Ieșirea din labirint

Labirintul Destinului – așa și-a intitulat moștenirea lăsată posterității în nouă volume de memorii primul Președinte al Republicii Moldova, editate în perioada anilor 2007-2021 în 6 440 de pagini.

Mircea Snegur a fost primul din cei șase copii ai familiei de țărani Ana (nascută Palamari) și Ion Snegur din satul Trifănești, raionul Florești. A văzut lumina zilei la 17 ianuarie 1940. După 7 clase urmate la școala din localitate, în 1956 absolvă școala medie din satul vecin Frumușica. În 1961, după ce-și face studiile la Institutul Agricol din Chișinău, obține diploma de agronom. În 1972, urmează doctorantura la catedra de Fitotehnie a aceleiași instituții superioare de învățământ. Are titlul științific de doctor în agricultură, colaborator științific superior.

Între 1961 și 1969 lucrează agronom și președinte de gospodărie agricolă în satul Lunga, raionul Florești, ulterior deținând funcțiile de director al Stațiunii experimentale pentru culturile de câmp a Institutului Agricol (1968-1973), șef al Direcției principale fitotehnie, apoi – al Direcției principale știință agricolă ale Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție „Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în domeniul Culturilor de Câmp din Bălți (1978-1981).

În perioada 1981-1985, este prim-secretar al Comitetului raional Edineț al PCM, apoi, până în 1989, – secretar al CC al PCM cu probleme agricole.

Din 1989 până în 1990 a activat în calitate de președinte al Sovietului Suprem al RSSM, iar din 3 septembrie 1990 până în 15 ianuarie 1997 deține funcția de Președinte al Republicii Moldova (3.09.1990 – 8.12.1991 – ales de Parlament; 8.12.1991 – 15.01.1997 – ales de popor).

La 26 martie 1989 devine deputat al Sovietului Suprem al URSS, a fost și deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislaturile XI și XII, apoi – deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura XIV (ales în 1998), lider al Covenției Democrate din Moldova (1997) și Președinte al Alianței Democrație și Reforme (1998).

În 1995 înființează Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova, al cărui președinte este până în 2002, când, în baza acestei formațiuni cu structuri bine organizate în teritoriu, a fost creat Partidul Liberal.

Este decorat cu Ordinul Republicii (2000), ordinul „Insigna de Onoare” (1960) și medalia „Pentru Distincție în Muncă” (1976), deține Diploma de Onoare a Ordinului European de Merit și Medalia de Aur (1995), Diploma „AD Honoris” a Academiei Europene de Arte (1995), opt titluri Doctor Honoris Causa, decernate de: Universitatea Agrară din Moldova, Universitatea din Ankara (Turcia), Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Stat din Comrat, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Administrare Publică din Moldova, Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei.

Perioada aflării sale în fruntea statului este una crucială pentru destinul Republicii Moldova. Acceptând fără ezitare lozincile etapei active a mișcării de eliberare națională, trudește cu dăruire pentru transpunerea lor în viață. De numele lui sunt legate întronarea limbii de stat și a grafiei latine, startul pluripartidismului, declararea Suveranității și proclamarea Independenței, respingerea categorică a tendințelor păstrării imperiului sovietic, admiterea țării în Organizația Națiunilor Unite, reglementarea pașnică a conflictului armat la Nistru.

Aderarea, chiar de la început, la Declarația Universală a Drepturilor Omului și la alte instrumente juridice internaționale a impulsionat promovarea politicii de democratizare a societății și de trecere a economiei pe bazele relațiilor de piață, inițiindu-se astfel integrarea tânărului stat în comunitatea mondială. Au urmat semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană și admiterea în Consiliul Europei (primul stat din CSI), a Acordului de colaborare cu NATO. Moldova devine parte a OSCE, a principalelor organisme financiare internaționale, a altor importante organizații mondiale, europene și regionale, stabilește relații diplomatice cu majoritatea absolută a statelor lumii, dezvoltând raporturi politice, diplomatice, comercial-economice, științifice, culturale nu doar în plan bilateral, ci și multilateral.

În aceste scopuri, primul Președinte, pe perioada mandatului său, a efectuat vizite oficiale în România, SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Canada, Belgia, Austria, China, India, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Federația Rusă, Ucraina, Lituania, Estonia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Turkmenistan, a fost gazda mai multor șefi de state și importante delegații.

Pe plan intern, s-au pus bazele statului de drept prin adoptarea Constituției și ajustarea cadrului legislativ la normele dreptului internațional, au fost create principalele instituții și atribute pentru funcționarea și dezvoltarea lui democratică, s-au depus eforturi susținute pentru revenirea la credința strămoșilor, dezvoltarea științei, învățământului, presei, culturii, sportului.

La finele mandatului prezidențial Snegur, Consiliul Europei, Banca Mondială, alte organisme internaționale prezentau Republica Moldova ca model al reformelor economice și politice postcomuniste. După schimbarea puterii în urma alegerilor prezidențiale din 1996, situația a tot degradat până la o guvernare neocomunistă de opt ani, iar apoi opoziția crescută chiar de aceasta a mimat reformele întru satisfacerea intereselor obscure de grup, compromițând astfel parcursul european al Republicii Moldova, inițiat pe timpul mandatului primului ei Președinte.

Abandonând terenul politicului, Mircea Snegur rămâne a fi activ în plan social, mediatic, dedicându-se, mai cu seamă scrisului. În presă apar interviuri, eseuri-reflecții despre creația unor scriitori (Nicolae Dabija, Mihail G. Cibotaru s.a.), precum și a artistului-fotograf Mihai Potârniche. Dar principala opera rămâne Labirintul Destinului, care constituie o cronică fidelă a istoriei noastre recente. Între copertele ei cititorul descoperă nu doar adevărul despre perioada zbuciumată de constituire a statului Republica Moldova, dar și dovada clară a faptului că Mircea Snegur nu și-a întrerupt niciodată mandatul de prim Președinte, trudind cu fidelitate și devotament întru realizarea idealurilor neamului.

Familia Snegur a educat doi diplomați: fiul Vitalie a activat în structurile ONU, iar fiica Natalia (Gherman) a fost ambasador, ministru al afacerilor externe și integrării europene, candidat la funcția de Secretar general al Organizației Națiunilor Unite (2016), iar în prezent este reprezentant special al Secretarului General pentru Asia Centrală și șeful Centrului Regional al Națiunilor Unite pentru Diplomație Preventivă pentru Asia Centrală.

La 13 septembrie 2023, Mircea Snegur iese din labirintul destinului său zbuciumat, părăsind lumea pământească, în timp ce lucra asupra celui de-al zecelea volum al memoriilor…

Domnul sa-i liniștească sufletul în Ceruri!

Escape from the labyrinth

Keywords: Mircea Snegur; Republic of Moldova; presidency; “Labirintul Destinului”; foreign relations; Constitution of Moldova; United Nations; political development; memoirs

This scholarly article pays tribute to Mircea Snegur, the first President of the Republic of Moldova. Snegur, an agricultural scientist by training, had a profound influence on the political trajectory of the nation, overseeing key developments such as the adoption of the Moldovan Constitution, the establishment of a multi-party political system, the declaration of sovereignty, and Moldova’s admission into the United Nations. Snegur also had crucial roles in both internal and external affairs, fostering relations with numerous other nations globally. His nine-volume memoir, “Labirintul Destinului” (The Labyrinth of Destiny), provides detailed insights into crucial periods in Moldova’s history.