„Un tren accelerat cu destinația Uniunea Europeană: vom ține ritmul?”

Constantin Olteanu: Dle academician Ion Tighineanu, cei care urmăresc revista noastră au citit interviul acordat nouă de academicianul Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române („Săptămâna”, 2 iunie 2023). Atunci, noi informam cititorii că venim și la Dvs. cu solicitarea unui interviu. Ne doream să aflăm opiniile a doi președinți de Academii, care vorbesc și scriu în aceeași limbă, cu privire la unele probleme de interes național. Și atunci, și acum, pornim de la apropierea pe care o constatăm în prezent între cele două instituții academice. Și vorbeam despre mai mulți factori care ar putea genera această apropiere: contextul regional actual, marcat de presiunile Rusiei asupra Republicii Moldova; opțiunea proeuropeană, manifestată la Chișinău cu toată fermitatea; adoptarea unui format comun pentru un șir de acțiuni, dar și felul în care este înțeleasă acum o relație între două Academii surori. I se dă prioritate vreunuia dintre acești factori sau ei sunt la fel de importanți?

Acad. Ion Tighineanu: Da, contextul internațional, relațiile și alianțele dintre state au avut și au importanță în deciderea destinelor istorice ale unor țări și popoare. Harta geografică a statelor europene a arătat diferit la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial și după încheierea lui, frontierele fiind recroite ca urmare a consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 și a semnării Tratatului de Pace de la Paris în 1947, ele fiind nedrepte și injuste pentru România. Generația mea s-a născut și a crescut în URSS, am fost educați în școli și universități sovietice, am susținut doctorate în cele mai avansate instituții de cercetare din URSS. Eram apreciați, avansați la serviciu, dar nu întotdeauna și nu în toate situațiile. Exista factorul politic, KGB-ul, vigilent cu noi, românii basarabeni, ca să uităm cine suntem și de unde ne tragem, că avem rude peste Prut, că mulți dintre intelectuali au diplome de licență de la Universitățile din Iași și București. După anexarea Basarabiei la 28 iunie 1940 de către URSS, instalarea graniței pe Prut a despărțit numeroase familii: părinți de copii, frați și surori, rude și prieteni. Aduc doar un exemplu, dat fiind că el este din mediul nostru academic. Alexei (Alic) Simașchevici, elev de 12 ani, în 1941, a fost trimis de mama (tatăl îi decedase în 1939) într-o tabără pionierească din Odessa. După o săptămână, la 22 iunie, Germania fascistă a atacat URSS, iar copiii aflați la odihnă au fost de urgență evacuați cu trenul în spatele frontului. În drum, trenul a fost bombardat de avioane – au scăpat cu viață unul sau doi elevi, printre care Alic Simașchevici, care a rămas la o stație, fiind bolnav de difterie. Dar la Chișinău a sosit vestea cumplită că toți copiii au fost uciși. Mama îndurerată a lui Alic Simașchevici s-a retras în România, la sora ei, unde să-și poată alina durerea și singurătatea. După căutările (discrete) ale prietenului și colegului său de facultate, Sergiu Rădăuțanu, venit la studii după armată, peste 14 ani, mama sa a fost găsită într-o localitate din România. Ulterior, ambii fizicieni, absolvenți ai Universității de Stat din Chișinău, au devenit membri titulari ai Academiei de Științe a Moldovei.

Academicianul Alexei Simaşchevici este în viaţă, la 27 iunie curent, va împlini 94 de ani. Să-i dea Domnul sănătate şi putere!

Istoria dramatică a poporului nostru nu poate fi uitată! După destrămarea URSS și Declararea Independenței Republicii Moldova, încercăm să recuperăm valorile noastre naționale ce țin de istorie, cultură, spiritualitate, stabilim punți de colaborare între institutele de cercetare, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română cu structurile ei. Am avut și avem din partea Academiei Române un sprijin permanent, necondiționat, frățesc, care este foarte important pentru comunitatea noastră științifică.

Constantin Olteanu: În aprilie curent, a fost adoptat un plan comun de acțiuni al Academiei de Științe din Moldova și al Academiei Române. Știu că o parte din aceste acțiuni deja au avut loc. Ce mai conține acest plan de activitate?

