Referendumul constituțional privind integrarea europeană

Maia Sandu și-a asumat ca obiectiv fundamental, încă din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2020, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ceea ce i-a adus victoria în obținerea primului său mandat de președinte.

După accederea la președinție, ea a transformat acest obiectiv într-o constantă a politicii sale, atât pe plan intern, cât și în relațiile externe, atrăgând un sprijin viguros și permanent din partea cancelariilor euro-atlantice, pe care Republica Moldova nu l-a avut niciodată în scurta sa istorie recentă. Demersul proeuropean ferm al președintelui Maia Sandu și schimbarea radicală a vectorului de orientare de la Est spre Vest a asigurat și victoria zdrobitoare a partidului său în alegerile parlamentare din anul 2021. Odată cu preluarea în întregime a puterii politice, curățarea societății de vechile metehne și mentalități de sorginte sovietică a devenit principala preocupare a noii conduceri a Republicii Moldova. La aceasta s-a adăugat intensificarea eforturilor de desprindere totală de spațiul  rusesc și de accelerare a demersurilor de integrare europeană.

Izbucnirea războiului ruso-ucrainean, la 24 februarie 2022, a dus la creșterea fără precedent a interesului geostrategic al Occidentului față de această zonă și a creat un context deosebit de favorabil realizării aspirațiilor de integrare ale Republicii Moldova, precum și ale altor țări riverane Mării Negre. Conștientă de acest lucru, conducerea de la Chișinău a exploatat la maximum conjunctura creată, reușind să obțină, mai întâi, statutul de țară-candidat la aderare, iar apoi și dreptul de începere a negocierilor de aderare, acordat de UE la 14 decembrie 2023.

Întrucât, pe plan intern, actuala putere se confruntă în mod dur cu opoziția rusofonă pe tema integrării, care este sprijinită de Moscova printr-un război hibrid foarte agresiv împotriva Republicii Moldova, președintele Maia Sandu a hotărât organizarea unui referendum constituțional privind subiectul respectiv, care este preconizat să aibă loc pe 20 octombrie 2024. Intenția conducerii de la Chișinău este ca rezultatul referendumului să fie folosit pentru revizuirea Constituției, prin introducerea în textul acesteia a două noi articole care să ,,reconfirme identitatea europeană a poporului” și să ,,declare integrarea în UE obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

În acest mod, actuala putere vrea să se asigure că prin referendumul constituțional propaganda pro-rusă, care pune sub semnul îndoielii susținerea populației pentru integrare, va fi contracarată definitiv, că va închide pentru totdeauna polemica cu privire la vectorul extern al Republicii Moldova și că obiectivul integrării va deveni unul ireversibil, chiar și în situația schimbării conducerii de la Chișinău.

Lansarea ideii referendumului constituțional

Ideea organizării unui referendum constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și amendarea Constituției în acest sens a fost lansată de președintele Maia Sandu la 24 decembrie 2023, în mesajul adresat opiniei publice, cu ocazia împlinirii a 3 ani de la preluarea mandatului.

Astfel, după ce anunța deschiderea negocierilor ,,... pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană” ca pe o ,, realizare istorică”, Maia Sandu arăta: ,,Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene”¹. În consecință, aceasta declara: ,,Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”². 

La rândul său, premierul Dorin Recean a declarat că susține ideea președintelui Maia Sandu privind organizarea referendumului pentru aderarea la UE. „Împreună cu toți cetățenii acestei țări, alături de președinta Sandu, avem un obiectiv comun: cel de a construi Europa la noi acasă”. Acesta a mai arătat că „suntem uniți pentru Moldova europeană și este momentul potrivit să fim uniți pentru aderarea la Uniunea Europeană. Referendumul este alegerea care va defini destinul generațiilor viitoare, prin care confirmăm că Moldova este ancorată ireversibil pe calea europeană”³.

Ajustarea legislației privind referendumul

După lansarea inițiativei președintelui Maia Sandu privind organizarea referendumului constituțional, Parlamentului i-a revenit sarcina de a ajusta Codul electoral potrivit noilor cerințe politice. Astfel, a fost elaborat un proiect de lege, menit să înlăture unele carențe legislative, inclusiv de ordin tehnic, sesizate cu prilejul scrutinului local din toamna anului 2023, și să contribuie la perfecționarea procedurilor electorale și eludarea interpretărilor de ordin normativ de către subiecții implicați în procesul electoral⁴. Printre aceste amendamente s-a aflat și cel propus de deputata PAS Veronica Roșca privind desfășurarea referendumului republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. Parlamentul, respectiv majoritatea parlamentară proprezidențială, a aprobat noile amendamente aduse Codului electoral, făcând astfel posibilă organizarea referendumului constituțional în aceeași zi cu alegerile prezidențiale la termen, din toamna anului 2024.

