Vocația europeană a Republicii Moldova

Aspirațiile europene ale Republicii Moldova au apărut încă din anul 1994, când au fost semnate Acordul de Cooperare și Parteneriat cu UE (28 noiembrie 1994) și Planul de Acțiuni RM-UE în cadrul Politicii de Vecinătate (22 februarie 2005).

Unele guvernări de la Chișinău și-au introdus chiar în titulatură sintagma integrare europeană, cum ar fi: Alianța pentru Integrare Europeană, Coaliția proeuropeană și Alianța Politică pentru Moldova Europeană. Însuși Ministerul Afacerilor Externe și-a completat denumirea cu sintagma ,,și integrării europene”.

Parcursul european al Republicii Moldova a prins contur mai clar și mai concret în timpul guvernării Alianței pentru Integrare Europeană, când aceasta a semnat Acordul de Asociere cu UE, la Bruxelles, la 27 iunie 2014, care a fost ratificat de Parlamentul European la 13 noiembrie 2014 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2016.

Cu toate acestea, implementarea reformelor prevăzute în documentul respectiv a fost tergiversată și, mai ales, mimată de guvernările ulterioare.

Drept urmare, relaţiile dintre UE şi Republica Moldova s-au înrăutăţit şi au dus, în cele din urmă, la minimizarea lor și la izolarea Republicii Moldova pe plan internațional.

Venirea la putere a președintelui Maia Sandu și a partidului PAS, cu un program și o orientare proeuropeană asumate, a creat un context politic intern favorabil și a schimbat în mod radical raporturile Republicii Moldova cu organismele euroatlantice.

Această situație, precum și prioritizarea intereselor geostrategice ale SUA și UE în regiunea Mării Negre, după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei au creat condiţii ca Republica Moldova să se apropie, într-un timp neașteptat de scurt, cât mai mult de UE.

Depunerea cererii de aderare la UE

În contextul războiului împotriva Ucrainei, declanșat de Rusia, la 24 februarie 2022, președintele Volodimir Zelenski a solicitat, la 28 februarie 2022, liderilor de la Bruxelles să aprobe, în regim de urgență, admiterea țării sale în structurile integratoare ale UE.

La doar trei zile după acest demers, Republica Moldova și Georgia, adepte ale valorilor și principiilor europene, profitând de oportunitatea creată, au înaintat, la rândul lor, cereri de aderare la UE.

Cererea de aderare a Republicii Moldova la UE a fost semnată la 3 martie 2022 de președintele Maia Sandu, de președintele Parlamentului Igor Grosu și de premierul Natalia Gavrilița. Cererea a fost adresată președintelui Franței, Emmanuel Macron, țară care deținea președinția Consiliului UE în momentul respectiv, după care a fost depusă la Bruxelles.

Cu prilejul semnării documentului, Maia Sandu a făcut o declarație de presă, subliniind următoarele: ,,Am demonstrat că suntem un popor matur și am arătat că vrem să trăim după reguli europene atunci când am apărat democrația la alegeri. Acum suntem maturi și oferim ajutor vecinilor, ne păstrăm neutralitatea, dar rămânem calmi și generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani, acum, cu lecțiile învățate, suntem gata să ne asumăm responsabilitatea viitorului. Vrem să trăim ca parte a lumii libere”¹.

Totodată, aceasta a arătat că „Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar și suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național și fundamental. Vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper al poporului nostru. Împărtășind aspirațiile noastre europene, Uniunea Europeană va arăta lumii întregi cât de mare e puterea democrației și libertății. Știm exact ce avem de făcut. Împreună vom fi mai puternici”².

Chestionarul de aderare

La 11 aprilie 2022, Comisarul pentru vecinătate și extindere al UE, Olivér Várhelyi, aflat într-o vizită la Chișinău, i-a transmis ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, chestionarul Comisiei Europene privind cererea de aderare la UE a Republicii Moldova.

