Alegerea noului bașcan a tensionat relațiile Chișinău – Comrat

Atribuțiile bașcanului

Bașcanul (guvernatorul) este persoana oficială supremă a Unității Teritorial-Autonome Găgăuz-Yeri. Acesta este ales în funcție pentru o perioadă de 4 ani și lui i se subordonează toate unitățile administrației publice din unitatea teritorial-administrativă autonomă.

Candidații pentru funcția de guvernator trebuie să fi împlinit vârsta de 35 de ani și să cunoască limba găgăuză.

Între altele, bașcanul este cel care semnează legile locale, emite hotărâri și dispoziții executorii pe teritoriul Găgăuziei și are drept de inițiativă legislativă în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

Înregistrarea candidaților

La 31 martie 2023 s-a încheiat înregistrarea candidaților la alegerile pentru funcția de bașcan, care au fost programate pentru data de 30 aprilie. Potrivit Consiliului Electoral Central (CEC) de la Comrat, au fost înscriși 8 candidați în cursa electorală, toți de orientare pro-rusă și majoritatea dintre ei sprijiniți de forțe rusofile, după cum urmează:

-  Evghenia Guțul, candidat al Partidului Șor. Aceasta este originară din localitatea Etulia, dar, potrivit presei locale, nu a participat până acum la viața politică a regiunii. Evghenia Guțul, al cărei partid a fost scos în afara legii de CCM și sancționat de Statele Unite pentru promovarea intereselor Kremlinului în Republica Moldova, a promis în campania electorală să transforme Găgăuzia într-un „tărâm de vis”.

- Serghei Cimpoieș, candidat independent. În perioada electorală, a fost în Rusia, unde s-a întâlnit cu vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, pe care l-a asigurat „de intenția sa de a menține relații de prietenie cu populația autonomiei găgăuze”.

-  Nicoale Dudoglo, deputat al Adunării Populare, a fost anterior primar al Comratului, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a fost ales deputat în Legislativul de la Chișinău din partea Partidului Democrat din Moldova. Cu prilejul campaniei electorale, Dudoglo a justificat „acțiunile militare ale Rusiei în Donbas”, pledând pentru cooperarea cu Rusia, deoarece „țarul rus a dat pământ găgăuzilor”, iar Rusia „a salvat găgăuzii de vărsare de sânge” în anii ᾿90.

-  Grigori Uzun, candidat independent, dar sprijinit de Partidul Socialiștilor (PSRM). Potrivit unor surse publice locale, Uzun ar fi fost implicat în mai multe scandaluri din regiune. Anterior, el a fost deputat în Adunarea Populară și parlamentar în Legislativul de la Chișinău din partea PSRM. Cu sprijinul lui Igor Dodon, a călătorit, în timpul campaniei, la Moscova, unde s-a întâlnit cu oficiali ruși.

-  Victor Petrov, deputat independent al Adunării Populare, a participat la alegeri cu programul „Găgăuzia visurilor mele”. În campanie, Petrov a fost susținut de deputatul socialist Vasile Bolea, care a fost împotriva deciziei PSRM de a-l sprijini pe Grigori Uzun. Pe de altă parte, Petrov a efectuat o vizită în Tatarstan, unde „a discutat despre dezvoltarea parteneriatului economic între Tatarstan și Găgăuzia”, scopul real fiind obținerea sprijinului liderului acestui stat.

- Mihail Formuzal, ex-bașcan în perioada 2006-2015, candidat independent, având susținerea primarului municipiului Vulcănești, Victor Petrioglu.

- Dmitri Croitor, independent, ambasador al Republicii Moldova în Turcia, fost guvernator al Găgăuziei în perioada 1999-2002, care și-a depus demisia înainte de încheierea mandatului.

-  Serghei Cernev, candidat independent, de profesie jurist, fost deputat în Adunarea Populară.

Găgăuzia, fieful partidelor rusofone

Găgăuzia este o zonă din sudul Republicii Moldova cu o populație de circa 160 000 de locuitori, în mare majoritate formată din turci creștinați de biserica ortodoxă rusă și deznaționalizați de administrația imperială, după așezarea lor pe teritoriul viitoarei Basarabii, care a intrat sub ocupație rusă în 1812.

În contextul destrămării fostei Uniuni Sovietice, declanșate în anul 1990, regiunea a devenit o zonă fierbinte, găgăuzii declarându-și independența, după modelul regiunii separatiste Transnistria. Tentativa de separare a determinat un conflict cu Chișinăul, mii de naționaliști moldoveni îndreptându-se spre regiune – acțiune cunoscută sub numele de „marșul către Găgăuzia”.

