Alegerile locale din noiembrie 2023 au încheiat un ciclu electoral complet, care a început cu cele prezidențiale, din anul 2020, și au continuat cu alegerile parlamentare anticipate, din anul 2021. Noutatea absolută a acestui ciclu de alegeri constă în faptul că, spre deosebire de scrutinele anterioare, toate aceste trei rânduri de alegeri au fost câștigate de un singur partid, respectiv Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu. Victoria acestui partid a fost una zdrobitoare, atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, ceea ce i-a asigurat o majoritate mai mult decât confortabilă și i-a permis accederea la putere de unul singur, fără a fi nevoie de vreo coaliție sau alianță politică. Câștigarea detașată și a alegerilor locale de către același partid întregește tabloul puterii politice actuale din Republica Moldova. În plus, această victorie a făcut ca PAS să-și consolideze puterea în teritoriu și să devină principalul și cel mai important partid de pe eșichierul politic din stânga Prutului.

Stabilirea datei alegerilor locale

La 4 iulie 2023, Comisia Electorală Centrală (CEC) a emis o hotărâre prin care a stabilit data alegerilor locale pentru 5 noiembrie 2023, în conformitate cu prevederile Codului electoral, care stipulează că acestea ,,... au loc în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie”. Hotărârea prevedea că aceasta urma să intre în vigoare pe data de 7 august 2023, iar campania electorală să înceapă cu 60 de zile înainte de data alegerilor. Decizia CEC a fost validată, ulterior, de Parlament.

Precedentele alegeri locale s-au desfășurat, la 20 octombrie 2019, mandatul aleșilor locali fiind de patru ani.

Nou Cod electoral pentru alegerile locale

În perspectiva alegerilor locale din anul 2023, majoritatea parlamentară a elaborat un nou Cod electoral, adoptat în luna decembrie 2022, aducând unele noutăți față de precedenta lege, pe care le prezentăm în cele ce urmează:

•   o nouă modalitate de stabilire a datei alegerilor. Anterior, data alegerilor locale se stabilea prin hotărâre a Parlamentului. Noul Cod prevede că alegerile locale au loc în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie, iar data acestora se stabilește de către Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor, ceea ce conferă stabilitate și predictibilitate proceselor electorale;

• posibilitatea desfășurării alegerilor timp de 2 zile (sâmbătă și duminică) în anumite secții de votare și pe baza unor motive obiective (pandemii, situații excepționale, asigurarea dreptului la vot în condiții neordinare, numărul mare de alegători înregistrați la secțiile de vot de peste hotare etc.), prin hotărârea CEC cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor;

•   reducerea numărului de semnături pentru susținerea candidaților independenți la funcția de primar de la 5% la 1% din numărul total al alegătorilor înregistrați, cu un prag minim de 100 de semnături;

•   dreptul alegătorului de a susține mai mulți candidați independenți pentru mai multe funcții elective, însă nu pe același candidat, prin semnătură, de două sau mai multe ori;

•   posibilitatea ca persoanele fizice să facă donații în numerar doar în valoare de până la un salariu mediu pe economie, stabilit pe anul respectiv, din totalul de șase salarii medii lunare maxim care pot fi donate, cu scopul de a supraveghea mai eficient procesul de finanțare a concurenților electorali;

•   uniformizarea posibilităților de a dona pentru cetățenii din țară și pentru cei din diasporă, în ambele cazuri persoanele fizice având dreptul să doneze până la șase salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 30% din venitul anual al acestora, înregistrat pentru anul calendaristic precedent;

•   stabilirea unei cote minime de reprezentare de 40% pe listele consilierilor locali și raionali, pentru ambele sexe, poziționarea candidaților făcându-se conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri;

•   asigurarea de condiții echitabile tuturor concurenților în alegeri, prin permiterea începerii campaniei electorale doar cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, indiferent de tipul scrutinului;

•   interzicerea transportării organizate a alegătorilor la secțiile de votare, în ziua alegerilor, precum și a concertelor și altor evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, artiștilor din țară și de peste hotare, în timpul campaniei; 

•   prevenirea „turismului electoral” prin participarea la alegerile locale doar a alegătorilor care au domiciliul sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, înregistrate cu mai mult de 3 luni până la data primului tur de scrutin;

•   micșorarea de la 25 la 23 de ani a vârstei pentru candidații la funcția de primar, ca fiind una rezonabilă și conformă standardelor internaționale;