 Referindu-se la conținutul acestuia, Nicu Popescu declara: ,,Am primit un set de 369 de întrebări referitoare la funcționarea sistemului politic existent în Republica Moldova. Cel de-al doilea set va veni în curând la Chișinău și va conține întrebări referitoare la implementarea acquis-ului comunitar. Cele două chestionare reprezintă o radiografie a întregului sistem existent în Republica Moldova. Faptul că Uniunea Europeană a oferit acest chestionar de aderare este o confirmare a faptului că Republica Moldova este un stat cu un sistem democratic funcțional”³.

Acesta a precizat că, pentru a completa chestionarul, ,,Am constituit mai multe grupuri de lucru care vor răspunde la întrebări. Răspunsurile vor trece (prin) mai multe filtre pentru a obține limbajul setat cu care sunt obișnuiți oficialii instituțiilor de la Bruxelles”⁴.

Demnitarul a mai precizat că chestionarul completat va fi trimis Comisiei Europene în cursul lunii mai, urmând ca după reuniunea Consiliului European din luna iunie să fie obținut un răspuns.

Prin aceasta, „O dată în plus dorim să demonstrăm că suntem o țară în care democrația funcționează, reformele sunt posibile, procesele de transformare dau rezultate, iar viitorul nostru european este ireversibil”,⁵ preciza Nicu Popescu.

Între timp, lucrurile s-au accelerat și s-au dezvoltat în direcția dorită și așteptată atât de mult de liderii actuali de la Chișinău.

Accelerarea demersurilor de aderare

La 5 mai 2022, Parlamentul European a votat o Rezoluție prin care solicita Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la Uniunea Europeană. Rezoluția a fost susținută de toate grupurile parlamentare, demonstrând un sprijin larg pentru agenda de integrare europeană a Republicii Moldova⁶.

La invitația șefului Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Maia Sandu a adresat, la 18 mai 2022, un mesaj eurodeputaților, după care a participat la o conferință de presă comună împreună cu înaltul oficial comunitar european.

Maia Sandu a vorbit în Parlamentul European despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova, în contextul mediului de securitate creat de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și a prezentat argumentele pentru acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană.

 Între acestea, a menționat că ,,Moldova este o țară europeană, cu istorie europeană și care va avea, fără îndoială, un viitor european. Vorbim una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, iar cetățenii noștri și-au demonstrat, de multe ori, atașamentul față de valorile libertății și democrației atunci când s-au opus abuzurilor antidemocratice în țara noastră”⁷. 

Apoi, a precizat că ,,Pentru noi, Uniunea Europeană este, întâi de toate, un proiect de pace, de aceea, pe 3 martie, am semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă Republicii Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere”⁸.

În continuare, Maia Sandu a spus că ,,Nu suntem naivi – înțelegem că integrarea europeană a Moldovei va fi un proces lung și complex, care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim apreciați după rezultat”⁹.

A remarcat importanța ,,... rezoluției Parlamentului European din 5 mai, care recomandă acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidată și perspectiva de aderare la UE. Este un semnal important de sprijin pentru cetățenii noștri”¹⁰.

Concluzia unanimă a fost că Maia Sandu și-a construit în mod inteligent discursul, mărindu-i impactul prin folosirea unor metafore emoționante, aplauzele îndelungate și entuziasmante confirmând excelenta impresie pe care a produs-o: „Noi aparținem Uniunii Europene. Suntem o țară europeană, cu o limbă europeană, o istorie europeană și un sistem politic european… Avem nevoie de o decizie politică ce va fi, pentru Moldova, farul în aceste furtuni cumplite, ghidând țara noastră pentru anii ce vin”¹¹.

La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat statelor membre ale UE să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană¹². Anunțul a fost făcut de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a spus că ambele țări mai au de făcut reforme, iar „mingea este în terenul lor”. „Recomandăm Consiliului să acorde Moldovei o perspectivă europeană și statut de țară candidată, cât timp face reforme”¹³, a precizat președintele CE.

Salutând această recomandare, președintele Maia Sandu a subliniat: „Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022. Mizăm pe faptul că, la reuniunea din 23-24 iunie a Consiliului European, statele membre ale UE vor sprijini recomandarea Comisiei Europene și vor acorda țării noastre statutul de țară candidată”¹⁴.

Acordarea statutului de țară candidată la UE

La nicio săptămână de la recomandarea CE, pe 23 iunie 2022, președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, decizia fiind aprobată în unanimitate.

