Avantaje și dezavantaje ale utilizării tehnologiilor digitale

Fără îndoială, de-a lungul istoriei, nicio tehnologie nu a influențat ființa umană atât de mult precum tehnologiile informației și ale comunicării. Amploarea dezvoltării acestor tehnologii, nivelul extraordinar de implicare al lor în activități dintre cele mai diverse, capacitatea de modelare și simulare a formelor de existență reală, impunerea unor noi modele de comunicare și relaționare, depășirea barierelor temporale și spațiale precum și alte caracteristici ne arată că avem de-a face cu o întrepătrundere și condiționare reciprocă a realității cu formele ei de reprezentare digitală. Societatea digitală copiază și recreează societatea reală în aproape toate aspectele sale fundamentale, cu bune și rele, cu aspecte pozitive dar, din păcate, și cu unele negative, omul în spațiul digital fiind nevoit să facă față acestei noi realități digitale.

Tehnologiile digitale au schimbat modul în care învățăm, lucrăm și socializăm. A apărut așa-numita dependență de tehnologie, care a început să fie luată în considerare din cauza consecințelor ei negative la nivel individual, dar și social și din ce în ce mai mult se observă, se analizează, se studiază modul în care interacționăm unul cu celălalt și modul în care folosim tehnologiile digitale și canalele de comunicare. Din ce în ce mai mult sunt puse în balanță aspectele pozitive și cele negative regăsite în spațiul digital și, prin urmare, în societatea digitală. Așa cum am mai afirmat, când ne gândim la societatea digitală, avem în vedere societatea informației în care crearea, diseminarea, utilizarea și manipularea informațiilor prin intermediul TIC au devenit esențiale pentru cadrul politic, economic, social și cultural, deci pentru societate ca întreg.

Societatea digitală a generat și a impus un nou concept – acela de ,,cetățean digital” sau, într-un context mai larg, „om digital”. „Cetățeanul digital” este o persoană care își dezvoltă abilitățile și cunoștințele necesare pentru a utiliza în mod eficient internetul și tehnologiile digitale, în moduri adecvate și responsabile, pentru a se angaja și a participa în societate și în politică. ,,Omul digital” definește ființa umană în toate ipostazele sale din mediul digital, de la simplu utilizator motivat de interese personale până la utilizatorul avansat care utilizează mediul digital în multiple ipostaze (personale, profesionale, sociale). ,,Omul digital” este considerat ,,cetățean digital” când folosește media digitală pentru a participa activ la viața socială și la cea politică. Un cetățean este definit ca un individ care este privit ca membru al unei societăți; în relație cu statul și societatea el are o serie de drepturi și obligații. Această accepție se extinde și către mediul digital și, prin urmare, ,,cetățeanul digital” este individul care, având în vedere comportamentul său în mediul online și în interacțiunea sa socială prin intermediul tehnologiilor digitale, are drepturi, obligații și responsabilități definite și recunoscute printr-un cadru legal adecvat.

Pentru a se putea vorbi de garanția și exprimarea drepturilor și obligațiilor oamenilor în mediul digital, este necesar ca acest nou spațiu de interacțiune socială să fie guvernat de o serie de principii, precum:

-    un spațiu online securizat și de încredere;

-    competențe și educație digitală pentru toți;

-    acces la sisteme digitale și tehnologii care respectă, sunt în acord cu mediul (protejare și sustenabilitate);

-    accesul la servicii publice și administrative centrate pe cetățean;

-    principii etice pentru tot ce înseamnă algoritmi și aplicații informatice care implică datele cetățenilor;

-    protejarea și stabilirea drepturilor, competențelor copiilor în spațiul digital;

-    acces la servicii digitale de sănătate;

-    acces la servicii educative, culturale etc.

Drepturile includ drepturile civile, cum ar fi libertatea de exprimare (libertatea de informare și libertatea de exprimare, inclusiv accesul liber, transparent la informații diverse, autentice, de încredere); drepturile la o viață privată prin asigurarea protecției datelor personale și private; drepturi politice (cum ar fi dreptul de a vota sau de a candida la o funcție); drepturile sociale la îngrijirea sănătății și la bunăstare; drepturile de a desfășura activități online (educative, culturale, comerciale, de afaceri); protecția proprietății intelectuale a oamenilor în spațiul online.

Impactul tehnologiei asupra vieților noastre este evident și nu poate fi ignorat. Tehnologiile digitale au schimbat modul în care ne raportăm la activitățile noastre zilnice și modul în care le realizăm. Se pune firesc întrebarea: Cum ne-a schimbat tehnologia viețile? De la cele mai fragede vârste, de-a lungul întregii vieți și până la bătrânețe, suntem însoțiți de tehnologii care ne influențează direct sau indirect și asupra cărora avem control direct sau indirect (sau chiar deloc) și pe care le utilizăm direct sau indirect, într-o mai mare sau mai mică măsură. Fie că suntem acasă, la școală, la birou, la spital sau implicați într-o activitate socială, culturală etc., efectele tehnologiei asupra noastră ca indivizi sunt de nemăsurat. Gadgeturile și aparatele de înaltă tehnologie au îmbunătățit calitatea vieții noastre și au făcut-o mai convenabilă. Smartphone-urile, laptopurile, routerele Wi-Fi, televizorul, LED, termostatul și ascensoarele sunt exemple reale ale modului în care tehnologia a transformat fiecare aspect al vieții de zi cu zi.

