să discute subiecte specifice. Este o manieră mai neformală de a ne întâlni, de a discuta și de a găsi soluții care ar putea să se transforme ulterior în proiecte concrete.

În funcție de ce criterii veți evalua reușita Summit-ului de la întâi iunie?

Pentru mine evenimentul va fi reușit dacă toate delegațiile vor fi prezente și dacă vom avea discuții deschise și utile. Ne dorim ca toți membrii delegaţiilor să plece de la acest dialog afirmând că a fost util; ar fi bine să reușim să ne apropiem, să demonstrăm că suntem solidari și că ne ajutăm unii pe alții, mai ales, în momentele cele mai dificile.

Republica Moldova este în prezent în centrul atenției diplomatice, cum veţi menține această prezență în timp?

Înțelegem că aceasta atenție se datorează în mare parte evenimentelor din Ucraina. În același timp, bineînțeles, vom face tot ce trebuie pentru a ne menține credibilitatea. Consider că am reușit să consolidăm această credibilitate și că partenerii percep autenticitatea eforturilor noastre în domeniul reformelor. Stabilitatea Republicii Moldova este importantă nu doar pentru țara noastră, dar și pentru Uniunea Europeană, și pentru Ucraina – imaginați-vă, pentru un moment, cum ar putea Rusia utiliza Republica Moldova împotriva Ucrainei, dacă aceasta ar fi instabilă. Republica Moldova este mică, dar noi ținem la stabilitate, dorim să fim activi şi să facem parte din centura de securitate a Europei. Vom continua să demonstrăm că eforturile noastre sunt sincere, la fel ca și angajamentul nostru faţă de valorile Uniunii Europene și ale democrației.

A devenit oare aderarea Republicii Moldova la Uniune o chestiune existențială?

Aderarea la Uniunea Europeană este cel mai bun mijloc de a garanta securitatea democrației noastre, de a continua consolidarea instituțiilor noastre şi a proceselor democratice.

Ați avut astăzi ocazia să constatați că moldovenii au afirmat sus și tare că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Invit Uniunea Europeană să ia o decizie și să înceapă discuțiile cu privire la aderarea Republicii Moldova la începutul anului viitor. Noi suntem foarte angajați și lucrăm activ, pentru că aderarea este cel mai bun mijloc de a prospera din punct de vedere economic.

Adunarea de astăzi de la Chișinău a fost impresionantă. Cu toate acestea, inclusiv pe malul drept al Nistrului, unii nu sunt foarte convinși de necesitatea parcursului Moldovei spre Uniune. Sunteți sigură că poziția proeuropeană nu este pur și simplu conjuncturală și că în țară există o convergenţă profundă spre integrarea europeană?

Planul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu este nou. Am cunoscut în trecut oameni politici la conducere care au promis integrarea europeană, dar care s-au aventurat în afaceri de corupție și care au discreditat astfel calea noastră spre aderare. Noi suntem cetățeni onești, suntem foarte angajați și, da, mai avem de lucru. Dar există și o susținere populară – și această susținere este majoritară – în favoarea integrării europene. Observăm acest lucru în sondaje, constatăm aderenţa în străzi și în piețe: astăzi au venit foarte mulți oameni în PMAN, foarte multe persoane nu au putut să vină și au susținut mișcarea de la distanță, iar eu i-am rugat pe toți cei care au ieșit în stradă astăzi și au participat la Adunare să ne ajute să explicăm și celorlalți ce înseamnă Uniunea Europeană. Acesta este un punct-cheie. Pentru că Republica Moldova se confruntă în continuare cu o dezinformare violentă și cu o propagandă acerbă, în special din partea Kremlinului, care încearcă se difuzeze informații false despre UE şi să sperie oamenii. Însă cu cât mai mult vom vorbi despre avantajele Uniunii, cu atât mai masiv va fi sprijinul. Cetăţenii văd că Uniunea ne ajută deja să îmbunătățim nivelul de viață al comunităților, să construim noi drumuri, școli, spitale, dar avem, de asemenea, un milion de oameni în străinătate și o mare parte sunt în Uniunea Europeană. Moldovenii din Republica Moldova au rude care s-au convins ce înseamnă Uniunea Europeană și care contribuie la consolidarea acestui sprijin. Deși angajamentul nostru este, cu certitudine, un angajament al guvernării, trebuie să remarcăm susținerea considerabilă a cetăţenilor.