•   pentru înlăturarea partizanatului politic, concurenții electorali nu mai pot avea observatori, acest drept fiind păstrat la nivel național doar pentru asociațiile obștești și instituțiile de cercetare și instruire în domeniul electoral. Însă aceștia vor putea, în continuare, desemna persoane de încredere și reprezentanți în cadrul organelor electorale, drepturile celor din urmă fiind completate cu aspecte relevante ce țin de activitatea observatorilor;

•   prezența la vot de minim 1/5 dintre alegători pentru validarea turului II de scrutin, fără un prag minim la urne, deoarece este considerat o continuare a turului I, care deja a fost validat;

•   confirmarea alegerilor și validarea mandatelor aleșilor locali se va face de către consiliile electorale de circumscripție. 

Miza alegerilor locale

Alegerile locale au avut caracterul unui test atât pentru partidul de guvernământ, care, la primul său scrutin local, a participat într-o coaliție cu Platforma DA, cât și pentru formațiunile din opoziție. În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, precum și a celor parlamentare din 2025, miza pentru partidele politice era să-și măsoare ponderea politică în mandate de primari și consilieri la nivel local, care să le promoveze ideile și proiectele în confruntările electorale viitoare. De asemenea, rezultatele la locale erau menite să arate câtă susținere mai avea PAS după 2 ani de guvernare și care erau șansele opoziției pentru a accede la putere.

De altfel, la Consiliul Național Politic al PAS din luna iunie 2023, s-a adoptat o declarație în care se preciza că viitoarea echipă de primari aleși din partea formațiunii „va munci pentru a duce Moldova în Uniunea Europeană și va susține eforturile președintei Maia Sandu”.

Pe de altă parte, Partidul Socialiștilor, principalul oponent al PAS, se confrunta de câteva luni cu o hemoragie de deputați, primari și consilieri, care au migrat spre Partidul „Renașterea”, un satelit al fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, deoarece „a folosit resurse financiare netransparente pentru a promova practici nedemocratice”, căruia nu i s-a permis să participe la alegeri.

În ceea ce privește partidele pro-europene extraparlamentare, susțineau că, după ce a fost scos în afara legii, fostul Partid Șor s-a regrupat și s-a activizat în teritoriu, acestea confruntându-se cu o „competiție inegală”, finanțată ilegal cu milioane de dolari din străinătate.

Menționăm că la alegerile locale anterioare, din 2019, rezultatele cele mai bune au fost obținute de următoarele trei formațiuni politice:

•   261 primari – Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care, ulterior, a fugit din țară și a fost inclus pe lista de sancțiuni de către SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada și alte state;

•   206 primari – Partidului Socialiștilor (PSRM), condus de ex-președintele Igor Dodon;

•   172 primari – Blocul electoral ACUM, format din Platforma DA (Demnitate și Adevăr) și PAS.

În schimb, PSRM a obținut cei mai mulți consilieri locali, municipali și raionali – circa 3 300, în timp ce PDM – în jur de 2 800, iar ACUM – peste 2 600.

Inflație de candidați pentru funcția de primar al Chișinăului

CEC a înregistrat un număr record de candidați pentru funcția de primar general al Capitalei. Pe buletinul de vot au fost înscrise 28 de persoane, desemnate de 27 de partide politice și un bloc electoral, după ce 2 candidați au fost respinși, unul anulat, iar unul a candidat independent.

Pentru comparație, precizăm că la alegerile locale din anul 2019 au participat 18 candidați, la cele din 2015 – 17, iar la scrutinul din 2011 – 13.

Prezentăm mai jos unele dintre partidele politice care au depus setul de documente pentru înregistrarea candidatului la funcția de primar general al Capitalei:

Partidul Acțiune și Solidaritate – Lilian Carp,

Partidul Socialiștilor – Adrian Albu,

Bloc Electoral ,,Ruslan Codreanu” – Ruslan Codreanu,

Partidul „Acasă Construim Europa” – Constantin Butucel,

Partidul Comuniștilor – Diana Caraman,

Liga Orașelor și Comunelor – Mihail Vagas,

Partidul „Democrația Acasă” – Vasile Costiuc,

Partidul Social Democrat European – Vadim Brînzaniuc,

Partidul „Mișcarea Respect Moldova” – Ion Ștefănița,

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – Anatolie Usatîi,

Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” – Victor Chironda,

Partidului „Renaștere” – Vasile Bolea,

Partidului „Șansă” – Cristina Vulpe,

Coaliției pentru Unitate și Bunăstare – Ion Bulgac.