Riscul unei confruntări sângeroase cu trupele și blindatele sovietice, care veniseră în ajutorul Comratului (octombrie 1990), a forțat Chișinăul să negocieze cu separatiștii și să se ajungă la un compromis, care, în 1994, a fost urmat de adoptarea unei legi prin care i s-a acordat Găgăuziei statutul de autonomie și dreptul de a se desprinde de Republica Moldova, în cazul în care aceasta și-ar pierde independența.

Invazia Rusiei în Ucraina nu a schimbat atitudinea pro-rusă a Găgăuziei, un sondaj din luna februarie 2023 arătând că 93% din respondenți sunt în favoarea unor relații strânse cu Rusia.

Sprijinul constant al Găgăuziei pentru Kremlin, chiar și în contextul războiului din Ucraina, este rezultatul unei propagande sovietice și apoi ruse susținute și constante a Moscovei, precum și a mentalității comuniste a găgăuzilor. Ca urmare, chiar dacă locuitorii din regiunea autonomă Găgăuzia se opun războiului, ei își păstrează loialitatea față de Rusia. Acest lucru a fost confirmat și de Nicolai Dudoglo, fost primar al Comratului și candidat la funcția de guvernator al regiunii, care a declarat: „Găgăuzia întotdeauna a susținut și va susține Rusia. (...) Suntem împotriva războiului. Iubim Ucraina, dar nu putem accepta că Rusia este agresorul”.

Mai mult chiar, deși regiunea a fost modernizată cu banii veniți de la UE, locuitorii, fiind ostatici ai propagandei ruse, au rămas loiali Moscovei. Drept consecință directă, în campania electorală nu s-a înscris niciun candidat cu viziuni de dreapta, pro-europene. Toți cei opt pretendenți la funcția de bașcan au fost pro-ruși și ostili guvernării centrale de la Chișinău. Acest lucru a făcut-o pe Maia Sandu să declare că cei mai mulți dintre candidați sunt „mai degrabă agenți ai Federației Ruse decât politicieni care își doresc să lucreze pentru cetățenii din autonomia găgăuză”.

De altfel, decizia PAS de a nu înainta un candidat la funcția de bașcan a fost una corectă, în situația în care partidul de guvernământ și, în general, partidele de dreapta nu au avut și nu au nicio șansă în Găgăuzia, care este dominată de formațiunile de stânga, pro-ruse.

Ca regulă generală, în campaniile electorale, atât pentru organul legislativ local (Adunarea Populară), cât și pentru cele ale bașcanului, predomină candidații independenți și mai puțin partidele politice. Sistemul politic găgăuz este unul mai puțin evoluat, iar cadrul legislativ actual descurajează înregistrarea formațiunilor politice găgăuze. De aceea, în alegerile – parlamentare și prezidențiale – alegătorii găgăuzi optează, îndeosebi, pentru candidații independenți sau pentru partidele de stânga, pro-ruse. Singurele partide care au înaintat candidați la funcția de bașcan au fost Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, ambele de orientare pro-rusă, care i-au susținut pe Grigori Uzun, respectiv Evghenia Guțul. Ceilalți șase au fost candidați independenți.

Rezultatele primului tur al alegerilor

Pe data de 30 aprilie 2023 a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan (guvernator) al regiunii autonome Găgăuzia.

În listele electorale au fost înscriși 92 516 de cetățeni cu drept de vot. Pentru aceștia, au fost tipărite 93 451 de buletine de vot, dintre care câte trei mii în limbile română și găgăuză, iar peste 86 de mii în limba rusă. Pe întreg teritoriul au fost deschise 65 de secții de vot.

După numărarea voturilor, organele electorale din autonomie au constatat că primii doi clasați erau Evghenia Guțul, cu 14 890 de voturi, respectiv 26,5%, și Grigori Uzun, susținut de 14 849 de alegători sau 26,4%.

Ceilalți șase candidați au obținut următoarele rezultate: Victor Petrov (16,2%), Dmitri Croitor (10,4%), Nicolai Dudoglo (9%), Serghei Cimpoieș (5,7%), Mihai Formuzal (3,5%) și Serghei Cernev (2,3%). Deoarece niciunul dintre candidați nu a obținut 50% + 1 voturi, primii doi urma să se confrunte în turul al II-lea, peste două săptămâni, mai exact pe 14 mai 2023.

Implicarea Moscovei în alegerea noului bașcan

Ca și în alte rânduri, când Moscova s-a implicat în alegerile din Republica Moldova, sprijinind partidele rusofone, și de această dată Federația Rusă nu a fost indiferentă față de cine va câștiga scrutinul pentru alegerea noului bașcan al Găgăuziei.

