Schimbarea premierului Gavrilița – o necesitate politică

Demisia-surpriză a Guvernului Gavrilița

La 10 februarie 2023, după un an și jumătate de guvernare, premierul Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia, luând prin surprindere pe toată lumea, mai puțin pe cei avizați, precum președintele Maia Sandu, cu care a convenit această decizie.

 Într-o conferință de presă, Națalia Gavrilița a precizat următoarele: „Recent, m-am întors din vizita de lucru de la Bruxelles. În pofida crizelor multiple, am înregistrat progrese esențiale. Republica Moldova are mulți prieteni la Bruxelles și suntem așteptați cu brațele deschise în Uniunea Europeană. Dacă Guvernul ar fi avut aceeași susținere și în Republica Moldova, am fi avut mai multe reușite. După un an și jumătate în fruntea Executivului, a venit timpul să-mi anunț demisia. Mulțumesc echipei cu care am lucrat, o echipă de oameni constructivi și cu perspectivă”.¹

În cadrul Clubului de presă al Școlii de Jurnalism, Natalia Gavrilița  recunoștea că demisia a fost una asumată și nicidecum rezultatul vreunei constrângeri: ”Noi întotdeauna am discutat în echipă, care este cea mai bună modalitate de a guverna în contextul în care ne aflăm. Această decizie am luat-o împreună. Sunt prim-vicepreședinte de partid, îmi asum absolut fiecare decizie. Nu sunt genul de persoană care poate fi ușor constrânsă. Decizia este absolut asumată și aceasta nu înseamnă că nu voi continua să lucrez pentru ceea în ce am crezut toată viața, de altfel, pentru beneficiul oamenilor și progresul țării”.²

În același context, premierul în exercițiu a mai subliniat că: „În prezent, prioritatea țării este securitatea, cea cibernetică și energetică. În timpul activității mele, m-am implicat plenar și plec cu sentimentul datoriei împlinite și inima împăcată. Obținerea statutului de țară candidat pentru integrarea în UE este una dintre cele mai importante reușite. Oamenii merită locuri de muncă decente, infrastructură dezvoltată și siguranța în ziua de mâine. Îmi doresc să rămânem uniți și solidari într-o țară de care să fim mândri, o țară europeană, cu o economie puternică, unde drepturile și libertățile fiecărui cetățean sunt respectate”.³

Cum era de așteptat, președintele Maia Sandu și mulți dintre colegii săi de partid, miniștri și parlamentari, au recunoscut meritele fostului prim-ministru de a conduce țara într-o perioadă de crize suprapuse destul de dificile, amplificate de declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, apreciind eforturile sale deosebite, făcute în acest sens.

Astfel, Maia Sandu afirma: „În pofida unor provocări fără precedent, țara a fost guvernată responsabil, cu multă atenție și muncă dedicată. Avem stabilitate, pace și dezvoltare - acolo unde alții doreau război și faliment”.⁴

Cuvinte de laudă la adresa premierului a avut și șeful Misiunii FMI pentru Republica Moldova, Ruben Atoyan, care afirma următoarele: „În pofida provocărilor extraordinare, Guvernul condus de doamna Gavrilița a dat dovadă de fermitate nezdruncinată pe calea realizării reformelor ambițioase în materie de guvernanță. Succesele semnificative atinse în ultimul un an și jumătate inspiră încredere în faptul că s-au pus temeliile pentru un viitor mai bun al Republicii Moldova”.⁵

Guvernul Natalia Gavrilița a fost primul executiv al guvernării PAS, fiind învestit la 6 august 2021. În cele 18 luni de guvernare, au fost efectuate unele remanieri guvernamentale, care au vizat portofoliile de la ministerele Mediului, Economiei, Agriculturii și Industriei Alimentare, precum și cel al Muncii și Protecției Sociale.