Înaltul demnitar european a adresat felicitări șefilor de stat ai celor două țări și a apreciat că decizia Consiliului European este „un moment istoric”¹⁵.

În context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a specificat: „Toate cele trei țări sunt parte a familiei europene. Nu am avut niciodată vreun dubiu. Și decizia istorică de astăzi confirmă acest lucru. Aceasta oferă celor trei țări perspectiva europeană și trasează calea pe care trebuie să o urmeze. Cred că este un moment de mare satisfacție. Nu pot exista semne mai bune de optimism pentru Ucraina, Moldova și Georgia în aceste vremuri complicate”¹⁶.

Referindu-se la aceeași decizie, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, a menționat: ,,S-a făcut istorie. După ce Consiliul European a decis să-i acorde Moldovei statutul de candidat UE, țara pornește pe calea sa către un viitor în UE. Moldova aparține familiei UE și o vom sprijini în fiecare pas făcut pe drumul nostru comun”¹⁷.

La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a salutat „decizia istorică” de a acorda statutul de candidat la UE, spunând că Bruxelles-ul „datora” acest lucru Republicii Moldova. În același timp, acesta avertiza că procesul de aderare va fi exigent și a recunoscut că decizia a fost legată de contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: „Este politică, știu foarte bine asta”¹⁸.

Decizia istorică a Consiliului European a produs reacții pozitive în mai multe cancelarii europene și la Washington. Astfel, secretarul de stat american, Anthony Blinken, a declarat că ,,Statutul Moldovei de țară candidată la UE este un rezultat remarcabil al eforturilor depuse de țară și de Guvern”, iar SUA vor susține procesele democratice și realizarea reformelor necesare pentru apropierea ireversibilă a Republicii Moldova de Uniunea Europeană¹⁹.

Declarația înaltului oficial american a fost făcută cu prilejul întrevederii acestuia cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, care a efectuat o vizită de lucru în SUA, în perioada 14-21 iulie 2022.

Reacții pro și contra la Chișinău

La Chișinău, decizia Bruxelles-ului, unică în istoria UE, a produs un entuziasm extraordinar, deoarece autoritățile nu se așteptau la o reacție promptă din partea organismelor europene.

În această atmosferă, președintele Maia Sandu a rostit, la 24 iunie 2022, o alocuțiune pentru toți cetățenii Republicii Moldova privind importanța acestui moment cu adevărat istoric.

În primul rând, aceasta a ținut să precizeze că ,,Prin decizia de ieri (23 iunie 2022 – n.n.), statele membre ale Uniunii Europene și-au confirmat dorința de a sprijini Moldova în procesul de pregătire pentru a ne alătura familiei Uniunii Europene. Suntem recunoscători pentru această deschidere”²⁰.

În continuare, Maia Sandu a subliniat că ,,Cetățenii, instituțiile statului, societatea civilă au lucrat consecvent, ani la rând, pentru a ajunge aici. La alegerile parlamentare din 2019, promiteam oamenilor că vom depune cererea de aderare la UE până în anul 2023. Iată că nu doar am depus cererea, dar am și obținut statutul de țară candidată”²¹.

După ce a trecut în revistă reformele pe care Republica Moldova trebuie să le facă și care decurg din statutul de țară candidată la UE, șeful statului a spus: ,,Proiectul pe care îl începem acum, calea spre aderarea la Uniunea Europeană, va dura mai mulți ani. Nu este proiectul meu, al Guvernului sau al Parlamentului – acesta este proiectul generației noastre, este proiectul dumneavoastră. Iar succesul lui depinde de noi toți. Noi ne asumăm orice preț politic pe care va trebui să-l plătim pentru realizarea acestui proiect”²².

Decizia istorică a Bruxelles-ului a făcut și obiectul reuniunii anuale a ambasadorilor Republicii Moldova, care a avut loc la Chișinău, în perioada18-19 august 2022. În discursul de deschidere a reuniunii, vicepremierului Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, afirma: ,,Primul obiectiv major realizat în ultimul an este, evident, apropierea noastră de Uniunea Europeană prin obținerea statutului de candidat la aderarea la UE și prin faptul că noi ca țară, la modul practic, trecem din categoria așa-numitor vecini ai Uniunii Europene sau parteneri estici în categoria unui stat care va deveni membru al Uniunii Europene”²³. În context, acesta a apreciat și rolul deosebit jucat de România în obținerea statutului de țară candidată la UE de către Republica Moldova: ,,... am reușit să scoatem țara din izolare, am lucrat fantastic cu România, partenerul nostru cheie, ancora noastră în spațiul european...”²⁴.