Președintele cere Parlamentului să declanșeze procedura referendumului 

La 18 martie 2024, Maia Sandu a ținut o conferința de presă în cadrul căreia a făcut un apel către Parlament, solicitându-i acestuia să declanșeze procedura de organizare a referendumului de aderare a Republicii Moldova la UE. „Vreau să fac un apel către Parlamentul Republicii Moldova să inițieze procesul propriu-zis și să pornim activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă”, a declarat Maia Sandu⁵. În context, ea a spus că plebiscitul va avea loc, cel mai probabil, în luna octombrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, precizând: „Odată scris în Constituție acest obiectiv de integrarea europeană, toată clasa politică a Republicii Moldova va fi obligată să urmeze decizia cetățenilor și vom avea această consecvență în realizarea acestui program de dezvoltare a țării”⁶. Aceasta a insistat ca referendumul constituțional să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, pentru ca prezența la urne „să fie cât mai mare”. Potrivit ei, Curtea Constituțională trebuie să dea „cât de curând posibil” o decizie la sesizarea opoziției, care a contestat modificarea Codului Electoral, în acest sens.

Pe de altă parte, președintele a făcut trimitere și la beneficiile aderării pentru populație, precizând că cel mai mare dintre acestea este pacea. „Cel mai mare avantaj este pacea. Cu toții cunoaștem că pacea este garantată în UE. În toate statele membre ale UE oamenii se bucură de pace și de aici încrederea mea că toți cetățenii Republicii Moldova vor ca statul nostru să devină stat membru al UE, pentru că toți cetățenii Republicii Moldova își doresc pace aici în Republica Moldova, poate doar cu excepția câtorva slujitori ai Kremlinului, dar în marea majoritate cetățenii noștri cer pace. UE e în primul rând un proiect de pace și așa putem să consolidăm pacea prin aderarea la UE”⁷.

Arătând că Republica Moldova se află în fața unei oportunități istorice, Maia Sandu a dat și o replică contestatarilor referendumului, spunând: „Auzim voci din opoziție care spun că acest proiect nu este al poporului, ci al guvernării. Ca să convingem că acesta este un proiect al poporului e nevoie să facem acest referendum acum”⁸.

Pe de altă parte, președintele a îndemnat societatea civilă să-și coordoneze eforturile în combaterea falsurilor și dezinformărilor despre UE, să explice societății ce înseamnă integrarea și care sunt schimbările așteptate, inclusiv în ceea ce privește bunăstarea și prosperitatea cetățenilor.

Lansarea platformei pentru.md

În aceeași conferință de presă, din 18 martie 2024, președintele Maia Sandu a lansat și platforma „Pentru Referendum”, care conține informații despre activitățile pe care le desfășoară Uniunea Europeană în Republica Moldova, precum și beneficiile aderării la UE. Aceasta poate fi accesată folosind linkul pentru.md.

Site-ul a fost lansat cu scopul de a oferi informații complete despre avantajele integrării europene, dar și pentru a combate falsurile și dezinformările despre UE: „Așa încât să ajungem la cât mai multă lume cu această informație și doi – să putem să combatem falsurile despre UE pentru că vedem că ele sunt mai multe și vor fi și mai multe în următoarele luni pentru că știm că sunt forțe externe care nu își doresc ca R. Moldova să fie o țară liberă, un stat puternic, o țară liberă de corupție și o țară care își alege propriul viitor, propriul drum fără amestec din afară”. „Integrarea Europeană  nu este proiectul unei singure persoane, unui partide politic, nu poate o singură persoană să reușească în acest proiect, acest proiect este al tuturor cetățenilor, indiferent unde locuiesc aici în țară sau peste hotare”⁹, a mai arătat Maia Sandu.

Platforma „Pentru Referendum” are o secțiune distinctă despre avantajelor aderării la UE, dând exemplu schimbările prin care au trecut România și Lituania, indicatorii nivelului de trai al acestora, mărimea salariilor și a pensiilor etc.

O altă secțiune, intitulată „Combaterea falsurilor despre UE”, prezintă 10 știri false despre UE, difuzate prin folosirea instrumentelor de propagandă de către contestatarii integrării europene și de susținătorii războiului hibrid al Moscovei, desfășurat împotriva Republicii Moldova.