Cauzele demisiei Guvernului

Deși demisia Guvernului Gavrilița a fost neașteptată, aceasta nu a fost întâmplătoare și nici forțată, ci impusă de o necesitate politică. Au existat cauze reale care au determinat plecarea premierului Natalia Gavrilița.

În cele ce urmează, vom încerca să identificăm care au fost resorturile renunțării de bună voie de către fostul premier la mandatul încredințat de Parlament.

În acest sens, trebuie să plecăm chiar de la declarațiile Nataliei Gavrilița, făcute cu ocazia anunțării demisiei sale. Astfel, aceasta recunoștea, mai voalat, că cea mai importantă dintre cauzele plecării sale a fost susținerea scăzută a guvernului său ,,acasă”, pe plan intern, fără a da explicațiile necesare pentru înțelegerea mai exactă a contextului.

Interesant este și momentul ales de aceasta pentru a demisiona, care nu este întâmplător. Fără a preciza în mod explicit de ce a ales acest moment, Natalia Gavrilița a lăsat să se înțeleagă că a decis să demisioneze după ce s-a întors din vizita de lucru de la Bruxelles, ceea ce relevă faptul că a fost dezamăgită de rezultatele întrevederii cu liderii europeni.

De altfel, acest lucru este confirmat de Raportul Comisiei Europene, publicat pe 2 februarie 2023, precum și de prima reuniune a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova, din 7 februarie 2023, care au constatat „stadiul incipient” al reformelor întreprinse, la majoritatea celor 32 de capitole analizate, Republica Moldova situându-se în urma Ucrainei și a Georgiei.⁶

Această situație nu putea decât să o nemulțumească profund pe președintele Maia Sandu și să o determine să-i sugereze Nataliei Gavrilița demisia.

Unii analiști politici au găsit și alte explicații ale demisiei Guvernului Gavrilița, care întregesc tabloul de ansamblu al acestui eveniment deosebit de important din  viața politică a Republicii Moldova.

Potrivit acestora, performanța primului guvern PAS a fost destul de slabă, iar comunicarea a lăsat mult de dorit, ceea ce au făcut ca imaginea partidului de guvernământ să scadă în mod accentuat în sondajele de opinie, din ultima perioadă. Și cum această imagine negativă a Guvernului putea să se răsfrângă asupra prestației partidului în apropiatele alegeri locale (toamna anului 2023 - n.n.), precum și asupra credibilității președintelui Maia Sandu (în perspectiva realegerii sale în 2024 - n.n.) se impunea în mod imperios schimbarea primului-ministru și refacerea imaginii Executivului în percepția populației.

Comentatorul politic Nicolae Negru arăta: „Actualul Guvern a acumulat un anumit capital negativ de imagine. În sondaje, Gavrilița nu figurează printre liderii cu cea mai mare încredere, de obicei, ea e undeva la coadă în acest sens.”⁷

„Guvernul Nataliei Gavrilița a pierdut lupta informațională. S-a aflat într-o situație inedită, întrucât împotriva ei lucrau nu doar partidele politice (de opoziție - n.n.), ci pentru discreditarea și compromiterea Executivului luptau serviciile rusești și noi avem anumite dezvăluiri în acest sens. Lucrurile acestea s-au suprapus și Guvernul nu s-a bucurat de o imagine favorabilă”.⁸

De aceeași părere este și Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare(CUB), care preciza că demisia Guvernului Gavrilița, așteptată de populație, „Este o necesitate obiectivă a momentului actual. Rezultatele slabe și deciziile aberante trebuie plătite. Responsabilitățile schimbării Guvernului aparțin, cu siguranță, majorității politice, decizia trebuie să evite provocarea unei crize ample în Republica Moldova”.⁹

Pe de altă parte, analiștii politici afirmau că ar mai fi fost o tentativă nereușită de debarcare a premierului Natalia Gavrilița încă din luna decembrie 2022, ceea ce ar arăta că exista un conflict la vârful puterii. Speculațiile pe acest subiect se refereau chiar la apariția unor tabere cu interese divergente în sânul partidului de guvernământ, PAS.¹⁰