Moscova s-a implicat, atât direct, prin trimiterea la Comrat a unor așa-ziși polit-tehnologi care, în realitate, erau cadre ale serviciilor de informații, cât și indirect, prin unele surse de influență din domeniile politic și artistic, cu scopul de a-l susține pe candidatul favorit pentru funcția de guvernator al regiunii.

Din rândul primilor a făcut parte o echipă de polit-tehnologi, formată din trei cetățeni de origine ucraineană care, în timpul campaniei electorale, au acordat sprijin și consultanță Partidului Șor și, implicit, candidatului acestuia, Evghenia Guțul. Cei trei agenți ai Kremlinului, cunoscuți cu numele de Boris Treigerman, Bohdan Kalynych şi Nadin Vadym, nu au putut fi, inițial, identificați și opriți la frontieră, deoarece au folosit pașapoarte ucrainene, cu scopul de a evita măsurile stricte de control ale autorităților de la Chișinău. Mai mult, pentru a-și ascunde adevărata calitate, aceștia postau frecvent pe Facebook mesaje anti-ruse și de susținere a Ucrainei.

Potrivit unor date, aceleași persoane ar fi fost și autorii scenariului de destabilizare a Republicii Moldova despre care președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, ar fi avertizat-o pe Maia Sandu.

Pe de altă parte, politicieni ruși influenți s-au implicat în susținerea unor candidați găgăuzi la alegerile pentru funcția de bașcan, precum Evghenia Guțul, Serghei Cimpoieș, Victor Petrov și alții.

Astfel, deputatul rus Leonid Sluțki a avut o convorbire video cu Marina Tauber, vicepreședinte al Partidului Șor, pe care îl eticheta „cel mai bun partid al Moldovei”, precum și cu candidatul acestei formațiuni la funcția de bașcan, Evghenia Guțul. În timpul discuțiilor, oficialul rus a fost foarte curtenitor cu cele două persoane, promițând sprijinul său pentru Evghenia Guțul, catalogată drept „viitorul bașcan” al Găgăuziei.

În aceeași ordine de idei, vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, l-a primit pe Serghei Cimpoieș, deputat al Adunării Populare din Găgăuzia, care își anunțase intenția de a candida la funcția de bașcan. În cadrul întrevederii, cei doi ar fi discutat despre relațiile ruso-găgăuze. La întâlnirea respectivă a participat și vicepreședintele Comitetului Dumei pentru CSI, Integrare Eurasiatică și Legături cu Concetățenii, Artem Turov.

La rândul său, președintele Republicii Tatarstan din Federația Rusă, Rustam Minnihanov, unul dintre liderii Partidului Edinaia Rossia, afiliat lui Vladimir Putin, a încercat să intre în Republica Moldova pentru a-l susține pe candidatul la funcția de bașcan Victor Petrov, folosind ca pretext participarea la primul congres internațional al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023”, desfășurat la Comrat. De menționat că anterior acesta îl primise, la Kazan, pe Victor Petrov ca oaspete al său. Autoritățile de la Chișinău au dejucat tentativa lui Minnihanov, interzicându-i accesul în Republica Moldova, ceea ce a stârnit nemulțumirea Kremlinului.

În propaganda electorală au fost implicați și unii artiști din Federația Rusă, precum cântăreții Filip Kirkorov, Nikolai Baskov și Stas Mihailov, cunoscuți pentru declarații în sprijinul invaziei rusești, care au interpretat inclusiv imnul Găgăuziei. De asemenea, la concertele electorale ale Evgheniei Guțul a evoluat online și interpretul rus Filip Kirkorov, care s-a pronunțat în favoarea războiului cu Ucraina.

Rezultatele alegerilor și reacția Chișinăului

La 14 mai 2023 s-a desfășurat cel de-al II-lea tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul căruia s-au confruntat Evghenia Guțul, candidata Partidului Șor, și Grigori Uzun, susținut de PSRM. Prezența în turul doi de scrutin a fost de 54,56% din numărul votanților, pe listele electorale fiind înscriși 92 505 de alegători.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia a constatat că alegerile au fost câștigate de Evghenia Guțul, care a obținut 27 376 (52,36%) de voturi, contracandidatul ei, Grigori Uzun, fiind votat de 24 913 (47,61%) de alegători. Imediat după anunțarea rezultatelor, Evghenia Guțul a declarat: „Suntem un partid pro-rus. Vrem să prietenim în continuare cu Federația Rusă, să prietenim cu alte țări. Nu ne dorim conflicte”.

În același timp, aceasta a anunțat că printre primele acțiuni pe care intenționează să le întreprindă ar fi deschiderea unei reprezentanțe a Găgăuziei la Moscova și demararea negocierilor pentru deblocarea exporturilor de produse agroalimentare în Rusia, oprite în anul 2022, pe motiv că ar încălca normele sanitare.