Tehnologiile digitale au avut și au o evoluție extrem de dinamică, mai ales în ultimii ani, dar nu putem vorbi de o vechime mai mare de 50 de ani de utilizare a lor pe scară largă (ba chiar în jur de 35 de ani de utilizare a internetului pentru cetățeni – ,,internet pentru toți”) și, prin urmare, nu putem vorbi de concluzii clare și ferm argumentate privind influența tehnologiilor în toate aspectele vieții noastre sociale, profesionale și personale. Din observațiile de până acum, concretizate în studii, opinii, se constată că unele dintre progresele tehnologilor digitale sunt bune, contribuind la ameliorarea calității vieții și la progresul social și economic, în timp ce altele nu par să aibă influențe integral benefice asupra ființei umane. Internetul a făcut posibilă formarea unei comunități pentru a împărtăși idei și resurse cu oameni din întreaga lume. Cu toate acestea, prea multă tehnologie în viața noastră i-a făcut pe oameni să fie dependenți și a ridicat recent unele probleme de sănătate luate în considerare și analizate la nivelul societății. Multe efecte pozitive și negative ale tehnologiei sunt prezente în viața noastră. Totul depinde de cum alegem să le folosim. Aceeași tehnologie sau aplicație digitală, în funcție de modul de utilizare, poate să ne influențeze pozitiv sau negativ. Nu se poate vorbi de influențe total pozitive sau total negative ale tehnologiilor digitale asupra oamenilor, ci, mai curând, de modalități și aspecte individuale de interacțiune cu tehnologiile digitale ale fiecărui individ, în funcție de nivelul său de instruire digitală, de motivația de utilizare a acestor tehnologii, de aspectele psihologice și psihosociale, precum și de aspectele etice și morale care însoțesc utilizarea acestor tehnologii digitale. Din rațiuni pur didactice, prezentăm influențele tehnologiilor digitale asupra oamenilor în două mari categorii (aspecte pozitive și aspecte negative), fără a dezvolta elementele specifice și particulare ce țin de fiecare individ în relația sa cu spațiul digital și tehnologiile aferente.

Aspecte pozitive ale utilizării tehnologiilor digitale

Vorbind de impactul pozitiv al tehnologiilor digitale asupra vieții oamenilor, ne referim la domenii specifice în care impactul tehnologiei nu poate fi ignorat. Prezentăm în continuare o sinteză despre cum influențează tehnologiile digitale viața noastră în sens pozitiv.

Comunicarea digitală. Dezvoltarea continuă a tehnologiilor a îmbunătățit metodele moderne de comunicare. Tehnologiile de comunicare electronică și digitală au dus la noi modele de comunicare individuală și socială, diferite de modelele tradiționale. Comunicarea digitală este o comunicare avansată, care duce la diminuarea și chiar eliminarea barierelor spațio-temporale, făcând comunicarea mai confortabilă, mai eficientă și mai bună. În prezent, utilizăm dispozitive cu tehnologii foarte avansate, care au dimensiuni reduse și sunt dotate cu multe caracteristici specifice pentru aplicațiile lor. O persoană se poate conecta cu oricine de oriunde la nivel global, utilizând diferite platforme, pentru a trimite mesaje, e-mailuri și a efectua apeluri audio sau video. Internetul a făcut posibilă globalizarea, interacțiunea la nivel planetar, oferind oamenilor oportunitatea de a comunica oriunde s-ar afla în moduri diverse (comunicare scrisă prin mesaje, comunicare audio, comunicare video).

Oportunități pentru afaceri, marketing și comerț. Tehnologiile digitale au influențat foarte mult modul în care se fac afacerile și comerțul, aducând numeroase beneficii tuturor celor implicați (producători, intermediari, vânzători, clienți). Cumpărarea de produse și servicii online este una dintre cele mai facile și mai des întâlnite activități în spațiul digital. Tehnologiile au transformat modul în care se fac afacerile. Înființarea și conducerea unei noi afaceri a devenit mult mai ușoară și mai rapidă decât înainte. De multe ori, nu mai este nevoie de spațiu fizic dedicat pentru un magazin sau o firmă comercială, fiind suficiente un calculator și o bună conexiune la internet, pentru a deschide o afacere. Mulți dezvoltatori de site-uri web pot ajuta un vânzător să construiască un magazin de cumpărături online cu aspect profesional într-un timp scurt. Companiile își pot vinde produsele și serviciile clienților care locuiesc oriunde în lume, iar tranzacțiile se fac rapid, în timp real. Cumpărăturile online devin tot mai utilizate în ultimii ani, întrucât tehnologiile permit realizarea unui proces de achiziție de produse și servicii integral online, de la prima etapă a analizei ofertei, urmată de selecția produselor, comandă și plată, fără a fi necesară deplasarea la un centru comercial. Unele aplicații dedicate vând produse din domenii specifice, cum ar fi modă, electrocasnice, medicamente etc. Aceste site-uri/aplicații oferă o colecție vastă de produse de la diferite mărci locale până la internaționale pe care s-ar putea să nu le găsim la un singur magazin. Cel mai semnificativ impact al tehnologiei digitale asupra activităților comerciale este posibilitatea plății online (prin internet sau direct la comerciant prin card sau aplicație, folosind smartphone-ul), diminuându-se semnificativ plata cu numerar. Plățile digitale și chiar moneda digitală au facilitat foarte mult schimburile comerciale în întreaga lume.

Locuințe și stil de viață mai bune. Datorită dispozitivelor și gadgeturilor inteligente cu diverse funcțiuni privind activitățile cotidiene și casnice, se poate vorbi de un stil de viată mai comod, mai bun grație acestor tehnologii și chiar de locuințe inteligente. Industria tehnologiei a creat foarte multe gadgeturi pentru casă inteligentă care sunt dedicate unor anumite activități casnice sau funcționalități și care pot fi controlate prin intermediul aplicațiilor mobile. Se are în vedere securizarea locuinței, se pot aprinde luminile, deschide ușa, se pot controla de la distanță electrocasnicele (precum mașina de spălat sau cuptorul, de ex.) etc. În plus, din confortul locuinței sale, o persoană poate să comande mâncare de la restaurante, poate face cumpărături, poate comunica cu prietenii sau poate să își realizeze sarcinile profesionale asumate.