Într-o anumită măsură, aceste opinii au fost confirmate de Dan Perciun, unul dintre deputații PAS, care a recunoscut că „Anumite disensiuni și contestări pe interior au afectat și ele capacitatea Guvernului de a lua decizii eficient, mecanismele de coordonare între cele 3 instituții-cheie nefiind perfecte. Odată cu trecerea timpului, divergențele au crescut”. În context, acesta a mai arătat că „Odată cu schimbarea echipei, lucrurile s-au îmbunătățit, dar decizia a fost întârziată”.¹¹

Au fost și voci potrivit cărora ex-premierul Gavrilița era lipsit de ,,autoritate”, motiv pentru care ,,miniștrii zburdau cum voiau”, aparatul funcționarilor ,,își făcea mendrele” și, ca urmare, performanțele au fost modeste, îndeosebi în domeniul justiției, combaterii corupției și implementării obligațiilor asumate prin obținerea statutului de țară candidat la UE.

În consecință, se impunea o resetare a procesului de guvernare, prin schimbarea premierului, precum și a unor miniștri cu performanțe slabe, cum era cel al Justiției, sau compromiși, precum Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a pus o ,,pată de corupție” pe obrazul partidului și, implicit, pe imaginea  Guvernului.¹²

Pe de altă parte, premierul Natalia Gavrilița avea și o latură controversată. Aceasta a apărut la scurt timp după învestirea în funcție, când a numit-o pe Anastasia Taburceanu purtătoare de cuvânt a Guvernului, deși era cunoscută ca fiind verișoară primară a președintelui Maia Sandu. Cu toate că aceasta din urmă i-a luat apărarea, Taburceanu și-a dat demisia abia la 9 ianuarie 2022 din motive personale.¹³

În același timp, Natalia Gavrilița a fost și ținta unor atacuri venite după ce Ziarul de Gardă a dezvăluit faptul că nu și-a trecut în declarația de avere și interese casa în care locuia, imobilul figurând pe numele mamei sale. Premierul s-a apărat, declarând pur și simplu că nu a încălcat prevederile legale.¹⁴

Dorin Recean, desemnat prim-ministru

La scurt timp după demisia premierului Natalia Gavrilița, evenimentele s-au desfășurat într-un ritm accelerat. În aceeași zi, președintele Maia Sandu a convocat reprezentanții partidelor parlamentare la consultări, cu scopul desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru. După cum era de așteptat, conducerea partidului de guvernământ, PAS, a răspuns prompt chemării președintelui.

Tot atât de prompte au fost și partidele rusofone ale opoziției parlamentare, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și Partidul Șor, care au respins în mod categoric invitația președintelui Maia Sandu, pronunțându-se pentru alegeri anticipate.

 Liderul de grup al BCS, Vlad Bătrîncea, a declarat că este de acord cu demisia premierului, însă o califică „drept întârziată”, precizând că: „Am primit invitația președintelui pentru a participa la consultări. Totuși, într-un timp atât de scurt, cei 32 de deputați nu vor reuși să desfășoare consultări politice pentru a veni cu o poziție comună. Totodată, Blocul nu va participa la procedura de învestire a unui nou Guvern în actuala majoritate parlamentară. În continuare pledăm pentru alegeri anticipate”.¹⁵

La rândul lor, reprezentanții Partidului Șor au invocat faptul că au fost anunțați prea târziu,   motiv pentru care nu vor participa la consultări.

În urma  acestor consultări unilaterale și, credem noi, mai mult formale, întrucât decizia era deja luată, președintele Maia Sandu a semnat decretul de desemnare a consilierului său pe probleme de securitate Dorin Recean drept candidat pentru funcția de prim-ministru.