Platformele electorale ale principalilor doi candidați

Primii doi candidați, respectiv Ion Ceban, primarul în exercițiu, și Lilian Carp, candidatul partidului de guvernământ, cotați cu cele mai mari șanse pentru câștigarea postului de primar general al Chișinăului, s-au întrecut în promisiuni electorale care mai de care mai realiste sau mai puțin realizabile. În cele ce urmează prezentăm unele dintre acestea.

Ion Ceban a făcut, mai întâi, o trecere în revistă a activității sale de edil din ultimii patru ani şi a explicat pe sectoare ce planifică pentru un eventual alt mandat.

În acest context, s-a referit la modernizarea capitalei, spunând: „Vom continua Programul de modernizare a iluminatului pe străzi și în cartiere, unde este necesară intervenția pentru a acoperi 100% a iluminatului stradal în toate sectoarele capitalei. Vom aproba actele normative și vom găsi soluții pentru organizarea parcărilor cu plată în centrul istoric”.

Apoi a abordat programul de administrare în domeniul amenajării spaţiilor verzi şi bazinelor acvatice: „Ne propunem să reabilităm trei parcuri mari și importante din capitală. Vom curăța lacurile, moderniza plajele, amenaja falezele și zonele de agrement după exemplul zonelor de la Vadul lui Vodă, Parcul La Izvor, Parcul Valea Trandafirilor”.

Nu a omis nici programul privind educația de calitate și oportunitățile pentru tineri: „Tinerii municipiului Chișinău reprezintă o resursă valoroasă, care poate susține dezvoltarea durabilă a localității, dacă beneficiază de o serie de condiții și servicii menite să activeze și exploreze potențialul tinerilor. Ne dorim să avem un oraș în care toți tinerii sunt activi, capabili să-și realizeze drepturile, potențialul maxim și să contribuie la construirea unei comunități incluzive și durabile”.

În ceea ce privește problemele sociale, acesta a specificat: „Ne propunem să continuăm toate cele peste 100 de programe de suport social inițiate pentru copii, familii în dificultate, persoane cu nevoi speciale și vârstnici. În pofida crizelor și blocajelor majore prin care am trecut în ultimii ani, am reușit să menținem inclusiv compensarea de 40% la facturi pentru serviciile de întreținere și resurse energetice pe timp de iarnă”.

Lilian Carp s-a referit, în primul rând, la starea precară a curților și blocurilor din oraș și a promis cetățenilor că PAS va avea grijă ca orice stradă și curte în blocurile de locuit să fie sigure și amenajate.

Ulterior, s-a referit la problemele cu care se confruntă mediul de afaceri din capitală și a prezentat viziunea sa și a echipei PAS pentru dezvoltarea economică a municipiului Chișinău: „Obiectivele noastre pentru Chișinău sunt realizabile și necesare oamenilor, multe din ele puteau fi deja proiecte implementate de care să se bucure locuitorii, dar interes nu a existat decât pentru acțiuni care au adus PR și beneficii celor din fruntea administrației locale”.

După aceea, a abordat provocările majore de trafic și infrastructură din municipiul Chișinău și a prezentat viziunea sa și a echipei PAS pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană și confortul vieții locuitorilor din capitală.

Excluderea unor candidați din cursa electorală

Pentru prima dată în istoria recentă a Republicii Moldova candidații unui partid politic la alegeri au fost excluși de pe listele de vot prin aplicarea ștampilei cu mențiunea ,,retras”. Au fost vizați candidații pentru funcția de primar și consilier ai Partidului ,,Șansa” din 9 localități, formațiune în care s-au regrupat membrii fostului Partid Șor, scos în afara legii, deoarece a făcut obiectul unor cercetări judiciare din care a rezultat că acesta a fost finanțat ilegal de Federația Rusă și folosit de aceasta în organizarea unor acțiuni de război hibrid pentru destabilizarea situației politice din Republica Moldova.

Decizia a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), care a dispus anularea înregistrării candidaților Partidului „Șansa” și a asigurat informarea birourilor electorale ale secțiilor de votare, până la sfârșitul zilei de 4 noiembrie 2023, despre necesitatea aplicării ștampilei cu mențiunea „Retras” pe toate buletinele de vot, în dreptul acestor persoane din partea partidului respectiv.