Adunarea Populară, întrunită în ședință extraordinară, la 16 iulie 2023, a aprobat decizia CEC prin care au fost validate rezultatele turului doi al alegerilor. Urgența convocării deputaților regionali a fost determinată de faptul că Centrul Național Anticorupție (CNA) și Inspectoratul Național de Investigație, sub conducerea Procuraturii Anticorupție, au ridicat listele alegătorilor de la Judecătoria Comrat, din motivul unor suspiciuni rezonabile de fraudare a alegerilor.

În contextul alegerilor din Găgăuzia și al acuzațiilor de încălcare a legii electorale, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj prin care subliniază că trebuie respectate democrația și alegerea cetățenilor, iar cei aleși să lucreze în interesul statului, nu al grupărilor criminale: „Oamenii din țara noastră, în aceste trei decenii, au demonstrat cât de mult țin la democrație. Oamenii noștri au reușit să protejeze și să salveze democrația în cele mai grele timpuri. În același timp, democrația înseamnă și respect pentru lege, și toată lumea trebuie să respecte legea, mai ales cei care sunt într-o funcție publică, cei care au beneficiat de votul cetățenilor. Acesta este mesajul meu. Cei care au fost aleși trebuie să lucreze pentru interesul acestui stat, și nu pentru interesul grupărilor criminale”.

CEC-ul din Găgăuzia sfidează Chișinăul

Consiliul Electoral Central (CEC) din Găgăuzia a fost sesizat în mai multe rânduri despre numeroasele încălcări pe care le-au comis concurenții electorali în timpul alegerilor, însă acesta a refuzat să acționeze în conformitate cu prevederile legislației. Mai mult, unii membri ai CEC au interpretat legea în stil propriu, sfidând mecanismele de organizare și desfășurare a scrutinului.

Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la sediul CEC al Găgăuziei în cadrul unui dosar penal deschis pentru coruperea alegătorilor de către reprezentanții Partidului Șor. A ridicat listele electorale și a chemat membrii organului electoral la audieri pentru data de 19 mai 2023. Acțiunea a fost determinată de faptul că, pe parcursul câtorva săptămâni, atât Comisia Electorală Centrală, cât și Inspectoratul General al Poliției au expediat pe adresa CEC din Găgăuzia mai multe scrisori privind neregulile constatate în cadrul alegerilor, care au rămas fără răspuns.

Deși probele au fost incontestabile, CEC le-a ignorat, precizând că toate aceste acțiuni nu contravin Codului electoral al Găgăuziei și Legii privind statutul juridic special al autonomiei.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, Pavel Postică, a declarat că problema cea mare în relațiile cu responsabilii din Găgăuzia este faptul că aceștia nu vor să recunoască supremația legislației Republicii Moldova. Potrivit vicepreședintelui CEC, membrii Consiliului Electoral Central din Găgăuzia au sfidat până și prevederile legislației regionale.

În ciuda acestei situații grave, Curtea de Apel de la Comrat s-a întrunit în mare grabă, la 22 mai 2023, și a declarat legale rezultatele alegerilor bașcanului, validând, totodată, mandatul acestuia.

Evghenia Guțul intră în conflict cu Procuratura Anticorupție

Evghenia Guțul a declarat că a fost chemată la Centrul Național Anticorupție „pentru o procedură formală”. Cu acest prilej, Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, și adjunctul acesteia, Vasile Plevan, i-ar fi propus închiderea dosarul penal, în care aceasta figurează ca „membru al Partidului Șor”, în schimbul renunțării la funcția de bașcan și al depunerii de mărturii false împotriva colegilor săi de partid.

Procuratura Anticorupție a anunțat că guvernatorul ales al Găgăuziei, Evghenia Guțul, are calitatea de învinuit în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor, după ce aceasta a acuzat conducerea instituției respective că ar fi șantajat-o să renunțe la funcția de bașcan.

CNA a reacționat la declarația Evgheniei Guțul, precizând că aceasta a fost citată pentru a i se aduce la cunoștință învinuirile în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor, precum și pentru cercetarea informatică a telefonului său mobil. Reprezentanții CNA au arătat că la discuții a asistat și avocatul bașcanului ales.

În acest context, CNA a relevat că „Învinuitei Guțul Evghenia i-a fost explicat dreptul de a recunoaște vinovăția, de a colabora cu organul de urmărire penală în condițiile legii și de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, precum și beneficiile acestei proceduri, sub aspectul reducerii pedepsei și celerității procesului penal”.