Cu acest prilej, Maia Sandu a declarat: „Am semnat decretul prin care l-am desemnat pe Dorin Recean în calitate de candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Echipa PAS și-a declarat sprijinul pentru domnul Recean. Noua echipă guvernamentală va fi creată prompt. (...) E o perioadă grea pentru toată lumea. Sarcina noastră nu e doar să rezistăm, ci şi să ne dezvoltăm. Noul Guvern va trebui să crească nivelul de securitate al țării, va trebui să continue și să accelereze curățarea justiției, să-și concentreze eforturile pentru revigorarea economică, să atragem investiții de calitate”.¹⁶

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a salutat decizia președintelui Maia Sandu, afirmând următoarele: „PAS a luat act de desemnarea noului candidat la funcția de premier de către șeful statului. Zilele următoare, vom avea discuții cu colegii și cu domnul Recean cu privire la prioritățile noastre și la agenda pentru următoarea perioadă. Îl așteptăm săptămâna viitoare pe domnul Recean cu programul de Guvernare. Fracțiunea parlamentară PAS și-a exprimat sprijinul pentru candidatul la funcția de premier, înaintat de Maia Sandu și va acorda sprijin plenar noului Guvern. Avem încrederea că noul Guvern, condus de domnul Recean, va implementa viziunea de dezvoltare a Republicii Moldova propusă de șeful statului și de PAS pentru a îndeplini proiectul nostru de țară – integrarea în UE”.¹⁷

Premierul desemnat, Dorin Recean, a mulțumit pentru încredere și susținere și a declarat că va grăbi formarea noului guvern și că activitatea acestuia se va axa „...pe trei dimensiuni importante: ordinea și disciplina din instituții, o nouă viață pentru economie și pacea și stabilitatea”¹⁸, precum și pe integrarea în UE.

”Dragi cetățeni, vom purcede imediat la acțiuni pe trei dimensiuni:

1.      Ordinea și disciplina din instituții! Instituțiile trebuie să deservească cetățenii și mediul de afaceri. Da, există rezistență, dar o vom depăși.

2.      O nouă viață pentru economie! Asta înseamnă să oferim mai multe resurse accesibile, în mod special pentru investițiile în domeniul de afaceri, în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, asta este calea pentru ca să avem locuri de muncă, să avem salarii mai mari și să creăm bunăstare pentru fiecare dintre noi.

3.      Pacea și stabilitatea! Trebuie să conștientizăm că, de la Al Doilea Război Mondial încoace, suntem în cel mai înalt risc de provocări. Prin urmare, avem nevoie să consolidăm sectorul de securitate în așa fel, încât toată lumea să se simtă în siguranță.”¹⁹

În același timp, acesta a declarat că dominanta programului de guvernare va fi integrarea europeană, respectiv, accelerarea procesului de armonizare a legislației și implementarea tuturor  angajamentelor convenite cu UE.

Conform prevederilor Constituției, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru avea un termen de 15 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra Programului de guvernare și a întregii liste a Cabinetului.

Ce l-a recomandat pe Dorin Recean

Dorin Recean,  omul de încredere al președintelui Maia Sandu, în vârstă de 49 de ani (n.17 martie 1974), absolvent al Academiei de Studii Economice din Chișinău, de profesie economist, a urmat și cursurile Newport University (USA), filiala Belgia MBA (1998 - 2000 ), în urma cărora a obținut  specializarea în managementul relațiilor economice internaționale.

De orientare liberal-democrată, a intrat în viața politică în anul 2010, când a fost numit   viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor în Guvernul coaliției AIE, Vlad Filat I.

În perioada 2011–2015, a fost ministru al Afacerilor Interne, fiind primul civil care a ocupat această funcție, în guvernele liberal-democrate, conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă, din care a făcut parte și Maia Sandu, în calitate de ministru al Educației.

În timpul mandatului său, și-a adus contribuția la reformarea poliției, liberalizarea regimului de vize cu UE, schimbarea uniformei și metodelor de lucru ale polițiștilor.