Facilități de călătorie și transport bazate pe tehnologii avansate. Tehnologiile avansate utilizate în sectorul transporturilor au facilitat călătoriile oamenilor pe distanțe lungi și le-au făcut convenabile și confortabile. Transporturile au devenit din ce în ce mai rapide și mai sigure datorită dispozitivelor digitale incorporate în mijloacele de transport. Mașini de mare viteză, autobuze, metrouri și avioane beneficiază de tehnologii și dispozitive precum trackerele GPS pentru soluțiile de urmărire a mașinilor și a flotei, care au făcut mai ușoară păstrarea în siguranță a vehiculelor și urmărirea eficientă a călătoriilor. Dispozitivele moderne precum smartphone-urile fac posibilă accesarea facilă a mai multor servicii, cum ar fi rezervarea în avans a hotelurilor, biletele de avion, zona de luat masa etc. De asemenea, se reduc problemele privind plata cu numerar sau carduri și se facilitează plata online a facturilor. Tehnologia încă se îmbunătățește în fiecare zi și deja se vorbește de vehiculele fără șofer, care sunt pe cale să elimine nevoia de șoferi pentru călătorii și transport.

Acces rapid și facil la informații. Explozia informațională despre care se vorbește de câteva decenii este deja o realitate pe care o trăim toți. Niciodată până acum omul nu a avut acces la o cantitate atât de mare de resurse de informare și atât de diversificată. Dacă în urmă cu câteva decenii oamenii obișnuiau să meargă la bibliotecă, acum bibliotecile vin spre oamenii sub forma documentelor digitale. Mai mult decât atât, regăsim informațiile de care avem nevoie, în format digital, peste tot în jurul nostru – de la site-urile de media până la site-urile instituționale, furnizori specializați de resurse de informare și tot felul de platforme și aplicații furnizoare de informații. Putem căuta orice pe internet, de oriunde ne-am afla. Aplicații dintre cele mai diverse ne permit să ne informăm asupra unui subiect, să găsim o adresa, să căutăm locuri noi, să vizualizăm trasee ​​necunoscute și să alegem cel mai bun traseu, să vizualizăm imaginile din satelit (de ex. Google Maps) etc. Sunt aplicații care oferă informații despre siguranță, trafic, vreme și sfaturi juridice. Problema omului contemporan nu mai este accesul la informație, ci selecția și evaluarea acesteia.

Învățământ la distanță și e-Learning. Situația de pandemie prin care a trecut omenirea în perioada 2020-2022 a reafirmat, dacă mai era nevoie, importanța accesului la distanță la resursele educaționale (resurse documentare și pedagogice precum și activitățile didactice care presupun interacțiunea profesor-elev/student). Tehnologiile digitale au schimbat educația în multe feluri. Resursele documentare în format digital sunt din ce în ce mai populare, în detrimentul resurselor tipărite; prin intermediul platformelor, elevii și studenții au acces la materiale didactice în format audio și video, iar metodele pedagogice se bazează pe interactivitate, pe utilizarea tehnologiilor moderne în cele mai diverse contexte. Tehnologia a deschis multe uși și oferă resurse pentru oamenii care doresc să învețe ceva. Platformele online precum YouTube au o colecție vastă de videoclipuri pe care un utilizator le poate accesa gratuit, pentru a învăța o nouă activitate sau un hobby. Exista multe institute de învățământ care organizează cursuri virtuale, permițând elevilor și studenților să parcurgă un program educațional sau doar un curs de la distanță. Comunicarea profesor-elev/student se realizează în timp real, folosind cele mai recente metode de comunicare pentru a învăța mai eficient.

Acces facil la servicii de asistență medicală. Domeniul medical este unul dintre domeniile în care progresul tehnologic a avut un impact vizibil și determinant atât pentru sectorul medical, cât și pentru oameni în general (sănătatea publică și prevenție) sau pentru pacienți. Procesele de diagnosticare sunt mult mai rapide și mult mai precise datorită disponibilității celor mai noi echipamente și instrumente medicale, iar specialiștii din domeniul medical, ajutați de cele mai recente tehnologii, pot oferi cele mai bune tratamente pentru probleme medicale grave. De asemenea, tehnologiile digitale au un rol însemnat și în cercetarea medicală, și în industria farmaceutică, contribuind la invenția și apariția pe piața medicală a noi tehnologii specifice și a noi tratamente inovatoare. Mai mult, accesul la informația medicală este rapid și ușor chiar și printr-o simplă documentare pe internet, iar dispozitivele moderne de urmărire a sănătății sau a fitnessului au schimbat modul în care avem grijă de noi înșine.

Conexiune instant prin social media. Rețelele sociale sunt poate cel mai semnificativ exemplu al impactului tehnologiilor digitale asupra omului. Aceste platforme au devenit parte din viețile noastre la scurt timp după ce au fost lansate. Oamenii din întreaga lume accesează servicii precum Facebook, Instagram, WhatsApp, Snapchat, Twitter, TikTok etc., pentru a intra în contact cu alți oameni (dorința de a se prezenta altora, dar și de a avea o perspectivă asupra vieții altora, fie că este cineva cunoscut, rudă, prieteni sau cineva necunoscut, o celebritate). Rețelele de socializare s-au impus și în lumea afacerilor, fiind utilizate pentru reclamă, marketing și publicitate, dar și efectiv pentru activități de vânzare-cumpărare. Rețelele sociale oferă o platformă pentru a comunica instantaneu cu oricine din întreaga lume. Acest avantaj este folosit de multe ori și pentru a genera comentarii, a influența opinia publică și chiar pentru a genera mișcări sociale.

Flexibilitatea programului de lucru. Posibilitățile oferite de tehnologiile digitale de a exercita la distanță atât sarcini individuale de lucru, cât și prin implicarea în echipe și proiecte colective, de a crea comunități virtuale au modificat considerabil modele tradiționale de muncă, relațiile dintre angajat și angajator și modalitățile de realizare a sarcinilor și atribuțiilor specifice conform profesiei deținute. Puține mai sunt profesiile care să nu depindă de tehnologiile informatice și cu ajutorul lor, în cele mai multe situații, omul poate să își îndeplinească atribuțiile fie de la birou, fie de oriunde, dacă este conectat la internet. Se observă acest lucru mai ales în cazul angajaților de la multinaționale unde deja programul flexibil este o tema a discuțiilor de angajare.