Au existat însă și reacții nefavorabile în Republica Moldova față de obținerea statutului de țară candidată la UE, exprimate, cum era de așteptat, de forțele proruse și antieuropene.

Astfel, minoritatea parlamentară, formată din deputații comuniști și socialiști, și-a arătat nemulțumirea față de semnarea cererii de aderare la UE, pe care au calificat-o drept una „pur populistă”, precizând că „adoptarea unor decizii atât de serioase cu privire la vectorul de dezvoltare a țării trebuie realizată ținând cont și de regiunea transnistreană, or, obiectivul de bază al Republicii Moldova este reintegrarea țării”²⁵.

Tiraspolul a reacționat, de asemenea, în consens cu poziția minorității parlamentare rusofone de la Chișinău, printr-un comunicat al așa-zisului minister al afacerilor externe transnistrean. În comunicat se specifica faptul că „depunerea de către Republica Moldova a unei cereri de aderare la UE în contextul unui conflict de lungă durată nerezolvat între Transnistria și Republica Moldova, fără a ține cont de opinia Tiraspolului și în afara cadrului consultărilor cu partea transnistreană, (...) pune capăt procesului de reglementare și necesită o formalizare juridică internațională”²⁶.

Ca urmare, Tiraspolul cerea Chișinăului ,,să inițieze un dialog cu Transnistria în scopul unei reglementări civilizate, bazată pe relații pașnice și de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”²⁷, ceea ce echivala cu recunoașterea independenței acestei enclave separatiste, creată și patronată de Moscova.

Recomandările de preaderare

Odată cu acordarea statutului de țară candidată la aderarea la UE, Republicii Moldova i s-au înmânat și nouă recomandări de preaderare, care au fost formulate de Comisia Europeană și aprobate de Consiliul European: reforma justiției, combaterea corupției, a crimei organizate, dezoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, recuperarea activelor, creșterea rolului societății civile în procesele decizionale, protejarea drepturilor omului, combaterea violenței de gen²⁸.

Pentru îndeplinirea recomandărilor, a fost elaborat un Plan de implementare, care prevede măsuri și termene concrete pentru realizarea acestora în fiecare domeniu. Planul a fost aprobat de Comisia Națională pentru Integrare Europeană și convenit împreună cu MAEIE, echipa guvernamentală și alte instituții naționale, cu reprezentanții societății civile, precum și cu Comisia Europeană²⁹.

Potrivit documentului, termenul de scadență pentru cele mai multe dintre măsuri era decembrie 2022, când Comisia Europeană urma să facă o primă evaluare a progresului făcut în îndeplinirea recomandărilor.

Ultimele măsuri, planificate până în iunie 2023, ţin de angajamentele de dezoligarhizare, de combatere a criminalității organizate și spălării banilor, precum și de implicare a societății civile în procesele decizionale.

Cele mai complexe, dar și mai dificil de realizat în termenele stabilite, sunt recomandările privind reforma justiției, combaterea corupției și dezoligarhizarea.

În general, cele nouă recomandări se regăsesc în programul de guvernare al partidului aflat la putere, PAS. Multe dintre măsuri privesc modificări legislative și aprobări de legi, strategii, regulamente și alte politici. Având o majoritate parlamentară confortabilă, guvernul nu ar trebui să întâmpine dificultăți în îndeplinirea recomandărilor, deși termenul de un an pe care și l-a propus este unul ambițios, mai ales că anul 2023 este unul electoral.

Acțiuni de susținere a cursului european

Adunarea „Moldova Europeană”

La 21 mai 2023, conducerea Republicii Moldova, în frunte cu președintele Maia Sandu, a organizat, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, un grandios miting, având drept slogan Adunarea ,,Moldova Europeană”, la care au participat circa 80 000 de persoane. Acțiuni similare au fost desfășurate și în diasporă, în 33 de orașe din Europa.