Pe marginea acestei probleme s-a pronunțat și premierul Dorin Recean, care a declarat: „Federația Rusă nu poate intra cu tancurile azi în Republica Moldova, așa cum a intrat în Ucraina, dar intră cu crimă organizată pe care o finanțează cu zeci de milioane de euro – bani murdari care să corupă justiția, să corupă funcționarii publici, să finanțeze atacuri cibernetice, cu subminarea instituțiilor, coruperea politică, distrugerea sistemului electoral, dezinformarea și războiul informațional. Vreau să fie clar – noi protejăm Republica Moldova de o rețea bine organizată de criminali, din alegeri este scoasă o grupare criminală organizată, nu un partid politic”.

În cadrul conferinței sale de presă, premierul a mai spus că: „Pentru prima dată în istoria țării, au început să cumpere alegerile la propriu, asta fac – bani pentru candidați, pentru voturi, pentru funcționari electorali. Și avem un actor inamic din exterior, Federația Rusă, care cu aceste sume imense și plătite printr-o rețea criminală organizată transfrontalieră vrea să distrugă Republica Moldova”.

Precizăm că decizia CSE a fost luată după ce Serviciul de Informații și Securitate a informat conducerea politică că, având sprijinul altor instituții ale statului, a documentat mai multe scheme prin care Partidul ,,Șansa” este finanțat de Federația Rusă, prin cetățeni interpuși din state terțe, precum Kazahstan și Turcia.

PAS – lider în consiliile raionale și municipale

La 5/19 noiembrie 2023, au avut loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune) și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. Au fost aleși, pentru un mandat de patru ani, 898 de primari, 1 086 de consilieri în 34 de consilii raionale și municipale și 9 972 de consilieri în 896 de consilii orășenești și sătești. Numărul de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor a fost de 3 300 805 persoane, dintre care 2 760 930 cetățeni cu drept de vot atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.

Rata de participare la vot, la nivel național, a fost de 41,41%, iar în municipiul Chișinău de 40,96% din numărul total de alegători.

Repartizarea politică a mandatelor celor 1 086 de consilieri raionali și municipali a revenit unui număr de 21 de formațiuni politice, 16 dintre aceștia fiind candidați independenți.

Cele mai multe mandate în consiliile locale de nivelul II le-au obținut PAS și Partidul Social Democrat European, urmate de alte formațiuni politice, după cum rezultă din tabelul de mai jos. Datele reflectă numărul de circumscripții în care au fost aleși candidații celor mai importanți concurenți electorali în cele 34 de consilii raionale și municipale și 896 de consilii orășenești și sătești:

Partidul Acțiune și Solidaritate – 34 766

Partidul Social Democrat European – 32 379

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 28 297

Partidul Liberal Democrat – 30 256

Partidul Socialiștilor – 23 256

Partidul Comuniștilor – 31 219

Platforma Demnitate și Adevăr – 22 200

Partidul ,,Renaștere” – 24 159.

PAS a obținut peste o treime din totalul primăriilor

Conform datelor comunicate de președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, în cele două tururi de alegeri
(5 și 19 noiembrie 2023) au fost aleși 895 de primari din totalul de 898. În trei localități, respectiv Aluatu, din raionul Taraclia, urma să fie organizat turul doi al alegerilor repetate, iar în satele Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia, CEC a programat alegeri parțiale pe
3 martie 2024.

PAS a obținut cel mai mare număr de mandate de primar, respectiv 310 sau peste 1/3 din totalul de 895, fiind urmat la mare distanță de Partidul Socialiștilor cu 144 (16,09%) și Partidul Social Democrat European cu 103 (11,51%). De remarcat că Mișcarea Alternativa Națională, a primarului Ion Ceban, care a câștigat un nou mandat de primar general al Chișinăului, a obținut la nivel național doar 5 locuri de primar.