Aspecte negative ale utilizării tehnologiilor digitale

Chiar dacă beneficiile utilizării tehnologiilor digitale nu pot fi negate și multe sectoare sociale își datorează progresul și implicarea în societate acestora, din ce în ce mai mult se fac simțite opiniile conform cărora sunt aspecte ale utilizării acestor tehnologii care afectează principii fundamentale precum egalitatea, respectarea valorilor democratice, respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor. Fiecare dintre noi a observat (sau chiar a experimentat) influențe negative pe care tehnologiile le-au avut asupra vieții private sau profesionale, asupra sănătății, efectele date de dependență etc. Firmele dezvoltatoare de tehnologii digitale sunt supuse unor presiuni din partea mediului politic și al societății civile de a atenua aceste efecte negative prin mijloacele și măsurile pe care ele le pot lua. Prezentăm în continuare o sinteză despre cum influențează tehnologiile digitale viața noastră în sens negativ.

Tehnologia influențează stilul de viață în sens negativ. Tehnologiile influențează bioritmul organismului, afectând în principal obiceiurile de somn. Numărul de ore petrecut utilizând tehnologiile (internetul, telefonul, tv-ul) a crescut foarte mult, se creează dependența care duce la afectarea, înrăutățirea obiceiurilor sănătoase pentru organism. Se utilizează tehnologiile până noaptea târziu și chiar în timpul nopții și chiar și atunci când suntem obosiți. De cele mai multe ori sunt aplicații neesențiale, dar sunt utilizate doar pentru că au creat dependență. Utilizarea dispozitivelor noaptea târziu modifică producția de melatonină a creierului nostru, hormonul somnului, se afectează calitatea somnului. Tehnologia promovează un stil de viață mai sedentar. Timpul petrecut în fața televizorului sau utilizând alte tehnologii este un timp petrecut în detrimentul activităților fizice, al activităților în aer liber și atrage după el o mulțime de consecințe negative de ordin medical și psihologic. Tehnologia afectează postura corpului și poate duce la probleme medicale grave. Nici nu ținem telefonul la nivelul ochilor când ne uităm la el și, de obicei, ne aplecăm cu capul în jos pentru a urmări conținutul. Toate acestea duc la o postură proastă, dureri de gât și spate.

Distorsionarea comunicării personale și sociale. Atașamentul față de dispozitivele digitale poate duce la un sentiment de izolare care, împreună cu absența reală a contactului uman, duce chiar la depresie. Se creează un fals sentiment de comuniune, de socializare. Când majoritatea interacțiunilor noastre cu ceilalți au loc online, interacțiunea umană nu este de fapt, interacțiunea necesară din punct de vedere psihologic. Pe mulți dintre prietenii noștri online nu îi cunoaștem; în viața reală se poate dovedi că nu sunt deloc prietenii noștri. Comunicarea digitală nu va putea niciodată să înlocuiască comunicarea și interacțiunea umană reală și poate chiar să afecteze relațiile personale. Studiile arată că internetul a avut un impact net pozitiv asupra educației, dar a fost negativ când vine vorba de moralitate, principii sociale și politici comportamentale. De asemenea, oamenii care petrec o cantitate excesivă de timp pe platformele de social media tind să fie singuri și izolați social. Utilizarea excesivă a internetului poate afecta, de asemenea, stima de sine. Utilizatorii, în special tinerii, au tendința de a se compara cu alții, de a avea modele mai mult sau mai puțin adecvate (de multe ori construite pe informații false sau manipulatoare) și apare astfel un complex de inferioritate care duce la diminuarea stimei de sine.

Tehnologia privită ca sursă constantă de distracție și deconectare. Tehnologiile sunt cea mai comună modalitate de „pierdere a timpului”, de distracție și efectul negativ este de distragere a atenției și de pierdere a capacității de concentrare. Omul ,,digital” nu își mai exersează memoria și concentrarea, pentru că are la îndemână răspunsul la o nevoie de informare. Nici imaginația nu mai este exersată, pentru că se accesează informație audio-vizuală deja prelucrată. Cantitatea mare de videoclipuri sau alte tipuri de informație care este disponibilă ne face să ne pierdem rapid concentrarea, atenția și trecem rapid de la o informație la alta. Prin urmare, tehnologia digitală face din ființa umană un consumator de informație digitală brută fără a-i oferi prea multe opțiuni de analiză și interpretare personală. În consecință, se observă la omul consumator de tehnologii, aflat sub influența surselor de distragere a atenției, dificultăți de la a urmări un discurs, probleme de a menține o conversație până la dificultatea de a ține telefonul departe de mână în timp ce face alte activități și faptul că este distras în mod constant de mesajele și notificările primite, pierzându-și astfel concentrarea asupra a ceea ce încercă să facă.