Adunarea a reprezentat o reeditare a faimoaselor adunări naționale, din perioada 1988-1991, sub a căror presiune autoritățile de atunci au luat cele mai importante hotărâri din istoria recentă a Basarabiei.

După alocuțiunile rostite de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și de cei mai importanți lideri ai Republicii Moldova, Adunarea ,,Moldova Europeană” a adoptat o rezoluție, aprobată de toți oamenii prezenți în Piață prin ridicarea mâinilor³⁰.

Rezoluția cuprinde șapte cerințe³¹, după cum urmează:

1. ,,Să modifice Constituția Republicii Moldova pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

2. Să asigure cât mai rapid deschiderea negocierilor de aderare și să întărească instituțiile statului, pentru a garanta aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

3. Să asigure o transpunere rapidă a legislației europene în legislația națională prin implicarea unor specialiști din țările care au parcurs recent aceeași etapă de aderare, în special din România.

4. Să extindă contextul internațional al negocierilor pentru rezolvarea pașnică și definitivă a conflictului transnistrean.

5. Să-și unească eforturile pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a ridica nivelul de trai la standarde europene, pentru a moderniza localitățile astfel încât toți cetățenii să aibă acces la servicii și utilități de calitate, la nivel european.

6. Să asigure interconectarea tuturor sistemelor de infrastructură – electric, de transport de gaze, rutier, feroviar, de comunicații – la piața europeană, pentru a exclude orice tip de șantaj, pentru a asigura independența Republicii Moldova și posibilitatea de a se dezvolta liber și fără constrângeri.

7. Să condamne cu fermitate războiul ilegal și inuman declanșat de Rusia în Ucraina, care subminează stabilitatea și afectează grav întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova.”

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 25 mai 2023, Rezoluția Adunării „Moldova Europeană”, aprobată în Piața Marii Adunări Naționale, cu votul a 55 de deputați ai majorității parlamentare, cei ai minorității, toți de orientare prorusă neparticipând la vot.

Hotărârea Parlamentului (nr. 125, Chișinău, 25 mai 2023) și Rezoluția Adunării au fost publicate în numărul din 12 iunie 2023 al Monitorului Oficial³².

Precizăm că, în aceeași zi de 21 mai 2023, adversarii integrării, respectiv Partidul Șor și simpatizanții lui din autonomia găgăuză, au desfășurat, la Comrat, o contrademonstrație, cerând organizarea unui referendum în problema orientării externe a Republicii Moldova și afirmând că aceasta nu ar trebui să se îndepărteze de Rusia³³.

Summit-ul CPE

Pe data de 1 iunie 2023 a avut loc, la castelul-cramă „Mimi” din localitatea Bulboaca, cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE), primul fiind organizat, la Praga, pe 6 octombrie 2022, la care au participat cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE, precum și omologii lor din alte 20 de țări de pe continentul european.

CPE a fost înființată din inițiativa președintelui Emmanuel Macron, în anul 2022, la scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia, ca „o oportunitate de a construi o intimitate strategică în Europa”, fără a substitui Uniunea Europeană – idee care îi neliniștea pe unii lideri din Balcanii de Vest și din vecinătatea de Est a UE³⁴.

Programul reuniunii, care a durat circa 10 ore, a inclus o ceremonie de deschidere urmată de patru mese rotunde, unde au fost discutate subiecte precum energia, securitatea, conectivitatea și mobilitatea. După un prânz de lucru, cea mai mare parte a agendei a fost destinată întâlnirilor bilaterale.

Trei țări mici de pe continent (Andora, Monaco și San Marino) s-au alăturat CPE, singurele state europene care nu au fost prezente la reuniune, în afară de Vatican, fiind Belarus și Rusia.

Următoarele reuniuni ale CPE au fost planificate pentru luna octombrie, în orașul spaniol Granada, şi în prima jumătate a anului 2024, în Marea Britanie. Rotația va avea loc o dată la 6 luni, fiind asigurată atât de țări din UE, cât și non-UE.