Parlamentul adoptă Declarația privind integrarea europeană

La 21 martie 2024, Parlamentul a adoptat Declarația cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, prin votul a 54 de deputați, toți din cadrul majorității parlamentare. Opoziția nu a participat la vot. În document este exprimată ideea că „doar aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va asigura viitorul țării în calitate de stat suveran, neutru, integru și democratic, iar calea ireversibilă de integrare și aderare europeană este proiect de prioritate națională al Republicii Moldova”¹⁰. Deputații fac apel la întreaga societate, inclusiv la toate forțele politice, să dea dovadă de unitate și solidaritate pentru consolidarea dialogului politic și social în numele interesului național și al obiectivului strategic – aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Declarația precizează că „Uniunea Europeană, timp de decenii, a fost un partener de nădejde al țării noastre, oferind dezinteresat suport logistic și financiar pentru rezolvarea multiplelor probleme interne ale Republicii Moldova. De asemenea, datorită suportului generos din partea UE și al statelor membre, Republica Moldova a depășit criza provocată de pandemia COVID, precum și criza energetică din iarna 2022-2023”¹¹.

Parlamentul solicită Guvernului să întreprindă toate măsurile necesare pentru organizarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, precum și să consolideze instituțiile statului implicate în negocieri, deputații făcând, totodată, apel către cetățeni la unitate pentru un viitor pașnic și european al țării.   

Republicat Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014. La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării noastre la UE. Uniunea Europeană a acordat, la 23 iunie 2022, statutul de țară-candidat pentru Republica Moldova. La 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.

Opoziția rusofonă boicotează referendumul 

Inițial, principalul partid de opoziție, PSRM, condus de ex-președintele prorus Igor Dodon, a fost de acord cu referendumul propus de Maia Sandu, cerând chiar el, în toamna anului 2023, organizarea unui astfel de plebiscit, susținând că socialiștii vor face campanie ca la plebiscit să fie inclusă opțiunea „politicii externe echilibrate”. Ulterior însă, când a aflat că partidul de guvernământ, PAS, intenționează să organizeze referendumul în aceeași zi cu alegerile prezidențiale și să modifice Constituția, prin introducerea în aceasta ca obiectiv strategic integrarea europeană a Republicii Moldova, acesta și-a schimbat poziția cu 180 de grade. Mai mult, a refuzat să participe la consultările cu președintele Maia Sandu, din 8 februarie 2024, criticând inițiativa acesteia și cerând populației să nu participe la referendumul preconizat¹². „Ne opunem categoric acestui plebiscit și îndemnăm cetățenii să nu participe la el. Dacă veți lua buletinul de vot, veți contribui la validarea acestui referendum, care își propune să cedeze o parte din suveranitatea Moldovei către Bruxelles, și asta chiar și cu un număr minoritar de voturi”¹³, a declarat Dodon.

După declarația acestuia, mai mulți politicieni din opoziție s-au pronunțat împotriva referendumului pro-european. Astfel, Ion Ceban, președintele Mișcării Alternativa Națională și primarul Capitalei, și-a declinat sprijinul, precizând că ar fi mai bine ca referendumul să aibă loc după încheierea negocierilor de aderare. Ex-premierul Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), a arătat că „e cam târziu” pentru astfel de consultări și că Maia Sandu are nevoie doar de figurație („masovkă” – n.n.). Acestora li s-a alăturat fostul bașkan al Găgăuziei, Irina Vlah, care a anunțat că, pe 7 februarie 2024, i-ar fi transmis președintelui Maia Sandu o scrisoare prin care i-ar fi solicitat ca referendumul să includă și chestiuni privind statutul de neutralitate și „inadmisibilitatea aderării Republicii Moldova la blocuri militare”¹⁴. Deși nu s-a pronunțat împotriva referendumului, oligarhul fugar Ilan Șor a transmis de la Moscova că el și susținătorii săi „vor câștiga” plebiscitul, iar forțele pro-europene „vor pierde”: „Eu cred că noi vom putea construi o Moldovă fericită și prosperă, în strânse legături de prietenie și rudenie cu Rusia”¹⁵. Acesta a mai spus că „unica salvare” pentru Republica Moldova ar fi aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică.

CC respinge contestația opoziției privind referendumul

La 30 ianuarie 2024, trei deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), respectiv Vladimir Voronin, Vlad Bătrîncea și Diana Caraman, au contestat la CC posibilitatea organizării unui referendum concomitent cu alegerile prezidențiale, după ce majoritatea parlamentară a modificat Codul Electoral, în decembrie 2023¹⁶.