Efecte negative asupra lecturii și scrisului. Diminuarea capacității intelectuale. Paradoxal, omul conectat la mediul online are mult mai multe posibilități de informare, dar citește mult mai puțin sau nu mai are lecturi temeinice, ci mult mai superficiale. Omul cu o lectură digitală este mai atras de imagine decât de text și nu mai are răbdare să analizeze și să interpreteze un text scris, ci devine atras de imagine sau de povestea gata spusă de alții. Această modalitate de lectură are un impact major asupra dezvoltării cognitive, influențează capacitatea intelectuală a omului mai ales în faza de dezvoltare biologică. De exemplu, dacă mai mulți copii citesc basmul Alba ca zăpada și apoi îl povestesc sau desenează personajele, fiecare copil va avea propria lui relatare determinată de experiența sa individuală de lectură, iar personajele vor fi desenate conform imaginației fiecăruia. Dacă același grup de copii vede filmul sau desenul animat cu Alba ca zăpada, povestirile și desenele lor vor fi la fel, întrucât ei vor reda ce le-a fost dat despre acest subiect, fără a le mai rămâne spațiu pentru dezvoltarea individuală. De asemenea, lectura digitală este o lectură fragmentară, pe sărite în funcție de punctele de interes. O asemenea lectură nu mai devine captivantă, nu mai sunt de înțeles textele lungi, textele cu descrieri sau alte modalități de exprimare stilistică specifice textelor scrise. Va avea atracție imaginea și textele sunt utilizate, de multe ori, pentru a explica imaginile sau vor avea o valoare seacă, pur informativă. În aceeași tonalitate cu lectura, în spațiul digital și scrisul este afectat. Se observă o sărăcire a scrisului, o modalitate mult mai neîngrijită de exprimare. Întrucât oricine poate fi autor în internet, nu se mai acordă importanță corectitudinii exprimării, textele nu mai sunt retușate, corectate precum textele tipărite tradițional. Textul digital poate fi corectat mult mai ușor, dar, paradoxal, acesta este și motivul pentru care nu se mai acordă prea mare atenție exprimării în scris. Chiar textele de presă, blogurile abundă de greșeli, exprimări imprecise etc. Pentru autori este mult mai important să fie primii care publică informația fără a mai acorda atenție formei. Efectele negative asupra lecturii și scrisului duc invariabil la o diminuare a capacității intelectuale a indivizilor datorită complacerii în aceste obiceiuri nocive de lectură și scris. Am renunțat la lectura tradițională mult mai solicitantă, la texte mai lungi, la literatura ,,canonică”, precum și la regulile riguroase de exprimare și încet-încet această comoditate asociată cu falsa impresie de conectare și implicare în informare duce la neînțelegerea unor aspecte din procesele de învățare, la diminuarea capacității critice de apreciere a lumii înconjurătoare și astfel se diminuează capacitatea noastră intelectuală. Factorii care contribuie la scăderea capacității intelectuale sunt: caracterul cronofag al tehnologiilor digitale (se consideră ca aproape 1/3 din timpul necesar a fi dedicat activităților școlare, de dezvoltare personală sau profesională este dedicat, de fapt, telefonului mobil, calculatorului, televizorului, pentru aplicații de divertisment); oboseala produsă de noile media care afectează durata și calitatea somnului, durata și calitatea timpului liber, alte efecte medicale; reducerea capacității de atenție și de concentrare. Sărăcia limbajului din media, accentul pus pe imagine duc și la o diminuare a capacităților lingvistice și chiar la o scădere a capacității de reflecție. Un alt efect din ce în ce mai vizibil este scăderea memoriei, întrucât nu mai este exersată ca în trecut. Generațiile actuale, dacă au nevoie de o informație, o regăsesc oricând în mediul digital și nu mai simt nevoia să o memoreze.

Distrugerea relațiilor personale. Desființarea vieții private. Cybercriminalitatea. În mediul digital poți fi anonim sau poți fi altcineva. Pierderea confidențialității online duce la o distorsionare a realității și a relațiilor umane stabilite între participanți, precum și la riscul de hărțuire cibernetică și înșelăciune. Datorită oamenilor care creează profiluri false, înșelăciunea online a fost o problemă de ani de zile. Încă nu poți fi sigur că vorbești cu persoana care se prezintă dacă nu o vezi personal. Oamenii pot fi atrași în relații cu o persoană care pretinde a fi altcineva. Copiii mici și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili la acest tip de comportament înșelător. De asemenea, sub acoperirea anonimatului sau a unei identități false, poate să apară fenomenul de hărțuire cibernetică. Mulți oameni tind să fie mult mai curajoși când se ascund în spatele unei persoane online și să spună lucruri groaznice cuiva când s-ar putea să nu fie trași la răspundere pentru acțiunile lor. Intimidarea, afectarea intimității sunt des întâlnite în mediul online. Hărțuirea cibernetică poate duce la autoizolare, complexe psihologice de diverse forme, depresie, hipertensiune arterială și la alte efecte negative asupra oamenilor. Un alt efect negativ asupra vieții personale, în special la copii și adolescenței, este dat de conținutul inadecvat al videoclipurilor accesate. Videoclipurile explicite și violența sunt ușor accesibile pe web. Deși există posibilitatea controlului parental, nu toți părinții sunt conștienți de nocivitatea unui asemenea conținut digital și rezultatele se văd la nivelul întregii societăți. Rețelele sociale sunt medii în care se promovează o cultură în care drogurile, violența și lipsa limitelor sexuale sunt evidente. În timp ce accesul la tot ce este online ne oferă un nivel de confort extraordinar al vieții cotidiene, ne-a făcut și vulnerabili. Fiecare mișcare pe care o facem online este înregistrată și lăsăm urme digitale oriunde accesăm, iar acest fapt este exploatat de hackeri și escroci, ducând la o creștere considerabilă a infracționalității digitale. Desigur, tehnologia ne oferă și modalități și instrumentele necesare pentru a ne proteja și a ne asigura că suntem în siguranță în mediul digital, dar nu înseamnă neapărat că nu mai suntem vulnerabili. Posibilitățile oferite de internet pot determina adesea utilizatorii să-l folosească abuziv, în scopuri rău intenționate, împotriva altor utilizatori, organizații și servicii publice. În plus, există întotdeauna riscul ca, așa-zișii experți în sisteme tehnologice să folosească internetul ca mijloc de a comite acte ilegale. Infracțiunile care au loc în spațiul digital și cele legate de internet sunt considerate infracțiuni cibernetice. Aceste infracțiuni se manifestă adesea prin furt de identitate, phishing, fraudă și hacking. Sunt considerate ca aparținând așa-numitului dark internet, care include și dark web. Dark web este partea întunecată a rețelelor online în care se regăsesc activități infracționale sau reprobabile, precum tranzacționarea datelor și materialelor furate. Alte vicii comise pe internet includ hărțuirea cibernetică de care am amintit deja, urmărirea cibernetică, tâlhăria și furtul pe internet, pornografia infantilă și răspândirea urii. De asemenea, utilizatorii individuali și colectivi sau firme riscă să fie atacați de viruși de computer. Toți acești factori pot duce la pierderi de bani, informații valoroase și deteriorarea infrastructurii hardware.

