Personalități ale biblioteconomiei românești de la Biblioteca Academiei Române

Într-o societate în care dorim să regăsim informația la un clik distanță, ne este din ce în ce mai dificil de înțeles cum reușeau generațiile anterioare să se descurce în imensa masă documentară oferită de biblioteci, cum reușeau să găsească informația utilă rapid și cum puteau să o evalueze și să o folosească în activitățile lor științifice, tehnice, literare. Toate acestea erau și sunt posibile pentru că documentul și informația, înainte de a ajunge la cititor, la utilizatorul lor, sunt prelucrate de către profesioniștii domeniului biblioteconomic prin activități și tehnici specifice.

Încercăm prin prezenta lucrare să readucem în atenție oameni și fapte care au contribuit la afirmarea domeniul Biblioteconomiei și științei informării în spațiul românesc. Întrucât domeniul biblioteconomiei românești își leagă începuturile de Biblioteca Academiei Române (BAR), am selectat personalitățile formate la această importantă bibliotecă, personalități care permit să evidențiem evoluția acestui domeniu universitar și de cercetare, care a apărut ca o disciplină filologică, dar care ulterior s-a afirmat ca un domeniu de sine stătător.

Fiecare autor inclus în această scurtă prezentare a marcat, printr-o abordare specifică, evoluția teoretică și practică a acestei discipline și s-a implicat în susținerea și dezvoltarea pregătirii profesionale de profil.

Astfel, Ioan Bianu, acum mai bine de un secol, reușea să creeze o școală bibliologică la Biblioteca Academiei Române, să pună temelia activității bibliografice  și să definească regulile de funcționare și organizare a unei biblioteci care să se bazeze pe norme, teorii și practici unitare, făcând astfel din această bibliotecă prima biblioteca națională a românilor. Nerva Hodoș, format la aceeași școală bibliologică a Bibliotecii Academiei Române, impune reorganizarea pe criterii științifice moderne a activităților biblioteconomice și mai ales a lucrărilor bibliografice în realizarea cărora s-a implicat în mod deosebit. Dan Simonescu îmbogățește domeniul bibliologic cu dimensiunea istorică, teoretică și de cercetare, contribuind esențial la cunoașterea și evoluția domeniului cărții și bibliotecii. Gabriel Ștrempel aduce în contemporaneitate școala bibliologică de la Biblioteca Academiei Române, împletindu-și destinul cu destinul acestei biblioteci și contribuind la realizarea unor lucrări biblioteconomice monumentale.

Ioan BIANU (1856-1935) poate fi considerat pe bună dreptate fondatorul biblioteconomiei românești. Mare filolog, cunoscător al bibliotecilor reprezentative europene, personalitate vestită și destul de influentă în elita intelectuală româneacă și, în plus, cu experiența activităților de bibliotecar și documentarist, Ioan Bianu reușește să impună o dimensiune teoretică și practică domeniului biblioteconomic românesc. Concepțiile lui biblioteconomice sunt valabile și astăzi și se bazează pe importanța adoptării și utilizării de norme unitare în prelucrarea documentelor și constituirea cataloagelor de bibliotecă; stabilirea de norme de conservare și arhivare a cărților; elaborarea de instrumente bibliografice și documente secundare și terțiare de informare; organizarea bibliotecii ca instituție – de la local, mobilier, management specific etc.; importanța formării profesionale a personalului unei biblioteci. Biblioteca Academiei Române păstrează încă, prin structura de organizare, activitatea bibliografică, preocupările pentru constituirea și păstrarea memoriei culturale a României, amprenta marelui cărturar.

Bibliografia Românească Veche, cunoscută ca BRV,  face parte dintr-un amplu plan, definit de Ioan Bianu, privind activitatea bibliografică a Academiei Române, care urma să cuprindă: bibliografia cărților românești vechi (1508-1830), bibliografia cărților românești din perioada modernă (după 1830), bibliografia cărților străine referitoare la români; bibliografia periodicelor; bibliografia manuscriselor și documentelor.