Modificarea introdusă de PAS prevede că referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua alegerilor parlamentare sau prezidențiale „decât dacă se desfășoară în aceeași zi”.

Pe 22 martie, judecătorii au respins sesizarea deputaților opoziției care ceruseră Curții să verifice dacă scrutinele pot fi desfășurate concomitent. Judecătorii Curții Constituționale au declarat inadmisibilă sesizarea deputaților BCS, explicând că desfășurarea concomitentă a mai multor scrutine reprezintă „o practică uzuală în statele europene” și că organizarea referendumului și alegerilor prezidențiale în aceeași zi „nu afectează vreo valoare sau vreun principiu constituțional”. În acest context, magistrații au reamintit faptul că, în 2019, alegerile parlamentare au avut loc în aceeași zi cu un referendum republican (privind reducerea numărului de deputați), iar rezultatele lui au fost confirmate de Curtea Constituțională. Curtea a arătat că organizarea referendumului și alegerilor în aceeași zi poate fi motivată prin nevoia de a reduce cheltuielile și ar putea să ducă la creșterea numărului de participanți la ambele scrutine.

Amendarea Constituției cu obiectivul strategic al integrării europene

Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități a organizat, la 8 aprilie 2024, consultări publice privind referendumul pentru revizuirea Constituției în consonanță cu obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. La acestea, au participat membri ai Comisiei Electorale Centrale, precum și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile. Proiectul de modificare a Constituției stipulează completarea preambulului Constituției cu două alineate, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului și se declară că integrarea în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic al Republicii Moldova.

De asemenea, prevede completarea Titlului „Integrarea în Uniunea Europeană” cu un alineat care se referă la aderarea la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale UE. „Scopul consultărilor de astăzi a fost să înțelegem dacă textul prezentat corespunde cu rigorile necesare. Curtea Constituțională se va expune printr-un aviz. Conform legislației, Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile să se expună. După acest lucru, vom prezenta Parlamentului un proiect de hotărâre. După înregistrarea acestui proiect de hotărâre este necesar de a respecta rigoarea de șase luni. Ulterior, cetățenii, la cabina de vot, se vor expune, prin intima lor convingere, dacă susțin sau sunt împotrivă”¹⁷, a arătat președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca.

Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican. Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană se va desfășura în ziua alegerilor prezidențiale, stabilită pentru data de 20 octombrie 2024.

CC dă aviz pozitiv revizuirii Constituției

Pe data de 9 aprilie 2024, 46 deputați ai PAS au cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra revizuirii Constituției în legătură cu referendumul constituțional.

La 16 aprilie 2024, CC a dat aviz pozitiv inițiativei majorității parlamentare PAS de modificare a Legii fundamentale printr-un referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE. Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova” și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia¹⁸.

În același timp, conținutul inițiativei de revizuire a Constituției „nu presupune suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau ale garanțiilor acestora”.

Pe de altă parte, Curtea consideră că „o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va submina supremația Constituției, în sistemul de drept național”. Republica Moldova „va rămâne o entitate suverană, menținându-și dreptul de a denunța tratatele internaționale, al căror membru nu mai dorește să fie”¹⁹.

Majoritatea parlamentară pro-prezidențială a propus organizarea unui referendum constituțional, pe 20 octombrie 2024, la care cetățenii ar urma să răspundă la următoarea întrebare: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Într-un mesaj transmis cu acest prilej, președintele Maia Sandu a salutat decizia Curții Constituționale, îndemnând atât cetățenii, cât și formațiunile politice și organizațiile civice să se implice în organizarea referendumului pro-UE.

Stabilirea datei referendumului

La 19 aprilie 2024, Igor Grosu, președintele PAS, a anunțat, în cadrul unui briefing, că, pe 20 octombrie 2024, vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană²⁰. Potrivit acestuia, grupul parlamentar al PAS a înregistrat în Legislativ proiectul de Hotărâre privind desfășurarea referendumului. Dânsul a arătat că Parlamentul întreprinde acțiunile necesare pentru procesul electoral, iar plebiscitul va stabili în mod clar în ce direcție  se va îndrepta Republica Moldova, decizia cetățenilor urmând să fie consfințită în Constituție.

În context, președintele Parlamentului a îndemnat forțele politice și reprezentații societății civile să se implice activ în campania de informare a populației despre referendum.