Primatul virtualului asupra realului. Aspecte psihologice. Tehnologia nu construiește cele mai bune abilități sociale. Dependența și deteriorarea abilităților sociale sunt cele mai negative efecte ale tehnologiilor digitale. Rețelele sociale promovează un contact impersonal în detrimentului contactului uman real. Deja se observă că oamenii, în special tinerii, interacționează mai mult timp online decât față în față. Consecința diminuării contactului uman real este că abilitățile noastre de a prelua indiciile sociale din mediul real și din limbajul corpului scad, ceea ce duce la mai multe probleme de comunicare. Apariția și utilizarea rețelelor sociale a avut un impact major asupra vieților noastre. În multe aspecte, viața socială s-a mutat în mediul digital și virtualul a ajuns să domine realul. Se poate vorbi de anumite aspecte sau contexte în care este evident primatul virtualului asupra realului, imaginea lumii fiind mai importantă decât realitatea lumii. Imaginea este servită ca fiind esențială și mai importantă decât produsul. Agențiile de publicitate, mass-media au înțeles rapid avantajul rețelelor de socializare în promovarea imagini oricărui tip de produs, fie că este produs sau bun de consum, fie că este o activitate de orice tip, inclusiv de tip politic sau social. Imaginea, știrea, anunțul pot deveni, în context digital, modalități de manipulare a opiniei oamenilor (vezi fenomenul de fake-news). Rețelele sociale transformă lumea virtuală într-un imens spațiu de spectacol. MySpace, Facebook, Snapchat, TikTok, Instagram și altele ne oferă acum o perspectivă asupra vieții altora în timp real, fie că sunt prieteni, care au câțiva urmăritori, sau celebrități cu milioane de urmăritori. Dependența de tehnologie devine din ce în ce mai răspândită. Deja dependența de tehnologii (mai ales dependența de jocurile digitale) este o patologie recunoscută și tratată ca atare. Este considerată a fi un fenomen în creștere rapidă, fără semne de încetinire. Efectele negative ale tehnologiei includ și aspectul că suntem preocupați să fim permanent conectați la rețele și la aplicații. Faptul că am putea rămâne fără semnal la telefon sau fără acces la internet poate fi o sursă maximă de stres. Nu mai putem concepte existența fără telefon și ne verificăm permanent conectivitatea de la prima ora a dimineții până la ora de culcare și printre orice alte activități facem în timpul zilei, fără a fi conștienți că toate acestea adaugă încă un nivel de stres și anxietate în viața noastră. Tehnologia poate provoca o pierdere a empatiei pe măsură ce ne obișnuim cu violența online. Pierderea empatiei este încă un exemplu al modului în care tehnologia ne-a schimbat viețile într-un
mod negativ. Pe măsură ce devenim din ce în ce mai obișnuiți cu violența online, s-ar putea să ajungem în punctul în care nici măcar nu ne mai deranjează.

Jean-Claude Larchet în cartea sa Captivi în internet, din observații empirice și din analiza mai multor studii de specialitate, identifică o serie de patologii psihice rezultate ca urmare a utilizării noilor media. Enumerăm în continuare o parte din aceste patologii doar pentru a atrage atenția asupra efectelor negative ale utilizării inadecvate a mediilor digitale: comportamente obsesive și compulsive (folosirea repetată, frecventă, fără a se putea controla, a telefonului sau calculatorului, fără a fi nevoie), hiperconectivitatea ca modalitate de alungare a temerilor și a angoaselor, un mijloc de a scăpa de plictiseală și de singurătate, tehnologia utilizată ca nevoie de siguranță, o viziune deformată asupra lumii, reprezentarea și imaginea despre sine mai importante decât realitatea persoanei în sine, relația mai importantă decât identitatea persoanei (este mai important să ai cât mai mulți „prieteni” online decât să stii cu adevărat cine sunt aceștia și dacă sunt relații reale de prietenie), transparența digitală și efectele sale nocive (transparență versus intimitate), exteriorizarea și ultraexpunerea digitală ca efect al sărăciei vieții lăuntice, amplificarea emoțiilor și diminuarea sentimentelor reale de afecțiune; mediul digital – un mediu prielnic pentru narcisism, dependență însoțită de hipercomunicare, hipersolicitare, hiperactiviate, hiperoboseală, toate acestea favorizând apatia și depresia.

Tehnologiile sunt consumatoare de energie și sursă de poluare. Tehnologia a schimbat lumea în care trăim și din punctul de vedere al consumului de energie și al poluării. Societatea consumă mai multă energie decât a consumat vreodată în trecut. Dacă avem în vedere tehnologiile și dispozitivele digitale, observăm că este nevoie de multă energie pentru a le produce, de energie la fel de multă pentru a le menține în funcțiune și pentru a le utiliza conform utilității lor. Chiar dacă nu toate tehnologiile digitale sunt considerate poluante în utilizare, cu siguranță sunt o sursă majoră de poluare atunci când sunt scoase din uz datorită componentelor lor. Deșeurile electronice sunt dintre cele mai poluante deșeuri atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Din ce în ce mai frecvent întâlnim studii și articole care atrag atenția asupra efectelor negative ale tehnologiilor digitale utilizate inadecvat. Sunt relatate exemple și cazuri reale despre persoane sau comunități afectate de tehnologiile digitale. Numeroase articole au raportat despre scandaluri majore de confidențialitate și încălcări de securitate, proliferarea de știri false, comportamente dăunătoare precum hărțuirea cibernetică, excrocheriile cibernetice, dependența de internet, precum și efectele negative pe care internetul le poate avea asupra relațiilor sociale și a coeziunii sociale. La nivelul societății încep să fie luate măsuri pentru a identifica și diminua (dacă nu este posibilă eliminarea) unor asemenea efecte negative ale internetului.