Partidul Acțiune și Solidaritate 310 – (32,51%)

Partidul Socialiștilor – 144 (16,09%)

Partidul Social Democrat European – 103 (11,51%)

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 48 (5,36%)

Partidul Liberal Democrat – 34 (3,80%)

Partidul ,,Renaștere” – 27 (3,02%)

Platforma Demnitate și Adevăr – 20 (2,23%)

Partidul Nostru – 17 (1,90%)

Mișcarea Alternativa Națională – 5

Candidați independenți – 116 (12,96%)

PAS a pierdut alegerile pentru postul de primar general

Rezultatele prezentate de CEC, după numărarea proceselor verbale, au relevat victoria candidatului MAN, Ion Ceban, care a obținut 50,62% din voturi (132 802), fiind urmat de candidatul PAS, Lilian Carp, căruia i-au revenit 28,23% (74 074).

Potrivit acelorași date, prezența la vot, în municipiul Chișinău a fost 41,43% (323 215 de persoane). Pentru fotoliul de edil al Capitalei au concurat 28 candidați. Conform legislației electorale, candidatul pentru funcția de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la scrutin.

Astfel, primarul în exercițiu Ion Ceban a obținut în mod neașteptat un nou mandat, încă din primul tur al alegerilor, lucru care nu a fost anticipat de niciun sondaj de opinie, efectuat în perioada preelectorală.

PAS și MAN la egalitate în Consiliul Municipal Chișinău

Rezultatele alegerilor pentru Consiliului Municipal Chișinău au stabilit că formațiunile MAN și PAS au obținut cele mai multe locuri de consilieri, la egalitate, respectiv câte 20 fiecare. Celorlalte partide le-au revenit 11 locuri, astfel: PSRM – 6, PCRM – 2, PPDA – 1, PR – 1, PN – 1.

Procentual, MAN a obținut 33,25% din mandate, iar PAS – 32,88 la sută. Acestea au fost urmate de Partidul Socialiștilor – 9,64%, Partidul Comuniștilor – 4,46%, Partidul Renaștere – 2,64%, Platforma DA – 2,56% și Partidul Nostru – 1,72%.

La scrutin au participat 1 147 610 alegători, cei mai activi fiind cei cu vârstele cuprinse între 56 și 65 de ani.

Consiliul Municipal Chișinău este constituit din 51 de consilieri, reprezentând autoritatea deliberativă, în timp ce primarul pe cea executivă. Se întrunește o dată pe lună și, dacă ordinea de zi o impune, poate fi convocat în ședință extraordinară.

PAS a câștigat în 19 consilii raionale

Partidul Acțiune și Solidaritate s-a clasat pe primul loc la alegerile pentru 19 consilii raionale, însă nu a reușit să obțină majoritatea în niciunul dintre acestea. Pe locul doi s-a situat Partidul Socialiștilor, cu nouă raioane, dintre care în două a obținut peste 50% din voturi. Partidul Nostru și Partidul ,,Renaștere” au obținut majoritatea în câte un raion.

PAS conduce peste 50% dintre consiliile raionale

După cele două tururi ale alegerilor localele din noiembrie 2023, rezultatele arătau că PAS, partidul de guvernământ, a obținut aproape 1/3 din mandate pentru consiliile raionale, în timp ce rivalul său politic, PSRM – mai puțin de 1/4 dintre acestea.  Coalițiile post-electorale realizate reflectă adevărata imagine a împărțirii puterii la nivel local, după cum rezultă și din harta de mai sus, unde raioanele marcate cu culoarea galbenă sunt conduse de PAS.

PAS a câștigat președinția a 18 consilii raionale din cele 32, în urma constituirii de coaliții împreună cu alte partide politice, inclusiv cu reprezentanții PSRM, principalul său rival. În cinci dintre cele 18 raioane, PAS a obținut majoritatea în consiliul raional de unul singur, fără să aibă nevoie de coaliții (Cantemir, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Strășeni). În timp ce PSRM, adversarul său politic, a obținut președinția doar în opt consilii raionale, dintre care în trei fără sprijinul altor partide politice (Ocnița, Dondușeni și Briceni).  Acestea sunt urmate de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, al ex-premierului Ion Chicu, care deține conducerea a trei consilii raionale, precum și de Partidul Social Democrat European, fost PDM, care și-a adjudecat șefia a două raioane.

De menționat că alianțe locale s-au realizat chiar între cei doi mari rivali politici. Astfel, la Cahul, Drochia, Șoldănești, Ștefan Vodă și Anenii Noi, președinții de raion din partea PAS au fost aleși cu sprijinul consilierilor PSRM, iar la Dubăsari, PSRM a obținut președinția raionului cu un vot al PAS.