Integrarea europeană va necesita, probabil, ani sau, conform unor opinii, decenii. Care credeţi că ar fi cel mai bun mijloc de constituire a unei veritabile mișcări proeuropene în interiorul țării ce ar putea depăși durata președinției Dumneavoastră?

Cred că este necesar să ne asigurăm că vom pune bazele unor instituții puternice. De aceea, reforma sectorului justiției este foarte importantă, instituțiile anticorupție puternice și independente sunt la fel de importante, pentru că cel mai mare prejudiciu adus democrației noastre și bunei guvernări vine din acest sistem corupt. Cu cât mai repede vom reforma justiția, eliminând judecătorii și procurorii corupți, cu atât mai important va fi rolul acestor instituții pe viitor. Este vorba despre organizarea unor noi instituții, fapt care reclamă timp. În acest context, noutatea bună este că avem susținerea cetățenilor.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă dificilă, tinerii pleacă, corupția continuă să existe: care este cea mai importantă problemă pe care trebuie să o rezolvați pentru ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene?

Poporul este cea mai mare bogăție a noastră şi noi sperăm să-i convingem pe cetăţeni să rămână acasă. Dorim ca tinerii să rămână în republică pentru a contribui la dezvoltarea ei în instituţiile statului, în sectorul public și în sectorul privat. Lucrăm la acest capitol şi mai există o masă critică de ameliorări pe care intenţionăm să le promovăm în toate domeniile. Știu persoane din diasporă care au revenit în țară, pentru a se alătura procesului de guvernare, aici, în biroul meu, în parlament, avem nevoie însă ca mai mulţi cetățeni să revină din străinătate și mai mulți tineri să rămână acasă.

De aceea, integrarea europeană este oportunitatea pe care trebuie să o edificăm, statutul de ţară candidat este un semn pentru populație că Republica Moldova va avea un viitor prosper. Următoarea etapă cuprinde programul de integrare în Uniune, care va consolida această speranță, deoarece merită să rămâi acasă și să investești în Republica Moldova. Elaborarea oportunităților este cea mai bună cale de a proteja viitorul țării. Noi lucrăm mult pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, pentru a stimula activitatea micilor întreprinderi, a tinerilor antreprenori, pentru a crea noi întreprinderi, pentru a îmbunătăţi calitatea educației. Anul trecut am început reforma învățământului superior, pentru că știm cât de important este acesta pentru tineri. Ştim, de asemenea, că pentru a convinge tinerii să rămână acasă, sunt necesare un şir de ameliorări în toate domeniile.

Apoi, trebuie să menţionez, acordăm o mare atenţie luptei împotriva corupției și reformei din domeniul justiției. Este cea mai dificilă reformă, dar suntem foarte determinaţi. Este și o promisiune pentru care am fost aleasă Preşedinte şi acum ne aflăm la etapa aplicării în practică a acestei reforme. Este vorba de o schimbare de sistem și vom avea nevoie de timp, dar suntem hotărâţi să ducem la bun sfârşit reforma, există voință politică puternică, în ciuda unor factori de rezistență. Avem susținerea cetățenilor și a partenerilor și sunt sigură că vom reuși.

În această perioadă de traversare a pandemiei și a războiului din Ucraina, ne întrebăm din nou, în Europa, care este sensul de a pleda pentru integrarea în Uniunea Europeană? Punctul Dumneavoastră de vedere în acest sens ne pare esențial: ce înseamnă Uniunea Europeană pentru Dumneavoastră și pentru Republica Moldova?

Pentru noi Uniunea Europeană este, înainte de toate, un proiect de pace și, dacă ţinem cont de ce se întâmplă în regiune, acordăm o importanță mare Păcii. Astăzi, securitatea noastră se datorează ucrainenilor, care luptă pentru a apăra teritoriul și libertatea lor şi, totodată, protejează pământul și libertatea noastră. 

Aceasta semnifică, în egală măsură, posibilitatea de a păstra democrația. Noi apreciem democrația și vrem să avem posibilitatea de a o consolida la noi acasă.

Și, bineînțeles, dorim ca țara noastră să fie prosperă. În statele care au aderat la Uniunea Europeană în ultimii 20 de ani, nivelul de viață este mult mai înalt, există certitudinea securităţii, sunt numeroase oportunități pentru ca cetățenii să lucreze și să se dezvolte la ei acasă. Vrem să facem același lucru pentru Republica Moldova și credem că putem avea un aport în stabilitatea și întărirea securităţii continentului.