Lucrări fundamentale

Psaltirea scheiană: (1482): MSS. 449 B.A.R.: textul în facsimile și transcriere cu variantele din Coresi (1577). Publicată de Ioan Bianu. Bucuresci: Tipografia „Carol Göbl”, 1889. XVIII, 536 pag.

BIANU, Ioan. HODOȘ, Nerva. SIMONESCU, Dan. Bibliografia românească veche: 1508-1830. Edițiunea Academiei Române. București: Socec, 1903-1944

Tom 1: 1508-1716. 1903. IX, 572 pag.

Tom 2: 1717-1808. 1910. 571 pag.

Tom 3: 1809-1830. 1912-1936. VIII, 780 pag.

Tom 4: Adaogiri și îndreptări. 1944. XIII, 375 pag.

Catalogul manuscriptelor românești. Edițiunea Academiei Române.

Tom 1: Numerele 1-300. Întocmit de Ioan Bianu. București: Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1907. VIII, 746 pag.

Tom 2: Numerele 301-728. Întocmit de Ioan Bianu și R. Caracaș. București, Leipzig, Viena: Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, Otto Harrassowitz, Gerold et Comp., 1913. 666 pag.

Tom 3: Numerele 729-1061. Întocmit de Ioan Bianu și G. Nicolaiasa. Craiova: Scrisul Românesc, 1931. 658 pag.

BIANU, Ioan. CARTOJAN, Nicolae. Pagini de veche scriere românească. București: Cartea românească, 1921. 2 pag., 32 facs.

Nerva HODOȘ (1869 – 1913) a fost principalul colaborator al lui Ioan Bianu. Din 1871 a fost angajat la Biblioteca Academiei Române până la moartea sa prematură, la numai 44 de ani. Dotat cu un extraordinar simț al rigorii, cu o putere de muncă deosebită, pasionat de activitățile de bibliotecar și bibliograf, Hodoș s-a implicat în organizarea științifică a fondurilor de carte și manuscrise și elaborarea unor lucrări bibliografice fundamentale, pornind de la acestea. Este considerat unul dintre fondatorii bibliografiei românești. Alături de Ioan Bianu, realizează primele trei volume ale BRV-ului; alături de Al. Sadi-Ionescu realizează Publicațiile periodice românești, ziare, gazete, reviste. 1820-1906, vol. I și „Revista Bibliografică” (1903- 1904); inițiază publicația de semnalări bibliografice Creșterea Colecțiilor Bibliotecii Academiei.

Lucrări fundamentale

BIANU, Ioan. HODOȘ, Nerva. SIMONESCU, Dan. Bibliografia românească veche: 1508-1830. Edițiunea Academiei Române. București: Socec, 1903-1944. Tom 1-4.

GOLESCU, Dinicu. Însemnare a călătoriei mele făcută în anul 1824, 1825, 1826. Tipărită din nou și însoțită de o introd. de Nerva Hodoș. București: Tipografia „Cooperativa”, 1910. LXI, 151 pag.

Publicațiunile periodice românești: (ziare, gazete, reviste).

Tom 1: Catalog alfabetic: 1820-1906. Descriere bibliografică de Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu. București, Leipzig, Viena: Socec & Comp. și C. Sfetea, Otto Harrassowitz, Gerold et Comp., 1913. XXIII, 812 pag.

Simeon Balint: vieața și luptele lui în Munții Apuseni ai Ardealului la 1848-49. Manuscris publicat de Nerva Hodoș. București: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1913. 133 pag.

Vitejiile lui Mihai-Vodă apreciate în Apus: documente din vremurile acelea: 1595-1599. Publicate de Nerva Hodoș. București: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1913. VIII, 15 pag.

Documente privitoare la istoria românilor. Culese de Eudoxiu de Hurmuzaki. (Colecția Hurmuzachi).

Vol. 16: Corespondență diplomatică și rapoarte consulare franceze: 1603-1824. Publicate după copiile Academiei Române și tipărituri de Nerva Hodoș. București: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1912. 1265 pag.

Vol. 17: Corespondență diplomatică și rapoarte consulare franceze: 1825-1846. Publicate după copiile Academiei Române de Nerva Hodoș. București: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1913. 1183 pag.