La nivelul Uniunii Europene sunt vizibile preocupările în această direcție materializate sub forma studiilor pe această temă, urmate de propuneri concrete în domeniul politicilor comunitare, domeniul legislativ și cel administrativ. Comisia Europeană a finanțat un proiect privind daunele cauzate de internet, care reunește peste 120 de psihologi, psihiatri și specialiști în neuroștiință, cu obiectivul de a ajuta la o identificare cât mai bună a efectelor negative ale internetului asupra oamenilor, luându-se în considerare rolului geneticii și a trăsăturilor de personalitate și a mecanismelor bazate pe creier din spatele tulburărilor legate de internet. Studiul The growing threat of internet addiction: Excessive and problematic internet use is increasingly recognised as a potential threat to public health a fost publicat de European Science-Media Hub (ESMH).

Partea I a acestui studiu se concentrează pe dependența generalizată de internet, inclusiv dependența de jocuri și jocurile de noroc. Cercetarea confirmă rolul contextului individual, cultural și de utilizare a mass-media care contribuie în mod semnificativ la experiența și severitatea dependenței de internet. Studiul propune un set de acțiuni preventive și argumente medicale și științifice necesare pentru a sprijini politicile viitoare. Se precizează că oferirea și diseminarea pe scară largă a informațiilor privind efectele nocive ale tehnologiilor, în principal în rândul elevilor și studenților, poate ajuta, în special, în ceea ce privește dependența de jocuri în rândul adolescenților. Bineînțeles că sunt necesare și resurse adecvate de cercetare și resurse pentru școli și personalul acestora, pentru familii, precum și stabilirea de relații de lucru cu profesioniștii și serviciile din domeniul sănătății.

Partea a II-a a studiului identifică o serie de efecte sociale și culturale dăunătoare asociate cu utilizarea internetului și a tehnologiilor digitale. Sunt prezentate efecte nocive atât asupra indivizilor, cât și asupra societății. Cele mai semnificative sunt considerate a fi:

Supraîncărcarea informațională: a avea prea multe informații poate fi copleșitor; nu se va putea înțelege în mod adecvat o problemă și nu se vor putea lua deciziile adecvate și eficiente în timp util. Supraîncărcarea cu informații este asociată cu pierderea controlului, ducând la o performanța intelectuală redusă și la diminuarea satisfacției pentru activitățile care trebuie să fie realizate. Se precizează în această cercetarea că supraîncărcarea informațională afectează până la 20-30% dintre oameni.

Daune aduse relațiilor sociale: utilizarea pe scară largă a internetului, în special a rețelelor sociale, este corelată cu singurătatea și izolarea socială. Relațiile personale și relațiile intime pot fi degradate de utilizarea internetului, din cauza comportamentelor nocive care le pot fi asociate. Limitele public-privat sunt imprecis demarcate în mediul digital și ca efecte nocive care pot rezulta din astfel de interferențe sunt: pierderea calității vieții, lipsa intimității, scăderea siguranței și a securității și deteriorarea relațiilor sociale (atunci când prietenii și membrii familiei simt că sunt lăsați în urmă de noile tehnologii și când se consideră competențele tehnologice ca fiind cele mai importante).

Efecte nocive asupra dezvoltării cognitive: dovezile empirice, prezentate în acest studiu, sugerează că utilizarea internetului poate avea atât impact pozitiv, cât și negativ asupra dezvoltării cognitive, în funcție de persoană și de circumstanțe. Există dovezi că dezvoltarea cognitivă a copiilor poate fi afectată de utilizarea prelungită a internetului, inclusiv dezvoltarea abilităților de memorie, a atenției, a abilităților de raționament critic, a dobândirii limbajului, a citirii și a abilităților de învățare.

Daune aduse comunităților: sunt tot mai simțite diferențele dintre comunități în funcție de nivelul lor de tehnologizare și de utilizare a internetului. Cele mai dezavantajate sunt comunitățile offline care sunt excluse dintr-o serie de activități sociale; se accentuează fenomenele de excluziune socială cu toate formele ei de manifestare: pauperizare, izolare, diminuarea accesului la informație, educație și cultură, accesul la serviciile sociale și de sănătate etc. Multe comunități offline suferă din cauza migrației parțiale a activităților umane (cumpărături, comerț, socializare, activități de agrement, interacțiuni profesionale) spre internet.

Un alt studiu, regăsit între publicațiile de cercetare ale UE, identifică o serie de opțiuni politice generale pentru prevenirea și atenuarea acestor efecte dăunătoare:

1. promovarea tehnologiei care protejează mai bine oamenii și instituțiile sociale, stimulând sau solicitând companiilor producătoare de tehnologie să introducă produse și servicii care protejează mai bine utilizatorii de internet;

2.  educație despre internet și consecințele (pozitive și negative) acestuia;

3.  sprijin mai puternic al serviciilor sociale pentru utilizatorii de internet (sprijin pentru a evita excluziunea socială și pentru a atenua, a preveni efectele dăunătoare ale tehnologiilor digitale asupra oamenilor și comunităților;

4. stimularea sau solicitarea angajatorilor să elaboreze politici care protejează lucrătorii împotriva efectelor dăunătoare ale utilizării internetului în activitățile lor profesionale, cum ar fi supraîncărcarea cu informații și estomparea granițelor dintre viața publică și cea privată;

5.  stabilirea de structuri administrative și platforme cu mai multe părți interesate la nivelul UE, pentru a aborda problemele efectelor sociale și culturale dăunătoare ale internetului.

Fără îndoială, internetul a modelat comunicarea dintre oameni, a adus o altă percepție asupra spațiului și timpului, a generat schimbări fără precedent în viața noastră personală și socială. Tehnologiile digitale au micșorat distanțele și au umplut golurile dintre oameni. Dar folosirea lui în exces și inadecvat se observă din ce în ce mai mult că duce inevitabil la o serie de probleme care pot avea consecințe grave. Chiar dacă se pot stabili reguli, reglementări, se pot populariza efectele negative ale tehnologiilor digitale, decizia finală aparține fiecăruia dintre noi. Fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze efectele benefice și cele nocive ale tehnologiilor și să decidă în cunoștință de cauză asupra utilizării lor. Fiecare dintre noi trebuie să se lupte el însuși pentru a scăpa de influernțele negative ale mediului digital.