Campania de consultări a președintelui Maia Sandu pe tema referendumului

La 25 ianuarie 2024, președintele Maia Sandu a declanșat campania de consultări  publice privind organizarea referendumului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acestea urmau să se desfășoare periodic și să includă dezbateri cu reprezentanți ai comunităților locale, mediului privat, societății civile, formatorilor de opinie, jurnaliștilor, ai diverselor ramuri ale economiei și vieții social-culturale, precum și ai partidelor politice. 

Prima dintre acestea a avut-o cu un grup de jurnaliști, experți din societatea civilă și formatori de opinie, care au dat curs invitației președintelui, scopul fiind ca cetățenii să-și expună opinia cu privire la viitorul țării: „Republica Moldova se află la o etapă crucială, când țările Uniunii Europene au votat pentru a începe negocierile de aderare a țării noastre la blocul comunitar. Acum este rândul cetățenilor noștri să se pronunțe că asta vor – să mergem înainte, să construim o țară cu adevărat europeană, unde domină pacea, stabilitatea și bunăstarea”²¹. În acest context, șeful statului a pus accentul pe rolul presei și al formatorilor de opinie în informarea corectă și echidistantă a cetățenilor despre procesul de aderare a țării la UE.

Consultările au continuat, la 1 februarie 2024, cu reprezentanți ai organizațiilor incluse în Platforma societății civile a Parteneriatului Estic, precum și ai altor organizații neguvernamentale²². Președintele a reliefat rolul organizațiilor non-guvernamentale de motor pe care acestea trebuie să-l joace în procesul de consolidare a democrației și de promovare a integrării europene în rândul cetățenilor.

Discuțiile președintelui au continuat, la 8 februarie 2024, cu reprezentanții a 14 partide politice, care și-au arătat susținerea față de aderarea la Uniunea Europeană. Aceștia și-au expus pozițiile față de procesul de organizare a referendumului, arătând și anumite riscuri care le-ar impune. De asemenea, au subliniat importanța unor asemenea discuții și  deschiderea pentru un dialog continuu, menit să asigure coeziunea societății pentru viitorul Republicii Moldova.

La rândul său, președintele Maia Sandu a precizat că este important ca toți actorii politici să aibă un dialog politic corect cu cetățenii, să nu dezinformeze opinia publică și să respecte voința cetățenilor.  Șefa statului a îndemnat toate partidele să susțină și să promoveze aderarea Moldovei la UE²³.

La 13 februarie 2024, președintele Maia Sandu a avut o nouă întrevedere, a treia, cu un grup de jurnaliști din presa națională și regională, în cadrul căreia a subliniat că presa joacă un rol important în desfășurarea proceselor democratice, inclusiv a plebiscitelor²⁴. Maia Sandu a făcut trimitere la riscurile din spațiul informațional, cu accent pe dezinformare, propagandă și manipulare a cetățenilor, subliniind că o bună colaborare a instituțiilor statului și a societății civile cu presa responsabilă poate duce la diminuarea acestora.  În aceeași zi, Maia Sandu a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale UE, acreditați în Republica Moldova, precum și cu șefii misiunilor diplomatice ale Canadei, Elveției, Japoniei, Marii Britanii, Norvegiei, Statelor Unite și Ucrainei. Subiectul abordat a fost referendumul constituțional privind aderarea la UE²⁵. Maia Sandu a reafirmat angajamentul echipei guvernamentale de a continua reformele inițiate privind creșterea bunăstării cetățenilor și funcționarea statului de drept

Continuând consultările, Maia Sandu a invitat, la 16 februarie 2024, la Președinție, mai mulți oameni de cultură pentru a discuta pe marginea referendumului privind integrarea europeană²⁶.

Aceasta a relevat importanța sprijinirii parcursului european asumat de către scriitori, regizori, compozitori și artiști, care pot promova valorile naționale și cele europene prin cărți, muzică, filme și spectacole de teatru. 

Președintele a continuat întâlnirile, la 22 februarie 2024, cu alți artiști și oameni de cultură, pe tema referendumului privind calea europeană a Republicii Moldova. De data aceasta,  au fost invitați mai mulți manageri ai secțiilor de cultură. Cu acest prilej, Maia Sandu a insistat pe importanța unei informări și comunicări corecte despre UE în fiecare comunitate, cu scopul creării unității și obținerii sprijinului întregii societăți pentru atingerea obiectivului de integrare europeană²⁷.