Vol. 18: Corespondență diplomatică și rapoarte consulare franceze: 1847-1851. Publicate după copiile Academiei Române de Nerva Hodoș. București: Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1916. IV, 586 pag.

Dan SIMONESCU (1902-1993) continuă școala bibliologică definită de Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Ioachim Crăciun, aducând o nouă dimensiune domeniului biblioteconomic: istoria cărții, bibliotecilor, tipografiilor, editurilor. Fără a avea și calitatea de angajat al Bibliotecii Academiei Române, Dan Simonescu s-a format profesional în sediile acestei instituții și este unul dintre cei mai importanți oameni de cultură care au valorificat colecțiile acestei biblioteci. Face totuși parte din marea familie a Academiei Române prin calitățile sale de  cercetător științific la Institutul de istorie al Academiei Române și ulterior prin calitatea de membru de onoare al acestei prestigioase instituții. Cunoașterea filologiei clasice greco-latine, a paleografiei, codicologiei, arhivisticii i-au permis o analiza temeinică a activității culturale și tipografice în spațiul românesc, realizând o serie de lucrări considerate astăzi fundamentale despre evoluția cărții românești. De asemenea, este cunoscut ca un cercetător de seamă al incunabulelor de la noi. Din lucrările sale amintim: Le vieux livre roumain (1947), Pagini din istoria cărții românești (1981), scrisă împreună cu Gh. Buluță, studiul Incunabula in Rumania (1976), volumul trei din BRV (1936), precum și volumul patru de Addenda et corrigenda la cele trei volume anterioare etc.

Activitatea sa de profesor este de asemenea deosebită. A ținut cursuri de specialitate la Universitatea din București și a publicat cursul de Teorie a Bibliografiei (1976) considerat primul manual de bibliografie. A fost preocupat de formarea profesională a bibliotecarilor, iar la nivel universitar, dincolo de cursurile de specialitate, a fost și indrumător de doctorat pentru teme de cercetare din domeniul biblioteconomic.

Lucrări fundamentale

BIANU, Ioan. HODOȘ, Nerva. SIMONESCU, Dan. Bibliografia românească veche: 1508-1830. Edițiunea Academiei Române. Tom 3: 1809-1830. București: Socec, 1912-1936. VIII, 780 pag.

BIANU, Ioan. SIMONESCU, Dan. Bibliografia românească veche: 1508-1830. Edițiunea Academiei Române. Tom 4: Adaogiri și îndreptări. București: Socec, 1944. XIII, 375 pag.

SIMONESCU, Dan. Le vieux livre roumain. Bucarest, 1947. 20 pag.

Alexandria. Ed. îngrij., cu o pref., glosar și note de Dan Simonescu. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1956. 208 pag.

Halima si alte carti populare. Ed. îngrijită de I. C. Chițimia și Dan Simonescu. București: Editura pentru Literatură, 1963. XIII, 426 pag.

SIMONESCU, Dan. Romanul popular în literatura română medievală. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1965. 65 pag.

SIMONESCU, Dan. Codex Aureus. București: Meridiane, 1972. 104 pag.

SIMONESCU, Dan. Codex Burgundus. București: Meridiane, 1975. 96 pag.

SIMONESCU, Dan. Curs de teorie a bibliografiei. București: Academia „Ștefan Gheorghiu”, 1976. 185 pag.

SIMONESCU, Dan. Incunabula in Rumania. În: The book collector, Vol. 25, nr 3, Autumn 1976, p. 332-344

SIMONESCU, Dan. BULUȚĂ, Gheorghe. Pagini din istoria cărții românești. București: Editura Ion Creangă, 1981. 192 pag.

SIMONESCU, Dan. BULUȚĂ, Gheorghe. Scurtă istorie a cărții românești. București: Editura Demiurg, 1994. 126 pag.

Gabriel ȘTREMPEL (1926 – 2020) – cărturarul și personalitatea contemporană care reprezintă elementul de continuitate și de legătură între generații, de la Ioan Bianu până la studenții, masteranzii, doctoranzii de astăzi,  omul fără de care nu ne-am putea imagina Biblioteca Academiei Române; este fără îndoială custodele, bibliotecarul, profesorul, directorul care, prin exemplul personal, a format generații de bibliotecari, specialiști în informare și documentare, oameni de cultură în spiritul dragostei și respectului față de carte și bibliotecă, a conservării și valorificării patrimoniului cultural românesc.

