Revista „Limba Română” – promotoare a idealurilor naţionale

Am deosebita plăcere și onoare de a participa azi la o manifestare de anvergură – inaugurarea Expoziției-eveniment cu genericul „LIMBA ROMÂNĂ, revistă de știință și cultură. 33 de ani în serviciul Moldovei Europene”. Este semnificativ faptul că acțiunea se desfășoară în preajma Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română, care va fi marcată pe 31 august, inclusiv la Academia de Științe – în mod tradițional și cu un program special. Cu prilejul aniversării a 33-a, aduc felicitări cordiale micii, dar combativei echipe de luptători a redacției revistei „Limba Română”, condusă de redactorul-șef Alexandru Bantoș, care prin muncă și dăruire, cu talent și curaj a contribuit la avansarea limbii române în țara noastră și la întronarea adevărului științific – limba vorbită în Republica Moldova este limba română – sintagmă care a intrat în textul tuturor legilor din Republica Moldova, inclusiv în articolul 13 din Constituție, problemă despre care s-a vorbit cu durere în societate mai mult de trei decenii.

Considerăm că această decizie istorică a Parlamentului Republicii Moldova din 16 martie curent constituie un act de recunoștință pentru toți oamenii de știință și cultură, scriitori, cadre didactice, doctoranzi, studenți care au luptat pentru promovarea adevărului științific privind limba vorbită în spațiul nostru pruto-nistrean și pentru a-i acorda statutul de limbă de stat.

Vremea trece, vreme vine, timpul fuge nemilos, ne dăm seama despre asta cu toții. Mai ieri, în 2021, revista împlinise trei decenii de activitate și cu acest frumos prilej i-a fost conferita diploma „Meritul Academic” a Academiei de Științe a Moldovei, pentru susținerea științei, contribuție semnificativă la promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional, precum și cu prilejul aniversării care se sărbătorea. Au fost apreciați cu diplome academice și membrii colegiului de redacție al revistei, iar redactorul-șef adjunct dr. hab. Ana Bantoș și redactorul șef al revistei Alexandru Bantoș au fost distinși cu medalia academică „Nicolae Milescu Spătarul”, pentru susținerea științei, promovarea valorilor culturale pe plan național și internațional.

Astăzi, la împlinirea a 33 de ani de la fondarea revistei „Limba Română”, e de datoria noastră să ne amintim și de înaintași, de cei care au pus primele pietre la temelia ei. Inițiatorul creării revistei a fost profesorul universitar Ion Dumeniuk, care a intuit cât de complicat şi complex urma să fie procesul de promovare a limbii române și de implementare a prevederilor legislației lingvistice în Republica Moldova. A fost susținut de ministrul învățământului de atunci Nicolae Mătcaș care, la 4 aprilie 1991, a emis Ordinul de fondare a revistei „Limba Română”, redactor-șef fiind numit Ion Dumeniuk, redactor-șef adjunct – Alexandru Bantoș. Peste patru luni, pe 31 august 1991, Ion Dumeniuk a fost numit în funcția de Director general al Departamentului de Stat al Limbilor, astfel revista a devenit, neoficial, o subdiviziune a acestei structuri de stat.

Din păcate, perioada de existență în această formulă a revistei n-a fost de durată. Peste un an şi şapte luni, la 3 noiembrie 1992, Directorul general al Departamentului de Stat al Limbilor și primul redactor-șef al revistei „Limba Română” Ion Dumeniuk a decedat la funeraliile Doinei şi ale lui Ion Aldea Teodorovici. Și-au lăsat amprenta asupra sănătății sale vremurile complicate din anii ’90 ai secolului trecut, marcate de sărăcie, incertitudine și atmosfera tensionată din societate. Tragedia care s-a întâmplat acestui frumos cuplu de artiști pe o șosea din România a constituit acea picătură care s-a revărsat în paharul suferinței lui Ion Dumeniuk.

Peste un an şi ceva avea să fie demis şi ministrul Mătcaş de către agrarienii veniţi la putere la începutul anului 1994, remarcă cu tristețe într-un interviu Alexandru Bantoș. Ca urmare, finanțarea revistei a fost sistată, iar de aici încolo au început marile probleme ale existenței și rezistenței publicației, mărturisește redactorul-șef.

Până la venirea agrarienilor la putere în 1994, Academia de Științe a Moldovei a organizat totuși un eveniment de rezonanță, care, cred, a unit o bună parte a societății noastre în jurul limbii române. E vorba de convocarea Congresului al XVIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA), în perioada 12-16 iulie, 1993, la Chișinău. Președintele AȘM de atunci, acad. Andrei Andrieș a reușit să adune la Chișinău pe reprezentanții a trei academii ARA, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei – toate vorbitoare de limba română, pentru a se cunoaște mai bine și a discuta problemele care le frământă.