În acest context, Rusia riscă să rămână o sursă de instabilitate pentru țara Dumneavoastră. Care este opinia Dvs. despre eventualele riscuri?

În acest moment, nu este un risc de invazie militară grație Ucrainei, care ține armata rusă departe de frontierele noastre. Dar ne mai confruntăm cu tentative de destabilizare din partea Moscovei, cum am subliniat și acum câteva luni. Din fericire, instituțiile noastre au reușit să protejeze țara și devenim mai puternici, mai flexibili și mai rezistenți.

De mai mulți ani, constatăm încercările Rusiei de a controla țara noastră prin intermediul resurselor energetice. Astăzi, pentru prima dată de la declararea Independenței, Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, nu mai consumă gaz rusesc. Am diversificat sursele, nu mai suntem dependenți de Rusia, cum am fost timp de trei decenii. Deci, acest lucru funcționează, am dat dovadă de reziliență, dar avem nevoie de susținere. Efectul propagandei Kremlinului este o imensă problemă, care a dăunat procesului nostru democratic în trecut. Știm că Putin va încerca să submineze eforturile noastre de reformare și de creare a unor instituții puternice și independente. 

Tranziția accelerată va avea loc într-un context în care eforturile de destabilizare din partea Rusiei se intensifică. Dacă negocierile cu Uniunea Europeană nu vor fi demarate rapid, considerați că războiul hibrid va avea consecinţe? Cu alte cuvinte, nu este oare Uniunea Europeană deja în proces de a rata ocazia de integrare a Moldovei?

Sper că vom reuși să convingem statele membre și instituțiile Uniunii Europene să înceapă negocierile cât mai curând. Noi ne implicăm cu responsabilitate asupra condiționalităților pe care Comisia le-a formulat anul trecut, când Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată. Avem susținerea cetățenilor şi, foarte important, pe parcursul ultimelor luni, în timp ce Moldova se confrunta cu atâtea crize – criza refugiaților, criza energetică, criza economică –, noi am devenit mai puternici, mai rezistenți anume grație susținerii Uniunii Europene. Sperăm că până la sfârșitul anului vom putea avea o decizie pozitivă pentru Republica Moldova și Ucraina. 

Care ar fi statutul Transnistriei după începutul negocierilor de aderare sau după aderarea la Uniunea Europeană?

Regiunea transnistreană beneficiază deja de regimul de liber schimb, ca și restul țării, și vedem rezultatele: două treimi din exporturile Republicii Moldova merg spre țările Uniunii și, dacă ne concentrăm asupra regiunii transnistrene, jumătate din exporturi sunt destinate Uniunii. Astăzi, jumătate din persoanele originare din regiunea transnistreană, care lucrează în străinătate, sunt angajați într-o țară din Uniunea Europeană. Este vorba despre o schimbare spectaculară în comparație cu situația de acum 10 ani, când toate exporturile din regiune erau direcționate spre Rusia și toate persoanele în căutare de lucru plecau în Rusia. Cu cât mai mult se va ameliora situația pe malul drept al Nistrului, cu atât mai repede vom reuși să îmbunătățim nivelul de viață, cu atât mai mult vom reuși să consolidăm securitatea și cu atât mai mult malul stâng va avea interes în sensul reunificării țării. Lucrăm asupra acestei probleme şi pledăm pentru o soluţionare pașnică a conflictului și, în opinia mea, cu cât mai mult ne vom apropia de Europa, cu atât mai mult cetățenii moldoveni din stânga Nistrului vor manifesta interes pentru reunificare. 

În ce condiții aderarea la Uniunea Europeană ar putea să aibă loc, ținând cont de situația din Transnistria și din Găgăuzia?

În ce privește autonomia găgăuză, dacă vă referiţi la alegerile care au avut loc recent, nu voi comenta, pentru că procedurile de validare a lor încă nu sunt finalizate. Ați văzut, astăzi, un tânăr din Găgăuzia care a luat cuvântul a spus că doreşte ca Republica Moldova să facă parte din Uniunea Europeană. Lucrăm şi vom continua să lucrăm cu tinerii din această regiune, pentru ca ei să înțeleagă avantajele aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Mai avem încă de lucru cu populația din zonă, care este influenţată prea mult de propaganda rusească. Am lansat recent un program gratuit de studiere a limbii române. Trebuie să continuăm eforturile pentru a-i determina pe cetăţeni să studieze limba găgăuză. Or, autonomia găgăuză a fost creată anume pentru a-i ajuta să-și păstreze limba, cultura. Acesta este domeniul în care vom persevera pentru a proteja populaţia de propagandă și de dezinformare. Am decis să creăm, pe lângă Consiliul Suprem de Securitate, un Centru de combatere a propagandei și a dezinformării. Întrebarea privind Transnistria este oarecum diferită. Sperăm să putem reunifica țara înainte de a deveni membră a Uniunii Europene. Dar cred că, deși conflictul nu este complet rezolvat, acesta nu va constitui un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Atâta timp cât trupele rusești staționează pe teritoriul Republicii Moldova împotriva voinței Guvernului, aderarea la Uniune pare dificil de conceput. Aveți un plan de acțiune pentru a rezolva această problemă și cum ar putea Uniunea Europeană să vă ajute?