Reprezentanții instituției respective au subliniat că „acest exercițiu este unul ordinar” și a fost aplicat și în privința altor învinuiți din dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Șor. Ca urmare, „Acuzațiile aduse conducerii Procuraturii Anticorupție de către învinuita Guțul Evghenia nu corespund realității și reprezintă o interpretare eronată a acțiunilor legale ale procurorilor”, au mai spus reprezentații CNA.

Conducerea Republicii Moldova boicotează învestirea bașcanului

Pe 19 iulie 2023, a avut loc învestirea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei, după ce, pe 22 mai 2023, Curtea de Apel din Comrat a validat rezultatele alegerilor din 14 mai. Ceremonia s-a desfășurat în piața centrală din capitala Găgăuziei, la aceasta fiind invitați principalii lideri ai Republicii Moldova, în frunte cu președinta Maia Sandu.

Folosind diferite pretexte, aceștia au refuzat in corpore să participe la ceremonia de învestire a noului bașcan, deși acesta face parte, din oficiu, din structura guvernului. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că: „Astăzi, pe agenda publică a prim-ministrului nu figurează participarea la evenimentul de la Comrat. De altfel, nu va participa niciun alt reprezentant al Executivului la evenimentul menționat”. De asemenea, serviciile de presă ale Președinției și Parlamentului au confirmat că Maia Sandu și Igor Grosu nu vor lua parte la ceremonia de învestire a Evgheniei Guțul.

Mai mult, Maia Sandu a declarat: „Nu am mers pentru că nu cred că este corect să mergi la inaugurarea în funcție a unei persoane care a fost susținută în campania electorală de către o grupare criminală și care face parte dintr-un partid politic care, între timp, a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională”.

Reacția noului bașcan nu s-a lăsat prea mult așteptată, aceasta declarând: „Eu accept decizia lor, Dumnezeu să-i judece. Doar că, în opinia mea, ceea ce fac ei este neprofesionist și ignoră obligațiunile lor. Asta arată lipsa de respect față de oamenii din UTA Găgăuzia”.

Noul bașcan și-a prezentat echipa executivă

La 27 iulie 2023, guvernatorul nou-ales al Găgăuziei și-a prezentat echipa executivă, recte guvernul local, cunoscut sub numele de Comitetul executiv al autonomiei. Aceasta a avut loc în cadrul unei ceremonii organizate în piața centrală din Comrat.

Noul executiv are în componență, printre alții, trei viceguvernatori, respectiv Victor Petrov, Mihail Vlah şi Pavel Verejanu, precum și un șef al Aparatului bașcanului în persoana lui Iuri Cuznețov. Pe de altă parte, au fost păstrați în funcție și unii dintre membrii fostului Executiv de la Comrat. Cu ocazia ceremoniei, au fost prezentați și șefii de direcții, precum și președinții raioanelor Comrat, Ceadâr-Lunga și Vulcănești.

Lista membrilor executivului a fost înaintată spre aprobare Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri, însă aceasta nu a inclus-o pe ordinea de zi a ședinței din 28 iulie 2023. Motivul deciziei a fost că prezentarea noului executiv al UTA Găgăuzia s-a făcut în pripă, în stradă, fără consultări și fără avizul comisiilor APG. „Este nevoie să respectăm procedura, candidații în Comitetul executiv trebuie să fie evaluați de comisiile APG de profil. Nu trebuie să ne impuneți, nu va fi nicio problemă dacă componența executivului va fi aprobată săptămâna următoare”, a declarat ex-speakerul Adunării Populare, Vladimir Kîssa.

La rândul său, președintele APG, Dmitri Constantinov, a precizat că pentru validarea membrilor executivului sunt prevăzute în legislație 70 de zile. „Ieri, în a doua jumătate a zilei, am primit cererea şi azi deja se cere s-o includem pe ordinea de zi. Așa ceva nu se face. Există procedură și lege”.

O altă nemulțumire a deputaților APG a rezultat din faptul că, în conformitate cu normele juridice din autonomie, membrii Comitetului executiv al Găgăuziei sunt obligați să cunoască limba găgăuză, însă mai mulți candidați desemnați nu o cunosc.

În conflictul conjunctural dintre noul bașcan și Adunarea Populară au intervenit susținătorii Evgheniei Guțul, care au organizat un protest, cerând deputaților să aprobe noua componență a Comitetului executiv al Autonomiei. Protestatarii l-au acuzat pe președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, de complicitate cu președintele Maia Sandu și PAS în a împiedica noul Comitet executiv să-și îndeplinească atribuțiunile.

Evghenia Guțul a mulțumit oamenilor pentru sprijinul acordat și a arătat că noua echipă a Comitetului executiv a venit să lucreze pentru binele Găgăuziei.