Acad. Ion Tighineanu: La 4 aprilie curent, de Ziua Academiei Române, a avut loc o ședință comună a Biroului Prezidiului Academiei Române și a Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei, în cadrul căreia a fost aprobat un plan ambițios de acțiuni comune. Voi menționa instituirea Premiilor, în premieră, a două Academii-surori. Pentru început, s-a convenit asupra organizării concursului în următoarele patru domenii: agricultură durabilă, biotehnologii, protecția mediului; sănătate; tehnologii inovative, digitalizare, competitivitate economică; promovarea identității românești. Planul prevede organizarea unui șir de evenimente de anvergură (conferințe, simpozioane, mese rotunde etc.) și publicarea materialelor în revistele celor două foruri științifice: „Academica” și „Akademos”. La 31 august curent, de exemplu, va fi marcată Ziua Limbii Române și va fi deschis Congresul Mondial al Eminescologilor printr-o ședință festivă comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei, iar la finele lunii iunie, este preconizată conferința științifică cu genericul: „Știința și Arta pentru Pace”. Deja au fost consolidate Colegiile de Redacție ale revistelor „Academica” și „Akademos”, prin implicarea personalităților notorii de pe ambele maluri ale Prutului, în conformitate cu deciziile din 4 aprilie.

Elaborarea planului de acțiuni comune a fost inspirată de organizarea, în ultimul timp, a unor evenimente de anvergură. La 22 noiembrie 2022, la inițiativa președinților celor două foruri științifice, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei și-au sincronizat agenda de lucru într-o ședință comună on-line pentru a marca aniversarea a 110-a a nașterii celebrului savant american George Emil Palade, primul Laureat Nobel de origine română, născut la 19 noiembrie 1912 la Iași. Câteva luni mai târziu, la 23 martie 2023, în Sala Azurie a AȘM, și-a ținut lucrările Simpozionul științific cu genericul „Reactivarea Mitropoliei Basarabiei la 30 de ani: premise, evoluții, adevăr”, inițiat de Mitropolia Basarabiei în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei și cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Doar un gând voi evidenția din mesajul de salut al acad. Ioan-Aurel Pop: “Unitatea spirituală și credința românilor vor întări mereu identitatea națională, fiindcă înaintașii au demonstrat un lucru esențial: „Unirea face puterea!”

Constantin Olteanu: Ce înseamnă pentru Academia de Științe a Moldovei să aibă atât de aproape o prietenă, o soră, cum este Academia Română? În ce constă acest avantaj? În modelele care pot fi preluate în administrare, finanțare, constituirea unor elite?

Acad. Ion Tighineanu: Înseamnă foarte mult! România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova față de URSS. Podurile de flori organizate peste Prut ne-au produs emoții și lacrimi de fericire. Academia Română, înființată în 1866, are o istorie de 157 de ani. Este important să subliniem că printre savanții fondatori ai Academiei Române au fost și trei născuți în Basarabia. E vorba de Alexandru Hâșdeu, Constantin Stamati şi Ioan Străjescu. Deci, la începuturi, acest for cuprindea geografic și partea de știință și cultură dintre Prut și Nistru. Cât privește modelele de administrare, finanțare etc., voi constata că structura actuală a Academiei Române, for național de coordonare a științei cu institute și centre de cercetare în componența ei, diferă de cea actuală a AȘM, care a fost lipsită, ca urmare a ultimelor reforme, de institute, acestea fiind transferate inițial în cadrul unor ministere, apoi în cadrul unor universități. Actualmente, Academia de Științe reprezintă un for de elite științifice – membri titulari (38), membri corespondenți (38) și membri desemnați (45 de doctori și doctori habilitați, care vor fi aleși de o comisie aprobată recent). Încercăm, deocamdată, să salvăm Academia în această formulă, fără a renunța la ideea de a avea în viitor institute sau centre de cercetare. Academia Română, în ultimii cei mai complicați ani de existență a AȘM, a luat mereu atitudine față de dispersarea institutelor de cercetare ale Academiei de Științe, a adus un exemplu similar din perioada ceaușistă, când, la fel, institutele ei au fost subordonate altor structuri. După Revoluție, au fost necesari 10 ani de muncă și investiții suplimentare pentru ca institutele de cercetare să fie din nou sub administrarea Academiei Române. Dar și atunci, și acum, n-au fost auzite argumentele oamenilor de știință.