În aceeași calitate, a jucat un anumit rol în rivalitatea dintre premierul liberal-democrat Vlad Filat și vicepreședintele Parlamentului, democratul Vladimir Plahotniuc, fiind cel care a dezvăluit că acesta din urmă a intrat în vizorul Interpolului, din cauza legăturilor sale cu organizația „Solntsevskaya” din Rusia, aflată în top zece al celor mai influente grupări de crimă organizată din lume.²⁰

De asemenea, Dorin Recean a fost cel care a anunțat, după accidentul de vânătoare din „Pădurea Domnească” (ianuarie 2013), că a fost deschis un dosar penal împotriva unor apropiați ai oligarhului Vlad Plahotniuc, care au participat la acțiunea respectivă, soldată cu moartea unui om. Cazul a amplificat conflictul latent din cadrul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), aflată la guvernare, ducând la demisia Guvernului Vlad Filat II.²¹

După încheierea mandatului de ministru, Dorin Recean s-a retras din viața politică, desfășurându-și activitatea în cadrul unor organizații și instituții internaționale, în calitate de  consultant în domeniul analizei datelor și informațiilor, fiind, totodată, membru al Consiliului de Dezvoltare Strategică Instituțională al Universității Tehnice a Moldovei (2015-2020). De altfel, înainte a lucrat la TeleMedia Group și la Concernul Milenium Grup, în funcția de director de marketing și vânzări, iar apoi de director executiv (2002 – 2010), precum și la Agenția pentru restructurarea Întreprinderilor și Asistență (ARIA)/ Proiectul Băncii Mondiale, pe postul de director de program și manager de proiecte (1995 – 2002).²²

A revenit în viața politică în luna februarie 2022, când președintele Maia Sandu l-a numit consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Dorin Recean are o experiență profesională de peste 27 de ani în gestionarea instituțiilor publice și expertiză în materie de securitate. Are competențe lingvistice în limbile rusă (foarte bine), engleză (foarte bine) și franceză (bine).

Învestirea Guvernului Dorin Recean

În data de 16 februarie 2023, la doar 6 zile de la desemnare, Dorin Recean și echipa sa guvernamentală au cerut votul de încredere al Parlamentului pentru un mandat de patru ani. Cum era de așteptat, având o majoritate parlamentară  confortabilă, Guvernul Dorin Recean a fost învestit cu votul a 62 de deputați din totalul de 63.

Parlamentarii rusofoni ai opoziției (socialiști, comuniști și ai Partidului Șor) au boicotat ședința de învestire, blocând tribuna Parlamentului, pentru o anumită perioadă de timp, în încercarea infantilă de a împiedica această ceremonie. În paralel, Partidul Socialiștilor și așa-numita „Mișcare pentru popor”, din care face parte și Partidul Șor, au organizat proteste antiguvernamentale, în spațiul din fața Parlamentului.

După acest moment jenant al opoziției, premierul Dorin Recean a prezentat Programul de guvernare al noului Cabinet de miniștri, intitulat „Moldova prosperă, sigură, europeană”, punând accent pe prioritățile momentului: „În aceste condiții, o prioritate a viitorului Guvern este pacea şi stabilitatea. Noi trăim vremuri tulburi, trebuie să facem față acestor provocări, să consolidăm capacitatea de apărare, să investim în capacitatea de a asigura ordinea publică”,²³ a declarat Dorin Recean.

O altă prioritate anunțată de premier a fost cea privind dezvoltarea economică: „Prioritatea mea este să aducem eficiență și ordine în instituțiile guvernamentale, astfel încât serviciile publice să fie productive, iar cetățenii și mediul de afaceri să se simtă confortabil. Guvernul pe care intenționez să-l conduc se va concentra pe dezvoltarea economică. Trebuie să punem la dispoziția agenților economici suficiente resurse pentru ca ei să creeze locuri de muncă, să crească productivitatea și salariile. Dezvoltarea economică presupune accesul întreprinderilor la piețele de capital internaționale”.²⁴

Potrivit lui Recean, Republica Moldova s-ar putea confrunta în continuare cu grave probleme energetice. În acest sens, în viitorul Guvern este propusă crearea unui nou minister,  cel al Energiei.