Conflictul dintre noul bașcan și APG

Pe data de 11 august 2023, a avut loc cea de-a treia tentativă de învestire a Comitetului executiv propus de bașcanul Evghenia Guțul, care a eșuat. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a anunțat că întrerupe ședința.

La sfârșitul lunii iulie, Adunarea Populară a Găgăuziei a refuzat să pună pe ordinea de zi problema privind aprobarea echipei Comitetului executiv al noului bașcan, sub motivul că candidații propuși de noul bașcan nu sunt din regiune și nu cunosc limba găgăuză.

Ultima tentativă de învestire a Comitetului executiv a avut loc la începutul lunii august, când șapte dintre candidații înaintați anterior de noul bașcan au picat testul de limba găgăuză. De fiecare dată, în fața sediului Adunării Populare a Găgăuziei au avut loc proteste, susținătorii noului bașcan cerând chiar dizolvarea forului legislativ.

După trei tentative eșuate de a obține votul de încredere al APG pentru echipa sa, deoarece deputații nu au ajuns la un consens privind structura Comitetului executiv și componența nominală a acestuia, bașcanul Evghenia Guțul a fost nevoită să vină cu noi propuneri.

Astfel, aceasta a prezentat, la 18 august 2023, o nouă listă a Comitetului executiv din componența căruia au fost înlăturate toate persoanele care nu vorbesc limba găgăuză, inclusiv primarul de Orhei, Pavel Verejanu, și consilierul juridic Iuri Kuznețov, care fuseseră desemnați, anterior, viceguvernator, respectiv șef al Cancelariei bașcanului.

La 25 august 2023, Adunarea Populară a UTA Gaguz-Yeri s-a reunit în ședință extraordinară pentru a decide asupra componenței și structurii executivului regional. Dezbaterile s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, cu replici acide între deputații socialiști și cei ai Partidului Șor, susținători ai noului bașcan, învinuindu-se reciproc. În cele din urmă, deputații regionali au reușit doar să aprobe unele modificări ale structurii puterii executive a autonomiei, dar nu s-au pus de acord asupra componenței acesteia.

Drept urmare, bașcanul Evghenia Guțul a declarat că „este dezamăgită de forul legislativ al regiunii și că nu mai vrea să participe la acest bâlci”, părăsind ședința împreună cu toți membrii executivului propuși de ea, care au fost prezenți la dezbaterile APG.

Retorică secesionistă sau șantaj politic?

Venirea la putere în Găgăuzia a unui bașcan pro-rus, susținut de un partid ostil Chișinăului, a determinat tensionarea relațiilor Comratului cu autoritățile Republicii Moldova și a generat, în ultimele luni, o retorică separatistă accentuată, care ar putea avea urmări grave asupra stabilității țării, servind interesele Rusiei, în contextul în care aceasta a declanșat un amplu război hibrid pentru a destabiliza situația politică din Basarabia.

Prima acțiune de natură secesionistă a avut loc la scurt timp după alegerea noului bașcan, respectiv la 27 mai 2023, când s-au desfășurat lucrările Congresului deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia. Cu acest prilej, a fost adoptată o rezoluție prin care s-a înaintat autorităților de la Chișinău următoarele revendicări: să aducă legislația națională a Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, adoptată în anul 1994; să returneze impozitele și serviciul poștal local; să interzică partidele care doresc să „lichideze Moldova ca stat independent”.

Textul rezoluției a fost trimis președintelui Maia Sandu, președintelui Parlamentului Igor Grosu, președinților Federației Ruse, Turciei, Statelor Unite, Consiliului Europei și UE, misiunii OSCE și participanților la Summitul CPE.

A urmat comemorarea „Zilei Republicii”, pe 19 august 2023, când bașcanul ales, Evghenia Guțul, împreună cu președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, precum și alți oficiali găgăuzi au marcat „33 de ani ai Republicii” prin depunerea de flori, rostirea unor discursuri și organizarea unui concert la Comrat.

De precizat că pe 19 august 1990, a avut loc primul Congres al deputaților poporului din Găgăuzia, cu prilejul căruia cei circa 800 de delegați prezenți au aprobat „Declarația privind libertatea și independența poporului găgăuz față de Republica Moldova”, respectiv crearea „Republicii Găgăuze” (Gagauz-Yeri). Sovietul Suprem (Parlamentul) de atunci al RSS Moldovenești a declarat nule atât congresul, cât și rezoluția acestuia.