Se impune precizarea că alianțele locale între reprezentanții celor două partide s-au făcut fără aprobarea conducerii socialiștilor. Ca urmare, Igor Dodon s-a pronunțat pentru „mustrarea aspră” a consilierilor socialiști din raionul Cahul și excluderea din partid a celor din raionul Drochia, care „au votat în favoarea PAS”.

Pe de altă parte, coaliția PAS–PSDE a permis partidului de guvernământ să obțină șefia raioanelor Ungheni, Leova, Telenești și Nisporeni, iar social-democraților poziția de vicepreședinte în structurile respective.

Rezultatele alegerilor locale arată că, la nivel național, s-a produs o rocadă a puterii între cele două partide principale. Astfel, dacă anterior acestor alegeri, PSRM deținea conducerea în 17 dintre cele 32 de raioane, iar PAS doar într-un singur raion (Ialoveni), acum partidul de guvernământ a obținut șefia a 18 dintre cele 32 de raioane, iar PSRM numai a opt.

Candidați transfugi în PAS

Alegerile locale din 5 și 19 noiembrie 2023 au dezvăluit un fapt inedit, combătut de liderii PAS anterior, respectiv prezența printre candidații formațiunii la funcțiile de primar a unui număr însemnat de persoane, provenite din rândul altor partide, transfugi, unele chiar din cadrul adversarului său politic de moarte, Partidul Socialiștilor.

Astfel, rezultatele primului tur au relevat că circa 80 de candidați ai PAS aleși sunt foști socialiști, democrați sau liberal-democrați, ceea ce reprezintă aproape o treime dintre cei 244 de candidați ai partidului de guvernământ care au câștigat mandate de primar. De asemenea, în turul al doilea, alți 20 de candidați transfugi din alte partide s-au aflat pe listele PAS pentru ocuparea unui post de primar.

Conducerea partidului a recunoscut acest lucru, făcând precizarea că: „Esențial este pentru noi, dar și pentru toți cetățenii, ca acești primari să lucreze în direcția europeană, să aducă proiecte europene în sate și orașe, să ajute la aderarea Moldovei la UE”. De remarcat este și faptul că printre aceștia se află unele persoane controversate, care au făcut parte din anturajul unor foști lideri politici certați cu legea, fugiți din Republica Moldova, cum ar fi Iurie Porcescu, din comuna Dumbrăvița, raionul Sângerei, venit de la PDM-ul oligarhului Vladimir Plahotniuc, căutat pentru mai multe presupuse crime financiare.

Confruntat cu acest exemplu într-o emisiune a postului Jurnal TV, Igor Grosu a spus că PAS a retras din cursă un candidat cu trecut asemănător și a promis că partidul de guvernământ îi va verifica și pe alții. „Am rugat și celelalte cazuri să le verificăm foarte atent. Îi vom verifica și le vom retrage suportul politic, dacă vom constata că un primar lucrează împotriva interesului național și a integrării europene”, a precizat liderul PAS.

PAS – câștigător detașat al alegerilor locale

După cum se poate lesne observa din cele analizate de mai sus, PAS a câștigat în mod detașat alegerile locale la toate capitolele, surclasându-și toți adversarii politici și, îndeosebi, PSRM, principalul său oponent.

Astfel, a obținut cel mai mare număr de mandate de primar, respectiv 310 sau peste 1/3 din totalul de 895, fiind urmat la mare distanță de Partidul Socialiștilor cu 144 (16,09%) și Partidul Social Democrat European cu 103 (11,51%). De asemenea, PAS s-a clasat pe primul loc în 19 consilii raionale din totalul de 32, obținând un procentaj de 47,92% față de al doilea clasat, PSRM, care a realizat doar 10,05%. Mai exact, PAS a obținut 357 de posturi de consilieri raionali și peste 3 000 de consilieri locali.

Acest lucru i-a permis să constituie coaliții împreună cu alte partide politice, inclusiv cu reprezentanții PSRM și, astfel, să-și adjudece președinția a 18 consilii raionale, ceea ce reprezintă peste 50% din cele 32 de raioane. În cinci dintre cele 18 raioane, PAS a obținut majoritatea în consiliul raional de unul singur, fără să aibă nevoie de coaliții (Cantemir, Călărași, Cimișlia, Criuleni, Strășeni).