Note și referinţe:

¹ Digital Citizenship and Digital Citizenship Education. [Disponibil https://www.coe.int/en/web/digital-citizenship-education] (Accesat: 08.10.2023).

² Ibidem.

³ Digital Rights. [Disponibil https://libreresearchgroup.org/en/a/digital-rights] (Accesat: 08.10.2023).

⁴ Privacy and Data Protection. [Disponibil https://libreresearchgroup.org/en/a/privacy-and-data-protection] (Accesat: 08.10.2023).

⁵ Prajapati, Vinay. 11 Ways How Does Technology Impact Our Lives. [Disponibil https://www.techprevue.com/technology-impacts-our-daily-lives/] (Accesat 08.10.2023); Wick, John. Impact of Social Media World on Our Lives. [Disponibil https://thriveglobal.com/stories/impact-of-social-media-world-on-our-lives-2__trashed/] (Accesat 08.10.2023); Devloper, Dave. The Positive and Negative Effects of the Internet on Our Daily Lives. [Disponibil https://thriveglobal.com/stories/the-positive-and-negative-effects-of-the-internet-on-our-daily-lives/] (Accesat 08.10.2023); Turner, Jack. The 7 Main Ways Technology Impacts Your Daily Life. [Disponibil https://tech.co/vpn/main-ways-technology-impacts-daily-life] (Accesat 08.10.2023).

⁶ De exemplu, o bandă de fitness/ceas poate urmări bătăile inimii, tensiunea arterială, tipul de somn ale utilizatorilor și multe altele. Utilizatorul poate conecta aceste dispozitive la smartphone-urile lor pentru a obține feedback și recomandări instantanee despre activitatea recentă. Unele aplicații dedicate solicită câteva informații și le folosesc pentru a planifica totul, de la dieta utilizatorului până la rutina de exerciții fizice.

⁷ Bronzan, Forest. 19 negative effests o technology. [Disponibil https://www.digitaldetox.com/blog/the-19-negative-effects-of-technology-in-2019] (Accesat: 08.10.2023); How the Internet affects your mental health. [Disponibil https://www.piedmont.org/living-better/how-the-internet-affects-your-mental-health] (Accesat: 08.10.2023); Diomidous M.; Chardalias, K.; Magita, A.; Koutonias, P.; Panagiotopoulou, P.; Mantas J. Social and Psychological Effects of the Internet Use. În: „Acta Inform Med.”, 2016 Feb; 24(1); Larchet, Jean-Claude. Captivi în internet. București, Editura Sofia, 2016.

⁸ LARCHET, Jean-Claude. Op. cit., p. 202- 233.

⁹ The growing threat of internet addiction: Excessive and problematic internet use is increasingly recognised as a potential threat to public health. [Disponibil:https://sciencemediahub.eu/2019/01/09/the-growing-threat-of-internet-addiction/] (Accesat: 08.10.2023).

¹⁰ Harmful internet use. Part I: Internet addiction and problematic use. Study Panel for the Future of Science and Technology EPRS | European Parliamentary Research Service Scientific Foresight Unit (STOA) PE 624.249 – January 2019. [Disponibil: EPRS_STU(2019)624249_EN.pdf (europa.eu)] (Accesat: 08.10.2023); https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_STU(2019)624249.

¹¹ Harmful internet use Part II: Impact on culture and society. [Disponibil: EPRS_STU(2019)624269_EN.pdf (europa.eu)] (Accesat: 08.10.2023); https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2019/624269/EPRS_STU(2019)624269_EN.pdf.

¹² Modul în care internetul și telefoanele inteligente estompează distincția dintre privat și public și între diferitele sfere ale vieții, inclusiv munca, viața acasă și timpul liber dăunează granițelor dintre viața publică și cea privată a oamenilor.

¹³ Quaglio, Gianluca. How the internet can harm as and what can we do about it? [Disponibil: https://epthinktank.eu/2019/02/18/how-the-internet-can-harm-us-and-what-can-we-do-about-it/] (Accesat: 08.10.2023).

Bibliografie general:

Digital Rights. [Disponibil https://libreresearchgroup.org/en/a/digital-rights]. (Accesat: 08.10.2022)

Isin Engin, Ruppert Evelyn, Being Digital Citizens. Second Edition. London, Published by Rowman & Littlefield International, Ltd. (publicată în 2015 și reditată în 2020). [Disponibil https://research.gold.ac.uk/id/eprint/29321/7/Isin%20and%20Ruppert%20(2020)%20Being%20Digital%20Citizens_Second%20Ed_OA.pdf]. (Accesat: 08.10.2022)

Larchet Jean-Claude, Captivi în internet, București: Editura Sofia, 2016

O Europă pregătită pentru era digital. Comisia Europeană (europa.eu). [Disponibil https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age_ro]. (Accesat: 08.10.2022)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE. Regulamentul (UE) 2016/679. [Disponibil https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0679&from=RO]. (Accesat: 4.10.2022)

Tîrziman Elena, Societatea digital, București, Editura Prouniversitaria, 2023

Advantages and disadvantages of using digital technologies

Keywords: Digital society; digital human; digital technologies; human rights in the digital space

Digital society copies and reshapes the real environment in its almost every fundamental aspect: the good or the bad, positive aspects, but also in the pernicious aspects of humankind; and man in virtual space faces a new digital reality. Virtual technologies have changed the way we learn, the way we work and we socialize.

It has appeared the so called technology addiction, a phenomenon to be considered for its negative consequences on the individuals and therefore on the social level. Increasingly observation, analysis and studies question how we interact with each other and how we use digital technologies and communication channels. The positive and negative aspects to be found in the virtual space are being processed, allowing us to understand some of digital society.