Nu avem un mesaj oficial care să indice că aceasta ar constitui un blocaj al aderării Republicii Moldova la Uniune. Bineînțeles, noi vrem să rezolvăm această problemă. Am solicitat Rusiei să-şi retragă trupele de pe teritoriul nostru în repetate rânduri. Credem că în viitoarele luni, în viitorii ani, ar putea să existe o oportunitate geopolitică de rezolvare pașnică a acestui conflict. Este speranța noastră, dar nu vom aștepta ca aceasta să vină de la sine, vom continua să îndeplinim toate condițiile care au fost formulate și care vor fi formulate în viitor de către Uniunea Europeană pentru ca Republica Moldova să avanseze pe calea integrării. În același timp, ne pregătim și lucrăm pentru o soluție pașnică, inclusiv pentru demilitarizarea, retragerea trupelor rusești, democratizarea regiuni și realizarea tuturor elementelor necesare unui proces de reintegrare.

În iarna trecută situația a fost destul de dificilă, cu întreruperi de electricitate. Credeți că fenomenul se va repeta și ce intenţionaţi să întreprindeţi pentru a evita acest lucru?

În prezent, construim o linie de înaltă tensiune de conectare cu România: este un proiect început în 2019, când eram prim-ministru. Construcția reală a început când am revenit la guvernare, în 2021. Pentru a încheia acest proiect important, avem nevoie de încă doi ani. Lucrăm, de asemenea, la implementarea unor surse de energie verde și pot să vă spun că ponderea lor este în creștere.

Planificăm, de asemenea, să începem în curând o conexiune pentru a construi o altă linie în nordul țării, până atunci, va trebui să contăm pe aceleași posibilități ca și anul trecut. Știm că și atunci când cumpăram electricitate din România, trebuia să trecem prin Ucraina și, de fiecare dată când rețeaua ucraineană era bombardată, nu dispuneam de electricitate. Sperăm că situația se va ameliora în Ucraina, deoarece această țară este un furnizor de electricitate de lungă durată pentru Republica Moldova. Dar de când Rusia a început să bombardeze rețeaua electrică, Ucraina nu mai este în măsură să furnizeze electricitate în mod continuu. Pe de o parte, sperăm că Ucraina va fi în măsură să exporte electricitate și, pe de alta, lucrăm la conectarea rețelelor noastre cu cele din România și din Uniunea Europeană, aşa încât Rusia să nu ne mai poată dicta condițiile sale niciodată.

Într-un sondaj din luna aprilie, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova afirmau că așteaptă în continuare ca Dumneavoastră să acceptați discuția privind reducerea preţului la gaze. Sunteți gata să o faceți?

Cetățenii țării noastre vor să plătească gazele la tarife mai mici. Dacă ați adresa aceeași întrebare cetățenilor Uniunii Europene, și ei vor regreta prețurile mari la gaze. În Republica Moldova, prețul la gaze a fost de șapte ori mai mare decât în anii precedenţi. Vă puteți imagina cât de dramatică a fost situația? Chiar dacă guvernul a acordat compensaţii, a încercat să ajute, creșterea prețurilor la energie este foarte mare și toată lumea a resimțit-o.

Așadar, vom continua să oferim compensaţii, să ajutăm întreprinderile și cetățenii, să cumpărăm resurse energetice din țări democratice și să nu susținem agresorul cu un singur scop - cel de a avea gaze mai ieftine.

Este ceea ce cetățenii văd și doresc: ei vor să fie de partea celor care respectă integritatea teritorială a celorlalte țări.

Ați comparat adunarea de astăzi cu cea din august 1991, care a condus la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Aveți impresia că duceți ultima luptă împotriva moștenirii sovietice?