Și încă un detaliu semnificativ privind structura Academiei Române: ea dispune de importante proprietăți private – zeci de mii de hectare de pământ, păduri etc., pe care le-a primit ca donație din partea unor mecenați în sprijinul dezvoltării cercetării și inovării în țara românească. Are ce învăța societatea noastră și din această experiență.

Constantin Olteanu: Dumneavoastră, dle academician, ați fost printre primii, ca instituție, care a salutat revenirea la denumirea corectă a limbii noastre – limba română. Dar drumul spre această victorie mult așteptată trece prin Academia de Științe, pentru mulți dintre savanți fiind, de fapt, scopul vieții lor.

Acad. Ion Tighineanu: Da, acest drum a fost lung și anevoios. Asupra Academiei de Științe întotdeauna s-au făcut presiuni de ordin politic privind denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova, în funcție de partidele de guvernământ care s-au perindat la putere. Să ne amintim de anul 1994, când lingviștii de la Academia de Științe s-au expus clar, argumentat în acea Hotărâre istorică a Prezidiului AȘM nr. 75 din 09.09.1994 cu titlul „Răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria și folosirea glotonimului „limba moldovenească” (opinia specialiștilor-filologi ai Academiei, acceptată la ședința lărgită a Prezidiului AŞM)”. „A legifera astăzi faptul perimat – s-a menționat în cadrul dezbaterilor – că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română comună, înseamnă a legifera un neadevăr evident, și noi, reprezentanții științei academice, nu avem dreptul moral să susținem acest neadevăr. Așadar, limba literară (și, în primul rând, cea scrisă), utilizată în ultimele decenii în RM, ca și cea în care au scris toți înaintașii noștri, este limba română.” Academia de Ştiinţe n-a renunțat în timp la acest adevăr, reconfirmându-l, în anul 1996, printr-o Declarație a întregului corp academic.

Normal a fost ca, după alți aproape 30 de ani, Prezidiul AȘM să reacționeze la discuția și votarea unui proiect de Lege, venind cu o Declarație în acest sens: „AȘM susține inițiativa deputaților PAS din Parlamentul Republicii Moldova pentru substituirea în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”, astfel fiind recunoscut adevărul științific. Readucerea în normalitate legislativă a denumirii corecte a limbii noastre ar pune capăt infinitelor discuții inutile care se duc în jurul acestei probleme, tuturor speculațiilor care se fac de câteva decenii, ar spori imaginea republicii noastre în întreaga lume și ar asigura procesul ei de integrare europeană.” Legea respectivă a fost votată la 16 martie 2023, fiind astfel încheiată o discuție chinuitoare de decenii, care a răpit atâta timp și sănătate oamenilor de știință, care s-ar fi putut ocupa de adevăratele probleme lingvistice, dar nu de cele inventate de politicieni.

Constantin Olteanu: Cât de necesară și cât de posibilă este întinerirea mediului academic? Cine trebuie să depună acest efort: Academia, statul sau tinerii?

Acad. Ion Tighineanu: Întinerirea mediului academic este de o importanță vitală și poate fi exprimată prin formula shakespeareană: „a fi sau a nu fi?”. Cred că situația poate fi schimbată în bine doar printr-un efort consolidat al statului, al Academiei, al instituțiilor de învățământ și al societății în ansamblu. Cercetarea științifică, fiind considerată pe vremuri o activitate prestigioasă, actualmente nu mai este atractivă pentru tineri și datele statistice ne confirmă acest lucru. Spre marele nostru regret, exodul tinerilor continuă, cei mai talentați absolvenți ai liceelor preferând să-și continue studiile în universitățile de peste hotare. În ultimii ani, Academia a întreprins măsuri concrete pentru a face cercetarea științifică atractivă pentru tineri. Au fost organizate Școli de vară cu invitarea profesorilor de elită din multe țări ale lumii, inclusiv a Laureaților Premiului Nobel din diverse domenii. În această ordine de idei, merită menționată Școala de vară „Calea spre descoperiri științifice”, organizată de AȘM în perioada 13-15 iunie 2023 în colaborare cu Academia Română și cu Academia Tinerilor Cercetători din Moldova, precum și în parteneriat cu Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și AO InfoGroup – membri ai consorțiului responsabil de implementarea proiectului european „GreenSCI – Știința verde pentru o societate sănătoasă”.