În ziua următoare, respectiv la 23 februarie 2024, Maia Sandu a avut o nouă rundă de consultări publice pe subiectul referendumului cu antrenori și sportivi care au obținut performanțe la competițiile internaționale²⁸. Președintele i-a informat că integrarea europeană este despre pace și demnitate umană, este despre siguranță, bunăstare și dezvoltare, este un proiect al tuturor cetățenilor, și nu al unui politician sau al unui partid politic. În acest cadru, președintele a mulțumit sportivilor pentru promovarea imaginii țării prin rezultatele pe care le obțin la competițiile europene și internaționale și i-a îndemnat să promoveze sportul în instituțiile de învățământ și în localitățile din care fac parte, contribuind astfel la dezvoltarea țării și la făurirea unui viitor în Uniunea Europeană.

Președintele Maia Sandu a discutat, la 3 aprilie 2024, cu mai mulți exportatori autohtoni despre proiectul de aderare la UE, subiectul fiind organizarea referendumului. „Șefa statului a specificat că piața UE a devenit mai accesibilă pentru produsele moldovenești datorită Acordului de liber schimb, dar și statutului de țară candidată. În 2022, când economia noastră a fost afectată dramatic de războiul de peste graniță, țările europene au eliminat cotele de export pentru 7 produse din Moldova, inclusiv mere, prune și cireșe, venind în sprijinul producătorilor noștri. Anul trecut 65,4% din toate exporturile moldovenești au ajuns în Uniunea Europeană. Guvernul lucrează pentru ca această cifră să continue să crească”²⁹. A mai precizat că piața europeană este cea mai mare din lume, este stabilă și de încredere, iar un acces mai mare le va permite producătorilor să creeze mai multe locuri de muncă bine plătite, să acceseze tehnologii, echipamente moderne și inovații din Europa. Maia Sandu i-a îndemnat pe antreprenori să le explice oamenilor din comunitățile din care provin faptul că drumul european este calea către stabilitate și prosperitate.

La 18 martie 2024, președintele Maia Sandu a ținut o conferință de presă, consacrată semnificației referendumului pentru aderarea la Uniunea Europeană. „În această toamnă avem de trecut printr-un moment de cotitură – referendumul va fundamenta în Constituție decizia noastră de a construi acasă pace, bunăstare și libertate”³⁰. În context, aceasta  a precizat că a organizat circa 20 de runde de consultări publice, în ultimele luni, la care au participat peste 500 de invitați din diverse domenii, a vizitat mai multe localități, precum și unele comunități din diaspora, unde a vorbit despre importanța referendumului. „E important să facem acum referendum pentru că este o ocazie istorică, așteptată de trei decenii – statele membre ale Uniunii Europene sunt mai deschise ca oricând, avem voința politică necesară pentru acest pas, iar cetățenii noștri doresc să facă parte din UE. Acest lucru trebuie reconfirmat și scris în Constituție, ca oricine ar fi la guvernare, vocea poporului pentru această direcție de dezvoltare să fie obligatorie pentru clasa politică”³¹. „Referendumul este proiectul și obiectivul întregii țări, al tuturor cetățenilor. Tocmai de aceea, am îndemnat societatea civilă să inițieze un grup de organizare și să-și coordoneze eforturile de promovare a referendumului și aderării la UE. Fiecare efort este crucial”³².

„Avantajele aderării la UE sunt evidente și trebuie să comunicăm despre acestea cu cât mai mulți cetățeni în următoarea perioadă: în UE pacea va fi garantată; toți cetățenii vor avea venituri mai mari și locuri de muncă mai bine plătite, fapt demonstrat de salariile și pensiile pe care le vedem în România sau în Lituania; vom avea legi și justiție după standardele UE, unde drepturile sunt respectate, oamenii călătoresc liber și toți sunt egali în fața legii; vom primi ajutor financiar mai mare pentru autostrăzi, școli și sisteme de alimentare cu apă; ne vom bucura de bună înțelegere și păstrarea tradițiilor”³³.

Referendumul privind integrarea nu aparține unei sau altei persoane, ci este o alegere care va defini destinul generațiilor viitoare, care va asigura că „Moldova noastră dragă va sta mândră și egală în marea familie europeană. Acest lucru ne unește pe toți”. „Da, în fața noastră sunt și vor fi provocări. Sunt forțe care nu doresc să ne vadă împlinind acest obiectiv. Dar împreună, avem puterea de a depăși orice încercare de destabilizare, orice îndoială sau frică. Acum, mai mult ca niciodată, este vital să fim uniți: partide politice, societate civilă, cetățeni de pretutindeni. Este timpul să demonstrăm că Moldova este pregătită, decisă și capabilă să își asume locul care i se cuvine în familia europeană”³⁴.