Despre importanța summit-ului CPE și rezultatele concrete obținute de Republica Moldova a vorbit președintele Maia Sandu, care a adresat un mesaj opiniei publice imediat după încheierea reuniunii respective.

Potrivit acesteia, ,,Summit-ul Comunității Politice Europene, la care au participat 49 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni, a pus Moldova în centrul Europei și a arătat lumii întregi că noi, moldovenii, putem face orice ne propunem. Și că suntem mândri de țara noastră”³⁵.

,,Totuși evenimentul care a adus toată Europa în Moldova ne-a arătat câteva certitudini legate de țara noastră: 

1. Moldova este un partener respectat de toate țările europene. Moldovenii sunt tratați cu stimă și de la egal la egal pentru ceea ce sunt – un popor demn, omenos și liber.

2. Moldova este în siguranță alături de prietenii țării noastre. Moldova nu este singură în fața greutăților și a pericolelor cu care se confruntă.

În zilele summit-ului, a fost anunțată lansarea Misiunii de Parteneriat UE la Chișinău. Această misiune va ajuta instituțiile noastre să-și consolideze capacitățile de gestionare a crizelor și va contribui la sporirea rezilienței țării la amenințările hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și contracararea acțiunilor străine de dezinformare.

3. Moldova este tot mai conectată. Un beneficiu concret al legăturilor noastre strânse cu UE este faptul că moldovenii vor putea fi mai aproape de cei dragi și vor putea vorbi la telefon mai ieftin și mai des. Tarifele la roaming în Uniunea Europeană vor fi reduse semnificativ din 1 ianuarie 2024.

4. Moldova beneficiază de sprijin concret pentru a face față crizei energetice. Pe 1 iunie, Prim-ministrul Norvegiei a anunțat că ne oferă o donație de aproximativ 50 de milioane de euro pentru ca să putem cumpăra gaze naturale.

5. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Planul de dezvoltare economică și investiții destinat Republicii Moldova, inițiat în iunie 2021, va crește de la 600 milioane la 1,6 miliarde euro”³⁶.

În afară de capitolul imagine și vizibilitate, care a fost un câștig enorm pentru președintele Maia Sandu și Republica Moldova, Chișinăul a obținut o reafirmare categorică a sprijinului liderilor europeni pentru accederea țării la Uniunea Europeană. Astfel, Roberta Metsola a declarat că „Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, iar Josep Borrell a precizat: „Calea Moldovei este independentă de ceea ce se întâmplă cu Transnistria”³⁷, precum şi că aceasta nu este o precondiție la aderare, invocând exemplul Ciprului divizat.

Reuniunea a fost catalogată de mulți participanți ca un mare succes, dar nu a adus noutăți spectaculoase, după cum se așteptau liderii de la Chișinău. Totuși președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a dat asigurări certe că negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE vor începe în 2023: „Parlamentul European este prima instituție care a spus fără ezitare că Republica Moldova trebuie să adere la UE. Am spus-o personal că locul Republicii Moldova este în Europa și am întreprins pași. Bineînțeles, o să începem negocierile anul acesta”³⁸.

Stadiul realizării recomandărilor UE

La 23 iunie 2023 s-a împlinit un an de la obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În urmă cu un an, autoritățile de la Chișinău au primit nouă recomandări de îndeplinirea cărora depinde trecerea Republicii Moldova la nouă etapă, respectiv cea a negocierilor, în procesul de aderare în UE.

Cu prilejul marcării unui an de la obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, ministrul de externe, Nicu Popescu, menționa: „Am avut un an plin de realizări și progrese remarcabile. Primul raport verbal al UE privind progresul Republicii Moldova este unul pozitiv. Țara noastră a înregistrat progrese semnificative în procesul de dezoligarhizare, de consolidare a justiției și dezvoltare a capacităților administrative”³⁹.

Și tot el recunoștea că: „Știm foarte bine că drumul către aderarea deplină la Uniunea Europeană este unul încă plin de provocări și suntem conștienți că mai avem multe de făcut pentru a îndeplini criteriile și standardele riguroase impuse de UE”⁴⁰.