Dorin Recean a trecut în revistă și alte obiective ale Programului de guvernare: accelerarea procesului de integrare europeană și de reformare a justiției, lupta împotriva corupției, lansarea de noi proiecte de afaceri, atragerea de noi investiții, precum  și soluționarea pașnică a conflictului transnistrean.

Răspunzând unei întrebări din partea deputaților privind neutralitatea Republicii Moldova în contextul geopolitic actual, premierul a făcut următoarea declarație: ,,Statutul de neutralitate este un instrument de politică externă care s-ar putea, foarte curând, să nu funcționeze, motiv pentru care este necesar ca noi să ne consolidăm capacitatea de apărare.”²⁵

Ca urmare, „Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea. Neutralitatea nu ne asigură în caz de agresiune. Dacă nu depunem efort pentru a consolida capacitatea de apărare, atunci ce facem? Vine agresorul, dar noi ne luăm gențile și fugim? Nu cred că este normal”.²⁶

Pe parcursul a peste 30 de ani, unii politicieni au promovat narativul că „dacă suntem neutri, atunci automat suntem apărați”, ceea ce este un fals, a concluzionat premierul desemnat.

După expunerea Programului de guvernare, Dorin Recean a prezentat ,,noua” echipă guvernamentală²⁷ care, în realitate, este o ,,resetare” a Guvernului Gavrilița, deoarece 11 dintre cei 16 miniștri ai acestuia și-au păstrat vechile portofolii:

•     Dorin Recean – prim-ministru;

•     Oleg Serebrian – viceprim-ministru pentru Reintegrare;

•     Nicolae Popescu – viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene;

•     Vladimir Bolea – viceprim-ministru, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare;

•     Dumitru Alaiba – viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării;

•     Lilia Dabija – ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;

•     Victor Parlicov – ministru al Energiei;

•     Veronica Sirețeanu-Vragaleva – ministru al Finanțelor;

•     Veronica Mihailov-Moraru – ministru al Justiției;

•     Ala Nemerenco – ministru al Sănătății;

•     Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării;

•     Ana Revenco – ministru al Afacerilor Interne;

•     Anatolie Topală – ministru al Educației și Cercetării;

•     Sergiu Prodan – ministru al Culturii;

•     Iordanca-Rodica Iordanov – ministru al Mediului;

•     Alexei Buzu – ministru al Muncii și Protecției Sociale.

În afară de Dorin Recean, în Cabinetul de miniștri al acestuia au fost cooptate 4 nume noi, după cum urmează:

•   Veronica Sirețeanu - ministru al Finanțelor;

•   Veronica Mihailov-Moraru - ministru al Justiției;

•   Lilia Dabija - ministru a Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;

•   Victor Parlicov - ministru al Energiei.

Să vedem ce i-a recomandat pe noii miniștri:²⁸

Veronica Mihailov-Moraru a îndeplinit funcția de secretar de stat în același minister încă din 2021, are licență de avocat, este magistru în drept și a deținut funcția de președinte al Amnesty International Moldova și președinte al Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților.

Veronica Sirețeanu a fost viceministru al Finanțelor în Guvernul Filip și secretar de stat, în 2017, în același minister, fost director-adjunct al Camerei Americane de Comerț din Moldova, pe segmentul de dezvoltare a afacerilor.

Lilia Dabija, fost secretar general al acestui minister, este magistru în drept civil, are o vastă experiență în elaborarea și coordonarea politicilor publice, a activat ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale, printre care Banca Mondială, USAID sau PNUD.