Pe de altă parte, în Consiliul Municipal Chișinău, PAS a obținut cele mai multe locuri de consilieri, la egalitate cu MAN, respectiv câte 20 de fiecare, procentual, MAN revenindu-i 33,25% din mandate, iar PAS – 32,88%.

Singurul capitol la care PAS a pierdut alegerile a fost cel al postului de primar general.

Rezultatele alegerilor au relevat victoria, încă din primul tur, a candidatului MAN, Ion Ceban, care a obținut 50,62% din voturi (132 802), în timp ce reprezentantului PAS, Lilian Carp, i-au revenit 28,23% (74 074).

Acest eșec al PAS a fost cauzat de unele erori tactice privind alegerile pentru postul de primar general. În primul rând, nu a fost ales omul cel mai potrivit în calitate de candidat, Lilian Carp fiind o personalitate ștearsă, fără carismă, puțin cunoscută de alegători și care nu a reușit să convingă. În al doilea rând, inflația de candidați a fragmentat electoratul din Chișinău, îndeosebi, cel de dreapta, pe când cel de stânga, al rusofonilor, a fost mult mai compact și s-a coagulat în jurul unui singur candidat, respectiv filorusul Ion Ceban. În al treilea rând, conducerea PAS s-a bazat mai mult pe propriul orgoliu, creat de victoria în cele două rânduri de alegeri precedente, neîncercând să realizeze o coaliție pentru Chișinău a forțelor de dreapta și de centru-dreapta pentru susținerea candidatului său.

Note și referințe:

¹ Hotărârea nr.1108, din 4 iulie 2023.

2 Art.159 alin.(1) și (2) din Codul electoral nr.325/2022.

³ Agenția Moldpres, 4 iulie 2023.

⁴ www.deschide.md, 7 august 2023.

⁵ www.europalibera.org, 7 august 2023.

⁶ Idem.

⁷ https://www.publika.md/un-numar-record-de-candidati-lupta-pentru-functia-de-primar-al-capitalei-27-de-concurenti-inscrisi-pe-buletinele-de-vot_3140403.html#ixzz8GJpe6jfu

⁸ Agenția Moldpres, 19 septembrie 2023.

⁹ Agenția Moldpres, 24 octombrie 2023.

¹⁰ Agenția Moldpres, 27 octombrie 2023.

¹¹ Agenția Moldpres, 30 octombrie 2023.

¹² Agenția Moldpres, 31 octombrie 2023.

¹³ Agenția Moldpres, 11 octombrie 2023.

¹⁴ Agenția Moldpres, 24 octombrie 2023.

¹⁵ Agenția Moldpres, 27 octombrie 2023.

¹⁶ Agenția Moldpres, 3 noiembrie 2023.

¹⁷ Idem.

¹⁸ www.europalibera.org, 3 noiembrie 2023.

¹⁹ Idem.

²⁰ https://alegeri.md/w/Alegeri_locale_generale_din_2023_%C3%AEn_Republica_Moldova

²¹ https://alegeri.md/w/Pagina_principal%C4%83, 07.11.2023.

²² Agenția Moldpres, 20 noiembrie 2023.

²³ Agenția Moldpres, 6 noiembrie 2023.

²⁴ www.deschide.md, 6 noiembrie 2023.

²⁵ www.deschide.md, 6 noiembrie 2023.

²⁶ https://moldova.europalibera.org/a/cum-s-au-coalizat-partidele-in-raioane-dupa-locale/32775282.html, 16 ianuarie 2024.

²⁷ www.europalibera.org, 14 noiembrie 2023.

²⁸ Idem.

²⁹ Idem.

PAS - Clear winner of 2023 local elections

Keywords: November 2023 local elections; Action and Solidarity Party (PAS); victory; main and most important party

The November 2023 local elections completed a full electoral cycle, which began with the presidential elections in 2020 and continued with early parliamentary elections in 2021.

The absolute novelty of this election cycle lies in the fact that, unlike the previous polls, all these three rounds of elections were won by a single party, namely the Action and Solidarity Party (PAS) of president Maia Sandu.

This party’s victory was a landslide, both in the presidential and parliamentary elections, which ensured it a more than comfortable majority and allowed it to come to power on its own, without the need for any political coalition or alliance.

The detached win of the local elections by the same party completes the picture of the current political power in the Republic of Moldova. In addition, this victory made PAS consolidate its power in the territory and become the main and most important party on the left political side of the Prut.