Discuțiile de la Congresul ARA s-au desfășurat și în cadrul a câtorva mese rotunde. La una dintre ele, lingviștii prezenți la Congres au abordat un subiect foarte sensibil pentru acele timpuri – problema limbii în Republica Moldova. În Prezidiul acelei mese rotunde erau acad. Silviu Berejan, moderator, prof. Maria Manoliu Manea, președintele ARA, celebrul savant lingvist Eugeniu Coșeriu, din Tübingen, Germania, prof. Nicolae Mătcaș, ministru al Științei și Învățământului etc. În sală era prezent prof. Alexandru Moșanu, deputat în Parlament. Decizia mesei rotunde a fost formulată astfel: „Limba ce se vorbește în Moldova la est de Prut a fost dintotdeauna și este în prezent limba română, indiferent de faptul că ea are unele particularități de natură regională”. Declarația adoptată unanim de participanții la masa rotundă cu genericul „Limba română în Republica Moldova” a fost semnată de profesori din SUA, Germania, România, Bulgaria, Republica Moldova, în total 106 semnături.

La Congresul al XVIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe au participat dl Mihail Coșcodan, viceprim-ministru al Guvernului; acad. Mihai Drăgănescu, președintele Academiei Române; prof. Emil Constantinescu, rectorul Universității din București, care peste trei ani de la acel eveniment a fost ales Președinte al României. Un mesaj de salut din partea Președintelui Mircea Snegur către participanții congresului a fost citit de consilierul de stat Viorel Cibotaru. Au asistat la deschiderea Congresului reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, ambasadelor de la Chișinău. Vorbesc în detalii despre acest eveniment, care a fost reflectat de 50 de jurnaliști din țară și de peste hotare, inclusiv de revista „Limba Română”. Există și o înregistrare video în arhiva Academiei de Științe, care a eternizat cadre de la memorabilul Congres cu acele emoții pe care le-au trăit înaintașii noștri în luptă pentru adevărul științific.

Or contextul social-politic se schimbă. Anul 1993 este unul de tranziție – de la opțiunile de renaștere națională și prodemocratice la nostalgie pentru trecutul sovietic. Incontestabil este faptul că cercurile intelectuale, care au început procesul de emancipare națională și edificare democratică, au continuat lupta temerară pentru idealurile și cauza înscrise în Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991. Pe fundalul dificultăților crizei economice însă, în mediul rural și parțial în cel orășenesc spiritul nostalgic s-a amplificat. Drept rezultat a fost victoria concludentă a forțelor agrariene și interfrontiste la alegerile parlamentare anticipate din februarie 1994.

Trecuse doar un an de la Congresul al XVIII-lea al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, la care savanții din țară și de peste hotare și-au expus opinia cu privire la denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova. Noua conducere parlamentară a solicitat iarăși opinia savanților referitor la sintagmele limba moldovenească/limba română. Lingviștii de la Academia de Ştiinţe şi-au expus din nou opinia clar, argumentat, cu voce răspicată în Hotărârea Prezidiului AŞM nr. 75 din 09.09.1994 cu titlul Răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria şi folosirea glotonimului „limba moldovenească”. E vorba de acea Hotărâre renumită a Prezidiului AȘM ce a intrat în analele istoriei AȘM în care s-a explicat pe înțelesul tuturor această problemă lingvistică. „A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română comună (…) înseamnă a legifera un neadevăr evident și noi, reprezentanții științei academice, nu avem dreptul moral să susţinem acest neadevăr. Aşadar, limba literară (şi, în primul rând, cea scrisă), utilizată în ultimele decenii în R.M., ca şi cea în care au scris toți înaintașii noştri, este limbă română”.

Într-o Scrisoare de însoţire la acest Răspuns este evidenţiat: „Prezentăm Parlamentului Republicii Moldova, într-o formă succintă, opinia spe­cialiştilor Academiei, aprobată în unanimitate de Prezidiul AŞM. Ma­terialele prezentate ne permit să apelăm la înţelepciunea şi bunăvoinţa corpului parlamentar pentru a reveni asupra formulării Articolului 13 al Constituţiei, care trebuie să fie adecvat adevărului ştiinţific”. Accentuez, documentul a fost adoptat în anul 1994.