Victor Parlicov, expert în energetică, politici de climă și mediu, a fost director executiv al Asociației Obștești „Green City Lab”, iar în perioada 2010-2014 a deținut funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Pe de altă parte, structura Guvernului a fost modificată prin înființarea Ministerului Energiei, precum și a două noi posturi de viceprim-miniștri, pe lângă cele două existente, care  au fost încredințate ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

În după-amiaza aceleiași zile de 16 februarie 2023, a fost organizată, la reședința prezidențială, ceremonia oficială de depunere a jurământului de către membrii Guvernului Dorin Recean în fața președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu.

Cu acest prilej,  Maia Sandu a transmis un mesaj noului Cabinet de miniștri, afirmând următoarele: ,,Aveți de administrat treburile țării într-o perioadă foarte dificilă, marcată de multiple crize. Așteptările oamenilor față de dumneavoastră și față de stat, în general, sunt foarte mari. Republica Moldova trebuie nu doar să reziste, ci şi să se dezvolte. Responsabilitatea noastră este să protejăm oamenii de crizele care ne afectează țara, dar și să investim în viitor.

Proiectul nostru de dezvoltare este aderarea la Uniunea Europeană. Doar așa ne putem păstra și consolida democrația, putem să accelerăm creșterea economică și să ridicăm nivelul de trai al oamenilor. Schimbările pe care trebuie să le facem pentru a îndeplini condițiile Uniunii Europene nu sunt doar cerințe ale procesului de aderare, ele sunt premisa bunei funcționări a statului.

În acest an și în anii care vin, trebuie să reconstruim economia. Politicile noastre trebuie să motiveze oamenii care muncesc, să-i motiveze pe cei care creează locuri de muncă, pe angajații conștiincioși.

Avem nevoie de pași hotărâți pentru a consolida securitatea țării. Războiul din Ucraina continuă, și acest război comportă riscuri și pentru noi. Amenințările la adresa țării noastre rămân ridicate. Tentativele de destabilizare sunt o realitate și pentru instituțiile noastre reprezintă o adevărată provocare.

Guvernul trebuie să continue eforturile de curățare a justiției. Avem responsabilitatea în fața oamenilor să facem dreptate în țara noastră. Este una din promisiunile noastre în fața cetățenilor și ne vom ține de cuvânt. Oricâte blocaje, oricâtă rezistență ar fi, schimbările din justiție trebuie continuate și accelerate.

Aștept de la Guvern să comunice deschis și direct cu oamenii, să-i informeze clar despre tot ceea ce face.  Domnule Prim-ministru, stimați miniștri, aveți în față o sarcină dificilă, dar eu știu că veți reuși,²⁹ a conchis președintele Maia Sandu.

Misiunea Guvernului Dorin Recean

Schimbarea parțială și neașteptată a Guvernului Gavrilița cu Guvernul Recean a stârnit, cum era și firesc, unele reacții la Chișinău și nu numai.

Unii dintre comentatorii politici consideră că Dorin Recean ,,are o misiune aproape imposibilă” sau că ar fi ,,ultima șansă a PAS”.³⁰

Susținătorii acestor idei pleacă de la faptul că contextul în care cele două guverne și-au început activitatea este cu totul diferit.

Astfel, Guvernul Gavrilița ar fi venit la putere pe fondul unei susțineri populare imense  și al unui val de încredere uriaș , atât din partea opiniei publice interne, cât și a celei externe. Și aceasta s-a datorat unui program de guvernare reformator, anunțat încă din perioada campaniei electorale.

 În schimb, Guvernul Recean și-a început activitatea în condițiile unor rezultate modeste lăsate ,,moștenire” de guvernarea Gavrilița, precum și pe fondul înrăutățirii condițiilor economice, ca urmare a conflictului ruso-ucrainean, a sărăcirii accentuate a populației, cât și a  războiului hibrid și acțiunilor de destabilizare întreprinse de Moscova împotriva Republicii Moldova.

Drept consecință, premierul Dorin Recean ar fi ,,condamnat” să performeze în gestionarea treburilor concrete ale țării și să devină un lider politic autentic și puternic, pentru a recâștiga încrederea populației și a aduce voturi pentru PAS, în perspectiva realegerii Maiei Sandu la scrutinul din 2024, cât și a menținerii partidului la putere, după alegerile din 2025.