Însuși Dmitri Constantinov recunoaște că: „Da, ea a fost ilegal creată în 1990. Dar noi credem că acesta este punctul de plecare pentru Găgăuzia. În ceea ce ține de faptul că «putem repeta» sau nu [...] Nu știu ce se va întâmpla la congresul din 9 septembrie. Sunt unii deputați care cer întoarcerea la «Republica Găgăuză»”.

Mai recent, respectiv la 21 august 2023, președintele APG, Dmitri Constantinov, a declarat într-un interviu pentru televiziunea din regiunea transnistreană că nu exclude crearea „Republicii Găgăuze” pentru că „poporul cere”, deoarece ,,vedem că Republica (Moldova) este cam nepăsătoare față de legile noastre”.

Acest lucru s-ar putea întâmpla pe 9 septembrie 2023, când va avea loc, la Comrat, adunarea aleșilor locali de diferite niveluri din autonomie și „nu este exclus” ca cineva să abordeze acest subiect.

Pentru aceste declarații cu caracter separatist, președintele APG s-a ales cu un denunț depus la „Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale cu solicitarea de a fi inițiată o cauză penală cu privire la declarațiile Președintelui Adunării Populare a Găgăuziei. Atrag atenția că prin afirmațiile respective domnul Constantinov, în calitate de persoană publică, militează împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova, lucru care cade sub incidența art. 340 prim alin. (3) Cod Penal”.

Denunțul a fost făcut de fostul deputat al Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Liviu Vovc, care s-a declarat nemulțumit, deoarece niciun demnitar de la Chișinău nu a reacționat prompt față de declarațiile liderului deputaților din autonomia găgăuză.

„Guvernul” lui Șor a primit votul de încredere al APG

După 8 tentative eșuate, la 20 septembrie 2023, deputații găgăuzi au acordat vot de încredere noului Comitet executiv al autonomiei, condus de bașcanul Evghenia Guțul.

Echipa propusă de Evghenia Guţul a fost votată de 20 de deputați din totalul de 35, șapte pronunțându-se împotrivă, iar patru s-au abținut. Grupul deputaților PSRM a părăsit sala de ședință în semn de protest. Bașcanul a mulțumit deputaților pentru încrederea acordată și a promis să colaboreze cu APG. Comitetul executiv înseamnă 20 de deținători de portofolii guvernamentale, toți fiind propuși de bașcan. La scurt timp după votare, membrii noului Comitet executiv au depus jurământul.

Aprobarea Executivului a fost precedată de mai multe ședințe ale APG, acompaniate de acțiuni de protest și mitinguri ale susținătorilor noului bașcan, toate eșuate din cauza controverselor pe considerente profesionale, lingvistice, politice etc.

Chiar și în ziua examinării listei candidaților Comitetului executiv, mai mulți deputați au atras atenția că ar exista suspiciuni privind integritatea unora dintre aceștia. Trimiterea s-a făcut, în mod special, la Ilia Uzun, nominalizat pentru funcția de adjunct al bașcanului care, anterior, ar fi fost acuzat de implicare într-un caz de corupere a alegătorilor, cu ocazia alegerilor parlamentare din Bulgaria, când au fost deschise secții de votare și în Găgăuzia.

Chișinăul nu-l recunoaște pe noul bașcan

Conform legislației în vigoare, bașcanul Găgăuziei devine din oficiu membru cu drepturi depline al Guvernului, în urma unui decret semnat de președintele Republicii Moldova, calitate în care participă la ședințele Executivului.

Deși de la alegerea noului bașcan (14 mai 2023) și învestirea sa (19 iulie 2023) au trecut mai mult de 9, respectiv 7, luni, președintele Maia Sandu nu a semnat încă decretul de numire.

Stingherită de acest lucru, Evghenia Guțul a declarat că a făcut, în urmă cu câteva luni, un demers nu către Președinție, ci către Guvern pentru a fi admisă în Cabinetul de miniștri, dând asigurări că „este gata pentru dialog”. Această situație tensionată dintre noul bașcan și conducerea Republicii Moldova are drept cauză principală apartenența Evgheniei Guțul la un ,,grup criminal”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, lucru recunoscut public de președintele Maia Sandu. În acest sens, Maia Sandu declara, la 19 noiembrie 2023, următoarele: „Atât timp cât ea lucrează pentru o grupare criminală, nu am cum să semnez decretul. Dacă ar începe să reprezinte interesele cetățenilor, ar rupe cu gruparea criminală, atunci e altă situație. Am probe și eu și Dvs., și Procuratura că această persoană este ghidată de Șor și este membră a unei grupări criminale. Cineva care face parte din grupare criminală nu poate face parte din Guvernul Republicii Moldova. Guvernul Republicii Moldova este o instituție în slujba cetățeanului și nu poate să cuprindă oameni care lucrează pentru grupări criminale”.