Academia de Ştiinţe n-a renunţat în timp la acest adevăr, reconfirmându-l printr-o Declaraţie a întregului corp academic în anul 1996, dar şi prin alte acte științifice ulterioare.

Din cele relatate și din cele pe câte le cunoaștem cu toții, limba română în Republica Moldova a fost mereu captivă în mâinile politicienilor. Un scenariu grotesc a avut loc cu 28 de ani în urmă în Parlamentul Republicii Moldova, la 20-21 iulie 1995. În acele zile, sub auspiciile Academiei de Științe a Moldovei, a fost desfăşurată în legislativ, pentru prima dată, o Conferință științifică cu genericul „Limba română este numele corect al limbii noastre”. Evenimentul a fost organizat de către Institutul de Lingvistică al AȘM, împreună cu catedrele de specialitate de la instituțiile de învățământ superior din republică, uniunile de creație și redacția revistei „Limba Română”. În sală au fost prezenți filologi, istorici, filozofi, juriști, cadre didactice universitare, oameni politici din Republica Moldova, reputați lingviști din Ucraina și Federația Rusă.

Dar cei vizați – aleșii poporului din partea majorității agrariene nu s-au prezentat la această Conferință științifică din Parlament, organizată special pentru ei. A fost un mare păcat: în sala se afla floarea intelectualității: poetul Dumitru Matcovschi, deputata Lidia Istrati, filologii Anatol Ciobanu, Anatol Eremia, Arcadie Evdoșenco, Vitalie Marin, Nicolae Bilețchi, Mihail Dolgan, Vasile Zagaevschi, Ion Melniciuc. Îl nominalizez cu un deosebit respect pe patriarhul lingvisticii noastre, Nicolae Corlăteanu, membru fondator al AȘM, care la cei 80 de ani ai săi, a prezentat în Parlament raportul plenar cu genericul „Româna literară în Republica Moldova”. Discipolul său, eminentul filolog, acad. Silviu Berejan, dr. Maria Cosniceanu și alții au prezentat comunicări despre diverse aspecte lingvistice. Semnificația acelui eveniment era marcată și de transmisiunile în direct, pe parcursul a două zile, ale Companiei TeleRadio Moldova.

Toate aceste evenimente, subliniez, au fost analizate și reflectate competent de jurnaliștii de la revista „Limba Română”.

Recent am rămas plăcut surprins de un gest mărinimos, demonstrat de redactorul-șef al revistei „Limba Română” Alexandru Bantoș, care a preluat în ultimul număr (Nr. 5-6, anul XXXIII, 2023) interviurile solicitate acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, și subsemnatului, publicate de jurnalistul Constantin Olteanu, redactorul-șef al revistei „Săptămâna”. Motivația acestui gest este următoarea: realizarea celor două interviuri, înainte de toate, ca o apropiere fără precedent între mediul academic de la București și mediul academic de la Chișinău, iar preluarea acestor materiale le califică drept un act de apreciere a efortului celor două Academii de a șterge diferența și de a coexista sub aripa ocrotitoare a limbii române.

Mă bucur că dl Alexandru Bantoș a observat apropierea dintre cele două academii-surori – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, care, la 31 august curent, vor sărbători pentru prima dată Ziua Limbii Române și deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor. În ședința festivă comună (online) acad. Ioan-Aurel Pop își va prezenta discursul cu genericul „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu”. Discuțiile vor urma în cadrul lucrărilor Congresului eminescologilor, inițiat cu mai mulți ani în urmă de acad. Mihai Cimpoi, ajuns la a XII-a ediție.

Dragi prieteni, urez colectivului redacțional al revistei „Limba Română” sănătate, mult succes, inspirație, recunoștință și longevitate!

La mulți ani, Revista „Limba Română”!

The journal „Limba Română” – promoter of national ideals

Keywords: Romanian language; state language; scientific truth; cultural values

The paper describes the achievements of the journal „Limba Română” during its 33 years of activity. The significant contribution of the Magazine to the promotion of scientific truth with reference to history and the Romanian language as well as to the promotion of cultural values in the Romanian space are highlighted. Apart from that, important events dedicated to the promotion of the Romanian language in the Pruto-Nistrian space are mentioned: the 18th Congress of the Romanian-American Academy of Arts and Sciences from 1993, the Decision of the Presidium of the Academy of Sciences of Moldova from 09.09.1994 and the Scientific Conference with the generic „Romanian language is the correct name of our language” held under the auspices of the Academy of Sciences of Moldova on July 20-21, 1995 in the premises of the Parliament of the Republic of Moldova.