Pentru a atinge aceste performanțe, prim-ministrul Dorin Recean are calitățile necesare, care decurg din cei peste 27 de ani de experiență în administrația centrală și în gestionarea instituțiilor publice și private. De asemenea, cunoaște mecanismele puterii și are expertiză în materie de securitate.

În plus, Guvernul Recean se bucură de sprijinul total al președintelui Maia Sandu și al partidului de guvernământ, precum și de o susținere fără precedent pe plan internațional, acordată de UE, SUA și NATO.

Nu mai rămâne decât ca acest Guvern să  fie capabil și să răspundă așteptărilor și speranțelor populației și ale celor care l-au învestit cu încrederea și susținerea lor.

Note:

¹ Agenţia Moldpres, 10 februarie 2023.

² https://www.deschide.md/ro/stiri/politic/124459/Gavrili %C8%9Ba-despre-demisia-sa-din-func%C8%9Bia-de-premier-A-fost-o-decizie-asumat%C4%83-luat%C4%83-%C3%AEn-echip%C4%83.htm, 21 februarie 2023.

³ Agenţia Moldpres, 10 februarie 2023.

⁴ Idem.

⁵ www.deschide.md, 10 februarie 2023.

⁶ www.europalibera.org, 3 şi 6 februarie 2023.

⁷ Idem.

⁸ www.deschide.md, 13 februarie 2023.

⁹ https://www.publika.md/igor-munteanu-despre-demisia-guvernului-gavrilita-rezultatele-slabe-si-deciziile-aberante-trebuie-platite_3134279.html#ixzz7swIo9mc8

¹⁰ www.europalibera.org, 10 februarie 2023.

¹¹ www.deschide.md, 13 februarie 2023.

¹² www.deschide.md, 11 februarie 2023.

¹³ www.europalibera.org, 10 februarie 2023.

¹⁴ Idem.

¹⁵ Agenţia Moldpres, 10 februarie 2023.

¹⁶ https://www.publika.md/dorin-recan-candidatul-propus-pentru-functia-de-premier-al-tarii-de-catre-maia-sandu_3134263.html#ixzz7tCzL1bqG

¹⁷ https://www.publika.md/grosu-dupa-ce-sandu-l-a-desemnat-pe-recean-candidat-la-functia-de-premier-il-asteptam-saptamana-viitoare-cu-programul-de-guvernare_3134276.html#ixzz7swHvXPS9

¹⁸ Agenţia Moldpres, 10 februarie 2023.

¹⁹ www.deschide.md, 10 februarie 2023.

²⁰ www.europalibera.org, 10 februarie 2023.

²¹ Idem.

²² https://gov.md/ro/content/dorin-recean, 3 martie 2023.

²³ Agenţia Moldpres, 16 februarie 2023.

²⁴ Idem.

²⁵ www.deschide.md, 16 februarie 2023.

²⁶ Idem.

²⁷ Idem.

²⁸ www.europalibera.org, 15 februarie 2023.

²⁹ https://presedinte.md/rom/discursuri/mesajul-presedintei-maia-sandu-la-depunerea-juramntului-guvernului

30 https://realitatea.md/recean-ultima-sansa-a-pas/, 11 februarie 2023.

Changing the Prime Minister Gavriliţa – a political imperative

Keywords: Gavriliţa Government; Maia Sandu; resignation of the Government; Igor Dodon; Igor Munteanu; Igor Grosu; Dorin Recean; Action and Solidarity Party; establishment of the Government

In the article are examined the premises that lead to Natalia Gavriliţa team’s resignation, and the investment of the Government led by Dorin Recean. The mission of the new Cabinet is to implement the program entitled “Prosperous, secure, European Moldova”. The new team’s priority is to ensure that government institutions are efficient and well-functioning, to create premises for economic development and to improve citizens’ living standards.