Limba Română „în serviciul Moldovei Europene”

Apărută în tumultul evenimentelor care au marcat evoluţiile din spaţiul sovietic la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, mai precis, în 1991, când Moldova din stânga Prutului şi-a proclamat independenţa, iar imperiul URSS se destrăma bucată cu bucată, revista „Limba Română” din Chişinău a înregistrat, timp de mai bine de trei decenii, o afirmare cu totul remarcabilă în publicistica românească. Născută dintr-o mare nevoie sufletească a basarabenilor de a reveni, după mai mult de o jumătate de secol de înstrăinare, la limba şi vorbirea  strămoşească, fixată în cronici de mari cărturari ai neamului, când „ţara era una şi nedespărţită” (M. Sadoveanu), revista „Limba Română” a devenit în timp o cronică vie a tuturor marilor transformări care au creionat, definit şi însoţit destinul noului stat independent desprins din colosul totalitar de la Est, fiind, totodată, o verigă de legătură spirituală cu fraţii din Ţară, într-un efort conjugat de refacere a unui spaţiu cultural comun, unic şi indivizibil.

Timp de 33 de ani, revista „Limba Română” a contribuit la revigorarea limbii române şi la repunerea în circuit a valorilor culturale româneşti în spaţiul dintre Prut şi Nistru, a publicat un număr impresionant de studii, articole, comunicări şi documente despre identitatea etnică, lingvistică şi culturală a românilor basarabeni. În mod sigur, istoricii care vor căuta peste vremuri să stabilească adevărul despre ce s-a petrecut în acest spaţiu după colapsul Uniunii Sovietice vor găsi în revistă surse de documentare temeinice, scrise cu mintea, dar şi cu sufletul de inimoşii animatori ai unui proiect care s-a dovedit atât de prolific şi stimulator pentru cunoaşterea şi afirmarea valorilor culturale româneşti într-o provincie care părea definitiv pierdută.

„Limba Română” se confundă cu însăşi istoria tânărului stat Republica Moldova. Stat care, după numeroase frământări şi căutări, cu suişuri şi coborâşuri, în care s-au confruntat două falii geopolitice – una orientată spre reintegrarea în spaţiul românesc şi european, alta – de reînviere a legăturilor de dependenţă cu fostul imperiu răsăriteano-asiatic –, se află astăzi pe cale să concretizeze opţiunea strategică de a deveni membru al marii familii a ţărilor democratice de pe continent.

„Moldova Europeană” nu mai este doar un vis, ci a prins contururi consistente, mai ales în acest an 2023, în care am consemnat recunoaşterea unităţii şi identităţii „limbii moldoveneşti” şi a limbii române şi introducerea denumirii corecte a acesteia în Constituţia Republicii Moldova.

„Moldova Europeană” şi glasul raţiunii este, de altfel, titlul articolului semnat de redactorul-şef al revistei „Limba Română”, Alexandru Bantoş, în deschiderea unui grupaj de materiale dedicate perspectivelor europene ale republicii, în numărul 5-6 (283-284), mai-iunie 2023, din care cităm:

„Lucrurile prind a se limpezi. Republica Moldova, parte a Basarabiei de altădată, are acum şanse reale de a se desprinde din îmbrăţişarea seculară a Moscovei. Summit-ul de la Bulboaca, considerat cel mai important eveniment politic global găzduit vreodată de Republica Moldova, a demonstrat că Europa e mai aproape de noi ca niciodată şi că drumul Chişinăului spre Vest are nu doar un larg suport popular acasă, dar şi sprijinul masiv al statelor democratice. Întrunirea liderilor europeni de la Castelul Mimi a smuls Moldova din trecutul opac, în care nu a avut glas şi curaj de a ieşi din anonimat”.

Ce va însemna aderarea la Uniunea Europeană, în viziunea autorului, dar şi a multora dintre conaţionalii săi?

Avantajele vor fi „incontestabile pentru extinderea şi consolidarea relaţiilor cu ţările europene şi, înainte de toate, cu România”; „se va intensifica treptat colaborarea în domeniile politic, economic, cultural şi ştiinţific, graniţa de pe Prut va deveni simbolică, aşa cum se întâmplă în statele Uniunii Europene, iar comunicarea dintre instituţiile şi cetăţenii din Moldova şi România va stimula creşterea nivelului de organizare în unităţile economice şi culturale de la noi”; „această comunicare, mult mai frecventă şi mai eficientă decât acum, va avea, e lesne de presupus, un impact pozitiv asupra mentalităţii cetăţenilor, asupra conduitei, inclusiv asupra valorificării patrimoniului cultural şi lingvistic naţional şi, implicit, asupra vorbirii şi scrierii corecte a limbii române”.

Desigur, parcursul european nu este lipsit de obstacole şi provocări, amplificate de fluiditatea actualului context geopolitic regional şi internaţional. De aceea, autorul îndeamnă la „prudenţă în acţiuni, multă diplomaţie şi abilitate politică”, în condiţiile în care „conflictul din Ucraina, alimentat de Rusia, şi pericolul revenirii la putere a politicienilor proruşi continuă să fie o problemă de stringentă actualitate. Dar Moldova, cu sprijinul puternic al României şi al Uniunii Europene, are posibilitatea de a urma o cale de dezvoltare europeană, de a contribui la asanarea securităţii şi prosperităţii propriului stat şi a întregii regiuni”. Concluzia? „Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este iminentă şi constituie, deocamdată, un proiect fără alternativă.”

Ilustrativă pentru evoluţia şi rolul revistei în viaţa publică a Republicii Moldova este şi expoziţia-eveniment cu genericul „Limba Română, revistă de ştiinţă şi cultură. 33 de ani în serviciul Moldovei Europene”, organizată la 29 august 2023 la sediul Bibliotecii Naţionale din Chişinău. Tot cu valoare simbolică ni se pare şi decizia autorităţilor ca prima oră din noul an şcolar 2023-2024, deschis la 1 septembrie, să aibă ca temă, pentru toate ciclurile de învăţământ, Moldova Europeană.

Romanian language “in the service of the European Union”

Keywords: the journal “Limba Română”; space between the Prut and Dniester; the voice of reason; the Moldavian language; Romanian language; European Union; European Moldova; Romania

The article refers to the mission of the journal "Limba Română" in the accumulation of scientific arguments regarding the ethno-linguistic identity of the Romanian Bessarabians. Over the years, he mentions the author, the magazine became a living chronicle of all the transformations that occurred in the life of the new state - Republic of Moldova. A significant contribution belongs to the magazine in the issue of promotion the truth about the correct name of our language.