Da, există o continuitate. După 1989, am reușit să obținem libertate, suveranitate și independență. Ne bucurăm de libertatea de exprimare, bineînțeles, dar mai trebuie să consolidăm această realizare, deoarece, în ultimul clasament internațional, Republica Moldova este pe locul 28 în ce privește libertatea presei. Progresele noastre sunt reale pe toate dimensiunile democrației și ale drepturilor omului. De asemenea, Republica Moldova trebuie să devină mai puternică din punct de vedere economic. Pentru a consolida democrația, trebuie să avem o economie puternică. Următoarea etapă în acest sens este integrarea noastră în Uniunea Europeană. Doar astfel vom avea sentimentul securităţii în ce privește democrația și viitorul nostru.

Sunteți o țară neutră, dar este evident că relațiile cu NATO devin din ce în ce mai apropiate și NATO este acum mai deschisă în a colabora și a susține Republica Moldova. Care este poziția Dumneavoastră privind o eventuală aderare sau a începerii unor discuții privind aderarea la NATO?

Astăzi suntem o țară neutră. Este ceea ce prevede Constituția și ceea ce susține majoritatea populației. Avem o colaborare bună cu NATO și suntem recunoscători pentru aceasta. Firește, colaborarea respectivă a sporit din cauza războiului în Ucraina. Republica Moldova se află într-o situație în care e obligată să-și consolideze sectorul apărării și le suntem recunoscători partenerilor care ne sprijină în acest sens. Evident, nu e vorba de miracole, ci de o muncă asiduă. Înțelegem că neutralitatea noastră este utilă pentru a ne proteja. Suntem în securitate, iar cei care nu respectă - în mod evident – integritatea teritorială a vecinilor lor, nu respectă neutralitatea noastră. Dar dacă nu o respectă, de ce am crede că suntem în securitate?

După ce am văzut ce-a făcut Rusia în Ucraina, cum putem crede că Rusia va respecta neutralitatea din Constituția noastră? Suntem vulnerabili și există o discuție foarte amplă la acest subiect în societate. Până nu demult, cetățenii continuau să creadă că neutralitatea este o politică bună pentru Republica Moldova, dar dezbaterea la subiect există. Aș putea spune că o parte din populație crede că Republica Moldova trebuie să rămână neutră din cauza propagandei rusești care nu încetează să denigreze NATO. În același timp, unei părți a populației, din cauza propagandei, s-ar putea să-i fie frică să vorbească despre aderarea la NATO, pentru că, în momentul în care vom începe să examinăm acest subiect, Rusia ar putea să ne atace. Trebuie, așadar, să furnizăm un spațiu de informare sigur şi corect pentru ca discuția să fie eficientă.

Care este convingerea Dumneavoastră?

Eu vreau ca țara mea să fie în securitate. Eu lucrez în limitele de care dispun astăzi și de aceea fac eforturi pentru a consolida sistemul nostru de apărare. Acestea fiind spuse, este clar ce umbrelă ar asigura securitatea țării noastre.

Din 1991, reunificarea cu România a fost un subiect de discuție. Mai mult de 1 milion de persoane din Republica Moldova au pașaport românesc, inclusiv Dumneavoastră. Astăzi, dacă puneți în centrul doctrinei dumneavoastră aderarea la Uniunea Europeană, ce soartă rezervați acestei chestiuni?

Reunificarea cu România este susținută, dar nu suficient. Unele persoane au apărat această idee, o mai apără în continuare, dar numărul lor nu este destul de mare. Şi apoi există și cetățeni cărora le este frică de reunificare. În schimb, există un sprijin masiv pentru integrarea în Uniunea Europeană, scop pe care îl urmărim şi noi, în calitate de țară democratică, pentru viitorul nostru. 

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin. Dacă ar fi venit în Republica Moldova, ar fi fost arestat?

Da, Republica Moldova face parte din acordul cu privire la Curtea Penală și ar respecta decizia Curții.

Traducere din franceză:
Doina Băncilă

Maia Sandu, The President of the Republic of Moldova: Moldova’s accession to the European Union is an existential matter

Keywords: Republic of Moldova; energy and economic security; Ukraine; European Political Community; “European Moldova”; Peace Project; Transnistria; Gagauzia; interconnection; Romania; freedom; sovereignty; independence

The text presents President Sandu dialogue during a meeting with media representatives. It emphasizes the significance of the European Moldova Assembly as an argument for the support given by citizens to the problem of the European Union integration.