Într-un raport preliminar, care a fost prezentat verbal ambasadorilor europeni, pe 21 iunie 2023, și miniștrilor de externe din țările membre, cu ocazia reuniunii de la Stockholm, se arăta că din cele nouă recomandări, Republica Moldova a îndeplinit trei, a făcut „progrese bune” în alte două și „unele progrese” în celelalte patru⁴¹.

Ca urmare, Comisia sublinia că Republica Moldova „ar trebui să se concentreze pe eforturile confirmate de combatere a corupției, pe calitatea investigațiilor și eficiența urmăririi penale în cazul dezoligarhizării și pe recomandările Comisiei de la Veneția”⁴².

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, confirma acest lucru și se declara optimist privind începerea negocierilor de aderare: „Sunt optimist, cred că vom reuși în timp să onorăm toate recomandările. Suntem obligați să facem lucrul ăsta, o facem, în primul rând, pentru noi, nu pentru Comisia Europeană și eu cred că în timpul care a rămas putem realiza toate aceste recomandări astfel ca, în decembrie, să avem obrazul și bunul-simț să solicităm respectuos țărilor membre UE să adopte acea decizie istorică, politică importantă”⁴³.

Referindu-se la integrarea europeană și reglementarea problemei transnistrene, Igor Grosu relua ideea lansată de Comisarul pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a UE, Josep Borrell, la summit-ul Comunității Politice Europene de la Bulboaca, că cele două obiective trebuie abordate în mod separat: „Nu privim la pachet integrarea europeană și reglementarea conflictului transnistrean. Acestea sunt două lucruri separate. Mă bucur că această idee a fost acreditată la nivel european”⁴⁴.

Progresele înregistrate în parcursul european au fost prezentate la audierile organizate pe platforma Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – UE, la care au participat președintele Legislativului, Igor Grosu, alături de un grup de deputați din majoritatea și opoziția parlamentară. La finalul acestora, Igor Grosu a precizat: „Am urmărit cu atenție concluziile evaluărilor. În cazul celor nouă recomandări, în trei au fost înregistrate progrese, în trei trebuie să mai avansăm. Desigur, principala recomandare, care se află pe agenda noastră permanent, este reforma justiției. În funcție de progresele pe care le vom înregistra și cât de mult vom realiza pe această dimensiune vor depinde progresele noastre în celelalte domenii”⁴⁵.

La rândul său, vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, declara, în timpul unei conferințe de presă, că din cele nouă recomandări, trei au fost îndeplinite pe deplin, pe marginea altor trei au fost înregistrate progrese bune, iar pe încă a trei au fost stabilite anumite progrese. „Ne propunem să realizăm măsurile pentru a primi o apreciere pozitivă și a începe negocierile. Acesta este obiectivul țării noastre”⁴⁶.

În perioada 6-7 iulie 2023, Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a efectuat o vizită la Chișinău, unde a avut întrevederi cu principalii trei lideri ai Republicii Moldova.

Într-o conferință de presă susținută alături de premierul Dorin Recean, Paolo Gentiloni a declarat: ,,Acțiunile discutate privind asistența macrofinanciară reprezintă un aspect important al procesului de pregătire pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Ele corespund cu cele nouă recomandări care au fost înaintate de către Comisia Europeană. O parte dintre aceste recomandări au fost deja îndeplinite, altele mai necesită angajament adițional. Noi așteptăm acțiuni rapide în vederea onorării acestor angajamente în domeniul politicilor și în ceea ce privește, în mod specific, asistența macrofinanciară”⁴⁷.

După cum se poate lesne observa, autoritățile de la Chișinău au reușit să îndeplinească, într-un an, abia trei dintre cele nouă recomandări ale UE, pe care și le-au asumat la obținerea statutului de țară candidată. Considerăm că optimismul acestora, potrivit căruia vor fi finalizate în totalitate până la sfârșitul anului 2023, este exagerat și mai puțin obiectiv.

Există însă posibilitatea ca oficialitățile de la Bruxelles să manifeste un anumit grad de încurajare și, totodată, de indulgență față de liderii de la Chișinău și să accepte începerea negocierilor de aderare fie la sfârșitul acestui an, fie la începutul lui 2024, cu scopul de a da o perspectivă clară și puternică Republicii Moldova, în contextul alegerilor de anul următor și ținând cont de faptul că procesul de aderare la UE va fi de lungă durată.