În context, președintele a mai precizat: „Nu facem nicio speculație atunci când vorbim că Ilan Șor și gruparea lui criminală este un instrument al Federației Ruse prin care ultima încearcă să destabilizeze Republica Moldova, să discrediteze democrația, să denatureze votul în Republica Moldova. Am văzut aceste încercări la alegerile locale, când, prin bani murdari și folosind această grupare criminală a lui Șor, Federația Rusă a încercat să cumpere voturi în țara noastră și să denatureze rezultatele alegerilor”.

Note și referințe:

¹ www.deschide.md, 17 martie 2023.

² Idem.

³ Portalul nokta.md, 23 martie 2023.

⁴ www.europaliberă.org, 25 martie 2023.

⁵ Idem.

⁶ https://p.dw.com/p/4QepZ.

⁷ www.europalibera.org, 1 mai 2023.

⁸ www.europalibera.org, 22 aprilie 2023.

⁹ https://www.publika.md/peste-90-de-mii-de-alegatori-din-uta-gagauzia-sunt-asteptati-duminica-sa-isi-exercite-dreptul-la-vot_3136449.html#ixzz80RGyDnIK

¹⁰ www.deschide.md, 1 mai 2023.

¹¹ www.deschide.md, 3 mai 2023.

¹² Idem.

¹³ www.europalibera.org, 25 martie 2023.

¹⁴ www.deschide.md, 17 martie 2023.

¹⁵ www.deschide.md, 17 aprilie 2023.

¹⁶ www.europalibera.org, 1 mai 2023.

¹⁸ Agenția Moldpres, 5 iunie 2023.

¹⁹ www.deschide.md, 18 mai 2023.

²⁰ www.europalibera.org, 12 iulie 2023.

²¹ Idem.

²² Idem.

²³ https://www.publika.md/guvernul-presedintia-si-parlamentul-boicoteaza-investirea-bascanului-gagauziei-eugenia-gutul-_3138459.html#ixzz88OLdbqSf

²⁴ www.deschide.md, 20 iulie 2023.

²⁵ www.publika.md, 19 iulie 2023.

²⁶ Agenția Moldpres, 27 iulie 2023.

²⁷ Agenția Moldpres, 28 iulie 2023.

²⁸ Idem.

²⁹ https://www.publika.md/foto--primul-conflict-intre-noul-bascan-si-adunarea-populara-a-gagauziei-alesii-blocheaza-aprobarea-executivului-propus-de-eugenia-gutul-din-cauza-limbii-gagauze-_3138730.html#ixzz88vXFfJir

³⁰ Idem.

³¹ https://stiri.md/article/politica/gutul-a-demis-mai-multi-angajati-nu-cunosteau-limba-gagauza/

³² Agenția Moldpres, 25 august 2023.

³³ Agenția Moldpres, 23 august 2023.

³⁴ www.deschide.md, 24 august 2023.

³⁵ Agenția Moldpres, 20 septembrie 2023.

³⁶ https://www.publika.md/votat-uta-gagauzia-are-un-nou-comitet-executiv_3139754.html#ixzz8DwCMugW6

³⁷ www.deschide.md, 20 septembrie 2023.

³⁸ www.deschide.md, 13 noiembrie 2023.

³⁹ Idem.

The election of the new Bașcan tensioned relations Chisinau - Comrat

Keywords: Gagauzia; elections; bashkan; criminal group; unrecognized

On May 14, 2023, the second round of elections for the bashkan position of Gagauzia took place, in which Evgenia Guțul, candidate of the Shor Party confronted Grigori Uzun, supported by the SPRM. Following the counting of validly cast votes, the Central Electoral Commission found that the elections were won by Evgenia Guțul.

The coming to power in Gagauzia of a pro-Russian bashkan, supported by a party hostile to Chisinau, caused the tension of the relations between the Comrat and the Moldovan authorities and generated a strong separatist rhetoric, which could have serious consequences on the stability of the country, serving the interests of Russia, in the context in which it triggered an extensive hybrid war to destabilize the political situation in the Republic of Moldova.

According to the legislation in force, the bashkan of Gagauzia becomes ex officio a full member of the Government, following a decree signed by the President of the Republic of Moldova, quality in which he participates at the meetings of the Executive.

Although since the election of the new bashkan (14 May 2023) and its investiture (19 July 2023) more than 9 and 7 months have passed, respectively, president Maia Sandu did not sign the decree of appointment.

This tense situation between the new bashkan and the leadership of the Republic of Moldova has as main cause the belonging of Evgenia Guțul to a ,,criminal group”, led by the fugitive oligarch Ilan Shor, something publicly recognized by President Maia Sandu.