Acțiuni ale Rusiei de compromitere a referendumului

La 5 martie 2024, Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a informat opinia publică, într-o conferință de presă, că instituția pe care o conduce a intrat în posesia mai multor date care arată că Federația Rusă intenționează să întreprindă mai multe acțiuni, a căror scop „este să compromită aderarea Republicii Moldova la UE, să deturneze procesele democratice și să o mențină pe aceasta în sfera sa de influență”³⁵. Planul Rusiei, declanșat în 2023, ar cuprinde două etape: prima ar consta în acțiuni de compromitere a referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici care promovează aderarea la UE, iar cea de-a doua, prevăzută pentru anul 2025, în preluarea controlului asupra Parlamentului Republicii Moldova. Pentru îndeplinirea acestui plan subversiv de destabilizare a Republicii Moldova, Rusia ar fi alocat peste 1 miliard de lei.

„Pentru a-și atinge obiectivele, forțele ostile mizează pe o strategie ce include trei elemente principale, și anume: susținerea actorilor politici aflați sub control direct sau indirect al Federației Ruse; crearea mai multor crize în mai multe domenii ale vieții socio-politice; atac informațional de amploare pentru a amplifica efectul psihologic al crizelor”. El a adăugat că „Principalele instrumente de influență rămân în continuare: alterarea conținutului în spațiul informațional, implicit prin canalele promotoare de propagandă (cum ar fi Telegram și TikTok), precum și protestele utilizate pentru erodarea încrederii în actuala guvernare. La fel, se conturează crearea polului regional de putere în UTA Găgăuzia, pentru aplicarea pârghiilor de șantaj în raport cu autoritățile centrale ale țării. Un alt instrument folosit de centrele subversive externe vizează intențiile de a provoca o criză politică, manifestată prin identificarea și coruperea unui șir de persoane publice, reprezentanți ai partidelor pro-europene, fapt care ar determina decepționarea cetățenilor de clasa politică actuală”³⁶.

Șeful SIS a precizat că pentru preluarea controlului asupra Parlamentului Republicii Moldova, prin accederea la alegerile parlamentare din 2025, Moscova se va baza pe forțele politice aflate sub influența sa. Potrivit acestuia, cel mai mare și mai important actor în astfel acțiuni ar fi gruparea oligarhului fugar Ilan Șor, precum și un alt grup (socialiștii – n.n.), care va promova „doctrina statalistă, de apropiere de Federația Rusă”³⁷.

De altfel, după adunarea liderilor de la Tiraspol, care au cerut Rusiei să „protejeze” regiunea transnistreană, unii experți au apreciat acțiunile Tiraspolului drept o încercare de a crea o criză politică în regiune. Înainte de ,,congresul” acestora, mai mulți lideri ai opoziției socialiste au fost în vizită la Moscova, iar un grup de deputați, în frunte cu fostul președinte Igor Dodon, a avut întrevederi cu reprezentanți ai partidului „Edinaia Rossia”.

De asemenea, oligarhul fugar Ilan Șor a părăsit Israelul și a mers la Moscova, la începutul lui februarie, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai Dumei de Stat și alți politicieni ruși.

Referințe

¹ https://presedinte.md/rom/discursuri/mesajul-presedintei-maia-sandu-cu-prilejul-celor-3-ani-de-mandat

² Idem.

³ Idem.

⁴ Agenția Moldpres, 28 decembrie 2023.

⁵ https://www.deschide.md/ro/stiri/politic/Maia-Sandu-face-apel-la-Parlament-să-ințieze-procedura-de-organizare-a-referendumului--Uniunea-European-este-un-proiect-de-pace.htm

⁶ /https://moldova.europalibera.org/a/referendum-in-octombrie-maia-sandu-anunta-site-ul-si-sloganul-campaniei-pentru-aderarea-la-ue/32866301.html,  18 martie, 2024

⁷ https://www.deschide.md/ro/stiri/politic/Maia-Sandu-face-apel-la-Parlament-să-ințieze-procedura-de-organizare-a-referendumului--Uniunea-European-este-un-proiect-de-pace.htm

⁸ Idem.

⁹ Idem.

¹⁰ https://www.moldpres.md/news/2024/03/21/24002031

11 Idem.

¹² https://moldova.europalibera.org/a/dincolo-de-stiri-de-ce-s-a-razgandit-dodon-si-nu-mai-vrea-referendum-de-aderare-la-ue-/32812528.html

¹³ https://moldova.europalibera.org/a/opozitia-indeamna-alegatorii-sa-boicoteze-referendumul-pro-european/32810949.html, 08 februarie, 2024

¹⁴ Idem.