Note:

¹ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 3 martie 2022)

² Idem.

³ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 13 aprilie 2022).

⁴ Idem.

⁵ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 11 aprilie 2022).

⁶ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 5 mai 2022).

⁷ Vezi www.presedinte.md (Accesat: 18 mai 2022).

⁸ Idem.

⁹ Idem.

¹⁰ Idem.

¹¹ Vezi: https://www.dw.com/ro/maia-sandu-%C3%AEn-parlamentul-european/a-61864110. (Accesat: 19 mai 2022).

¹² Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 17 iunie 2022).

¹³ Idem.

¹⁴ Idem.

¹⁵ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 23 iunie 2022).

¹⁶ Vezi: https://www.publika.md/liderii-ue-au-transmis-mesaje-de-felicitare-pentru-moldova-si-ucraina_3126634.html#ixzz7X7JlrX9I. (Accesat: 23 iunie 2022).

¹⁷ Idem.

¹⁸ Vezi: www.digi24.md. (Accesat: 23 iunie 2022).

¹⁹ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 20 iulie 2022).

²⁰ www.presedinte.md. (Aceesat: 24 iunie 2022).

²¹ Idem.

²² Idem.

²³ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 18 august 2022).

²⁴ Idem.

²⁵ Vezi: www.europalibera.org. (Accesat: 4 martie 2022).

²⁶ Idem.

²⁷ Vezi: www.deschide.md. (Accesat: 4 martie 2022).

²⁸ Vezi: www.europalibera.org. (Accesat: 2 august 2022).

²⁹ Vezi: www.deschide.md. (Accesat: 5 august 2022).

³⁰ Vezi: https://www.publika.md/parlamentul-republicii-moldova-a-adoptat-rezolutia-adunarii-moldova-europeana_3137061.html#ixzz83H6X2gEP

³¹ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 12 iunie 2023).

³² Vezi: www.europalibera.org. (Accesat: 22 mai 2023).

³³ Vezi: www.europalibera.org. (Accesat: 30 mai 2023).

³⁴ Vezi: www.presedinte.md. (Accesat: 1 iunie 2023).

³⁵ Idem.

³⁶ Vezi: www.europalibera.org. (Accesat: 1 iunie 2023).

³⁷ Vezi: www.deschide.md. (Accesat: 1 iunie 2023).

³⁸ Vezi: www.deschide.md. (Accesat: 23 iunie 2023).

³⁹ Idem.

⁴⁰ Vezi: www.europalibera.org. (Accesibil: 20 iunie 2023).

⁴¹ Idem.

⁴² Vezi: www.deschide.md. (Accesibil: 27iunie 2023).

⁴³ Idem.

⁴⁴ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 4 iulie 2023).

⁴⁵ Agenția Moldpres. Disponibil: https://www.moldpres.md/ (Accesat: 6 iulie 2023).

European vocation of the Republic of Moldova

Keywords: European vocation; candidate country status; EU recommendations; accession negotiations

The European aspirations of the Republic of Moldova have appeared since 1994, when the Cooperation and Partnership Agreement with the EU (28 November 1994) and the Moldova-EU Neighborhood Policy Action Plan were signed (22 February 2005).

The coming to power of President Maia Sandu and his party (PAS), with a pro-European program and orientation assumed, created a particularly favorable internal political context and radically changed Moldova’s relations with Euro-Atlantic bodies.

This situation, as well as prioritizing the geo-strategic interests of the US and the EU in the Black Sea region, following the outbreak of Russia’s war against Ukraine (24 February 2022), they created the unique context for the Republic of Moldova to approach, in an unexpectedly short time, as much as possible to the EU, obtaining the status of candidate country, on June 23, 2022.

On this occasion, the Chișinău authorities received 9 recommendations on the fulfillment of which depends on the transition of the Republic of Moldova to a new stage, respectively that of the negotiations, in the process of accession to the EU.

As can be easily seen, the Chișinău authorities managed to meet, in one year, only 3 of the 9 EU recommendations, which they assumed in obtaining the status of candidate country. We believe that their optimism that the other 6 will be completed by the end of 2023 is exaggerated and less objective.