Activitatea sa, strâns legată de activitatea Bibliotecii Academiei Române, a urmărit dezvoltarea și îndeplinirea funcțiilor specifice ale acestei biblioteci precum și  valorificare unor fonduri deosebit de valoroase ale culturii românești. S-a angajat la această bibliotecă în anul 1950, când încă nu terminase facultatea și a rămas atașat instituțional și sentimental de aceasta până la finalul vieții, fiind, de-a lungul a 70 de ani, bibliotecar-ajutor, bibliotecar principal, cercetător principal, șeful secției Manuscrise – Documente istorice, șef al secției Colecții speciale, director adjunct, director general și, la finalul carierei, director general onorific. 

Lucrări fundamentale

Catalogul manuscriptelor românești. Tom. 4: (1062-1380). Întocmit de G. Ștrempel, Fl. Moisil, L. Stoianovici. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1967. 613 pag.

Bibliografia românească modernă: 1830-1918. Coord. gen. și pref. de Gabriel Ștrempel. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984-1996. Vol. 1-4.

Vol. 1: 1831 – 1918: (A - C). 1984. XXXI, 911 pag.

Vol. 2: 1831 – 1918: (D - K). 1986. XXIV, 896 pag.

Vol. 3: 1831 – 1918: (L - Q). 1989. XXIII, 1112 pag.

Vol. 4: 1831 – 1918: (R - Z). 1996. XXI, 873 pag.

ȘTREMPEL, Gabriel. Antim Ivireanul. București: Editura Academiei Române, 1997. 416 pag.

Biblioteca Academiei Române este considerată, pe bună dreptate, prima școală de biblioteconomie românească. Fără a fi fost o instituție de învățământ care formează bibliotecari, printr-un program de instruire formală, BAR a instruit generații de bibliotecari prin manualele, ghidurile, metodologiile, normele de lucru elaborate, prin instruirile practicile realizate, prin cursurile oferite de profesioniștii domeniului și prin exemplele lor de dăruire profesională și atașament față de ceea ce înseamnă profesie, patrimoniu românesc, moștenire culturală și științifică, ce trebuie lăsată generațiilor viitoare.

Am selectat în lucrarea noastră doar patru personalități formate la BAR și pe care le considerăm autentice modele pentru lumea biblioteconomică actuală. Fiecare dintre cei patru a fost, în egală măsură, bibliotecar exemplar, istoric al cărții, teoretician al domeniului biblioteconomic, profesor, formator de opinie și susținător al cărților și bibliotecilor în societate. Trei dintre aceștia au fost membri de onoare ai Academiei Române (Ioan Bianu – fost chiar și Președinte al acestui înalt for științific românesc, Dan Simonescu, Gabriel Ștrempel). 

Aducând în atenția publicului cititor câteva date generale despre viața și opera acestor mari specialiști, dorim să spunem că așa cum fiecare domeniu are marile sale modele, și domeniul cărților și bibliotecii a avut dintotdeauna și are în continuare specialiști renumiți, modele profesionale pentru breaslă. Aceste mari personalități ne arată că prin muncă temeinică, instruire, dar și prin disponibilitatea de a oferi din propria experiență profesională și prin generozitate umană, pot fi atinse cele mai mari culmi profesionale și umane și se poate obține aprecierea și recunoștința generațiilor care urmează.  

Personalities of Romanian librarianship from the Library of the Romanian Academy  

Keywords: Romanian Library Science; Personalities; Fundamental Works   

The Romanian library science school claims its beginnings from the activities of the Library of the Romanian Academy more than a century ago. Great personalities of the Romanian culture like Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Gabriel Ștrempel contributed to the affirmation of the library science domain as an academic and research domain in the Romanian space. We are trying with this article to bring them again into the attention of the philological public and to mention their fundamental works which are basic works in the specialized bibliographies.