Constantin Olteanu: Prestigiul științei în societatea noastră a scăzut considerabil, ca urmare a unor reforme impuse în domeniul cercetării științifice din afara mediului academic. Ce întreprinde Academia pentru a avea suportul societății?

Acad. Ion Tighineanu: La vremea sa, geniul literaturii noastre Mihai Eminescu a remarcat: „Nu are, însă, nici o şansă reforma făcută dinafară.” La acest gând, ce merită a fi luat în seamă, s-a referit într-un interviu acad. Mihai Cimpoi.

Ținând cont de diminuarea considerabilă a prestigiului științei în republica noastră, în 2019, am inițiat crearea platformelor științifice de comunicare cu societatea. În prezent, avem 6 platforme de comunicare, descrise pe portalul AȘM (https://www.asm.md/platforme-stiintifice). În cadrul lor, au fost organizate diverse evenimente și prelegeri publice pentru toată societatea, invitând experți din țară și de peste hotare, inclusiv un număr impunător de președinți de Academii naționale și europene, precum și Laureați ai Premiului Nobel din diverse domenii. Doar în cadrul „Săptămânii Științei”, organizată acum doi ani cu ocazia aniversării a 60-a a AȘM și împlinirii a 75 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic, au conferențiat 5 Laureați Nobel. Este concludentă în acest sens opinia doamnei Angela Ganninger, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Federale Germania în Republica Moldova, expusă la deschiderea conferinței internaționale „Cercetări științifice în contextul provocărilor secolului al XXI-lea”, din 8 iunie 2021: „Ansamblul enorm de excelență științifică mondială care s-a reunit în această săptămână demonstrează în mod impresionant consolidarea și recunoașterea Academiei de Științe a Moldovei de către comunitatea științifică internațională”. Eforturile concentrate ale membrilor AȘM, inclusiv în contextul problemelor generate de pandemia COVID-19, nu au rămas neobservate de către societate, care a apreciat activitatea instituției cu un grad înalt de încredere din partea cetățenilor, plasând-o, la finele anului 2021, conform rezultatelor sondajului sociologic Vox Populi, pe locul IV din cele 17 instituții incluse în sondaj, fiind precedată doar de Biserică, Președintele țării și mass-media (https://asm.md/academia-de-stiinte-moldovei-topul-increderii).

Constantin Olteanu: Dle președinte, recent, ați susținut o prelegere publică cu genericul „Academia de Științe a Moldovei – precursorul integrării europene și promotor al internaționalizării științei”. Cum am putea înțelege această situație în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană?

Acad. Ion Tighineanu: Da, este o situație paradoxală în care a nimerit Academia de Științe. Pe de o parte, ea are experiență, fiind prima dintre instituțiile naționale care a organizat procesul de colaborare a cercetătorilor noștri cu Comisia Europeană. Anume Academia noastră a depus eforturi consolidate pentru ca Republica Moldova să fie prima țară din Comunitatea Statelor Independente și a Parteneriatului Estic care să obțină, începând cu luna ianuarie 2012, statutul de țară asociată la Programele comunitare Cadru. Pe de altă parte, ni s-a impus din exterior o reformă structurală, din cauza căreia Academia de Științe a rămas fără institutele ei de cercetare, ele fiind trecute în administrarea unor universități (USM, UTM) și a Ministerului Culturii. În contextul acordării Republicii Moldova, la 23 iunie 2022, a statutului de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, în prelegere, am abordat oportunitățile pentru internaționalizarea științei și integrarea ei în spațiul european al cercetării și inovării, iminente pentru dezvoltarea durabilă a societății. Noi, cercetătorii, suntem convinși că locul Republicii Moldova, implicit al oamenilor de știință și de cultură, este în marea familie europeană. Iată de ce în prelegerea mea am adus argumente întru susținerea proiectului de țară „Moldova Europeană 2030”.

– Dle președinte, Vă mulțumim pentru interviu!

Constantin OLTEANU in dialogue with Ion TIGHINEANU

”A speeding train to the European Union: are we going to keep up?”

Keywords: Academy; European Union; Romanian Language; Ioan-Aurel Pop; Romanian Academy

Academician Ion Tighineanu talks about the achievements and perspectives of the Academy of Sciences of Moldova. The academic institution from Chisinau is going through an active process of integration into the European scientific community, adding value to its relations with the rest of the world for the benefit of our science and the country in general.