¹⁵ Idem.

¹⁶ https://moldova.europalibera.org/a/curtea-constitutionala-referendumul-poate-fi-organizat-in-aceiasi-zi-cu-alegerile/32872872.html, 22 martie, 2024

¹⁷ https://www.moldpres.md/news/2024/04/08/24002505

¹⁸ https://moldova.europalibera.org/a/curtea-constitutionala-a-avizat-pozitiv-initiativa-pas-privind-referendumul-pro-ue/32907147.html, 16 aprilie, 2024

¹⁹ Idem.

²⁰ https://www.moldpres.md/news/2024/04/19/24002882

²¹ https://www.moldpres.md/news/2024/01/25/24000525

²² Agenția Moldpres, 1 februarie 2024.

²³ https://www.moldpres.md/news/2024/02/08/24000904

²⁴ https://www.moldpres.md/news/2024/02/13/24001020

²⁵ https://www.deschide.md/ro/stiri/politic/Organizarea-referendumului-privind-aderarea-la-UE-discutat-de-Maia-Sandu-cu-ambasadorii-acreditați în-RMoldova.htm, 13 Februarie 2024

²⁶ https://www.moldpres.md/news/2024/02/16/24001148

²⁷ https://www.moldpres.md/news/2024/02/22/24001315

²⁸ https://www.moldpres.md/news/2024/02/23/24001354

²⁹ https://www.deschide.md/ro/stiri/politic//Referendumul-privind-aderarea-R-Moldova-la-UE--Maia-Sandu-la-sfat-cu-exportatorii.htm, 03 Aprilie 2024/

³⁰ https://www.moldpres.md/news/2024/03/18/24001913

³¹ Idem.

³² Idem.

³³ Idem.

³⁴ Idem.

³⁵ https://www.moldpres.md/news/2024/03/05/24001593

³⁶ Idem.

³⁷ https://moldova.europalibera.org/a/sis-spune-ca-rusia-va-organiza-ciocniri-sociale-in-r-moldova-inainte-de-referendum-alegerile-prezidentiale-si-parlamentare/32848420.html, 05 martie, 2024

Keywords: Maia Sandu; constitutional referendum; European integration; Constitution revision; foreign policies; democracy; governance; Soviet influence; Russian-Ukrainian war; West; Republic of Moldova

This article addresses President Maia Sandu’s initiative to organize a constitutional referendum aimed primarily at reinforcing the Republic of Moldova’s aspiration to join the European Union. This objective has been a central element in both the domestic and foreign policy of the Sandu administration since the beginning of its mandate, securing substantial support from Euro-Atlantic chancelleries. The launch of the referendum initiative and the government’s strategy to cleanse society from Soviet influences and to accelerate European integration efforts are thoroughly discussed. Additionally, the article analyzes the changed regional context due to the Russian-Ukrainian war and its impact on the West’s strategic interest in the Republic of Moldova. It emphasizes the intention to modify the Constitution through the referendum, to declare European integration as an irreversible strategic objective, in the face of disinformation attempts and opposition from Russian-speaking factions supported by Moscow.

The outbreak of the Russian-Ukrainian war, on February 24, 2022, led to an unprecedented increase in the West’s geostrategic interest in this area and created a particularly favorable context for the realization of the integration aspirations of the Republic of Moldova, as well as of other countries bordering the Black Sea .

Aware of this, the leadership in Chisinau exploited the created situation to the maximum, managing to obtain, first, the status of a country-candidate for accession, and then the right to start accession negotiations, granted by the EU on December 14, 2023.

Since, internally, the current power is harshly confronted with the Russian-speaking opposition on the subject of integration, which is supported by Moscow through a very aggressive hybrid war against the Republic of Moldova, President Maia Sandu decided to organize a constitutional referendum on the subject, which is expected to take place on October 20, 2024.

The intention of the leadership from Chisinau is that the result of the referendum will be used for the revision of the Constitution, by introducing two new articles in its text to „reconfirm the European identity of the people” and to „declare EU integration a strategic objective of the Republic of Moldova”.

In this way, the current power wants to ensure that through the constitutional referendum the pro-Russian propaganda, which casts doubt on the population’s support for integration, will be definitively countered, that it will forever close the controversy regarding the external vector of the Republic of Moldova and that the objective of integration will become an irreversible one, even in the situation of the change of leadership in Chisinau.