Maia Sandu. Să ne regăsim în spiritul adevăratelor valori europene
Necesitatea recuperării, în societatea posttotalitară, a valorilor autentice aruncate peste bord în perioada comunistă este cât se poate de evidentă. De aici și complexitatea timpurilor în care trăim. Despre aceasta scrie și Thierry Wolton în volumul intitulat Întoarcerea vremurilor barbare (cu o prefață a autorului pentru ediția românească apărută în 2024, trad. Iulian Comănescu), pe care Alexandru Călinescu îl consideră drept „o (scurtă) istorie a postcomunismului”. Autorul lucrării amintite, un occidental francez (n. 1951) care nu a trăit în comunism, dar care este un foarte bun cunoscător al experiențelor comuniste est-europene (a publicat mai multe cărți în acest domeniu), expune complicatul proces al eliberării țărilor din „lagărul socialist”, menționând că încetarea existenței URSS, din decembrie 1991, nu a fost urmată de un proces al comunismului, precum cel de la Nürnberg, în care a fost condamnat nazismul. A rezultat „amnezia mondială” care „a afectat atât tranziția către democrație a fostelor state socialiste, cât și percepția comunismului în lume, socotit – în ciuda numărului uriaș de victime – mai puțin reprobabil decât nazismul și decât fascismul” (Călinescu, 2024). Drept rezultat ne-am ales cu un „sediment nociv, toxic”, cu care ne confruntăm și astăzi, după mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist. Demnă de reținut este și observația pertinentă a istoricului literar de la Universitatea din Brașov Mircea Martin, potrivit căruia „regimurile totalitare își deresponsabilizează cetățenii și îi aruncă în marasmul duplicității” (Martin 2011: 15). Prin urmare, e nevoie de multă perseverență pentru a afla căile de acces spre mentalitatea omului de astăzi, cu atât mai mult a celui din Estul Europei, în condițiile în care are loc un conflict la scară globală: suntem cu toții martorii înfruntării dintre două concepții diferite de guvernare, dintre două seturi de valori, dintre două moduri de a concepe relațiile internaționale. În acest context este cât se poate de evident că a reda încrederea concetățenilor noștri în forțele proprii nu este un lucru ușor. Or Președinta Maia Sandu, înțelegând prea bine că urcușul spre această înălțime poate fi parcurs doar având anumite repere, promovează nevoia de curaj, de rezistență, de dialog și de comunicare fără impedimente de orice natură între reprezentanții diferitelor națiuni conlocuitoare în Republica Moldova. Cu alte cuvinte, construirea unei societăți bazate pe un sistem de valori bine stabilit începe cu cei șapte ani de acasă, cu instruirea și educația în școală, cu respectul față de sine însuși, precum și față de celălalt, față de expresia diversităților naționale. Încă nu ne-am detașat total de timpul în care ne-a fost interzis accesul la istoria noastră adevărată, la limba română. Șansa de a ne menține în mediul valorilor noastre spirituale și culturale care au o componentă europeană puternică e cât se poate de reală. Și cred că nu e de prisos să amintim aici că formarea, în secolul al XIX-lea, a majorității intelectualilor în mediul occidental, a determinat promovarea de către aceștia a propriului popor, făcându-i auzită vocea în corul națiunilor europene. Trăim vremuri noi, în care mondializarea, odată cu deschiderea spre alte orizonturi economice și culturale, a făcut posibil și fenomenul migrației, suficient de dureros pentru cei mai mulți dintre noi. Însă nu trebuie să uităm toate prin câte i-a fost dat basarabeanului să treacă în perioada regimului totalitarist – foametea, deportările, frica băgată în oase, lăsând amprente adânci, de neșters în memoria noastră comună. Poate anume așa se explică participarea impresionantă a diasporei basarabene, care a dat curaj celor de acasă votând masiv în favoare candidaturii Maiei Sandu la președinție, în care au văzut un reprezentant deopotrivă al satului moldovenesc, precum și al civilizației mai recente, deschisă spre comunicare și spre recuperarea valorilor risipite de regimul totalitarist. Părinții își susțin întotdeauna copiii, căci așa e firesc. Dar alegerea Președintei Maia Sandu a demonstrat că acum copiii plecați la munci peste hotare pentru a-și crea un destin mai bun au grija celor de acasă, demonstrând că acasa lor este și în Europa, și în Occidentul transoceanic, vocea lor fiind la unison cu cea a liderilor Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României, Regatului Unit, alături de cea a Președintelui Consiliului European și a Președintei Comisiei Europene, care și-au reiterat sprijinul ferm pentru Republica Moldova în urma întâlnirii cu Președinta Maia Sandu, în cadrul summitului Comunității Politice Europene de la Budapesta.
Nevoia de stabilitate politică, securitate națională, încredere sporită a cetățenilor și a investitorilor străini față de organele puterii de stat și față de ordinea de drept din țară, toate acestea sunt dovezi că loialitatea cetățenilor garantează bunăstarea noastră de mâine. A sosit timpul ca noi, cei rămași acasă, împărtășind bucuriile și realizările cu cei aflați pe meleaguri europene, să ne unim în spiritul valorilor comune țărilor din Uniunea Europeană, care garantează o societate bazată pe respect față de demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept, etc. În felul acesta nu ne vom trăda pe noi înșine ca oameni pentru care o importanță deosebită o are înțelegerea de sine sau, cu alte cuvinte, mai buna autocunoaștere. Referendumul și alegerile prezidențiale au fost un prilej de verificare a noastră anume din această perspectivă.
Perioada istorică bulversată pe care o traversăm ne demonstrează cu claritate că revenirea la normalitate este condiționată de o mai bună cunoaștere de sine, care e îndatorirea primordială a omului, în general, un cuvânt de spus avându-l oamenii de creație, care își asumă sentimentul de libertate gestionat în așa fel încât să ne unească pe plan european. Este de la sine înțeleasă necesitatea reevaluării sistemului de valori la care aderăm, valori care țin de cultură, educație, morală, respectarea demnității umane. Cei care au votat-o pe Maia Sandu în calitate de Președinte pentru al doilea mandat au văzut în faptele și în cuvintele ei sincere o putere inerentă, curajul și capacitatea de a-i apăra pe concetățeni.
A ști să-ți trezești conaționalii „din somnul cel de moarte” este o artă moștenită de la înaintașul nostru Alexei Mateevici. A-i face pe cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă cum poate fi împărțită „povara bunătății noastre” nu e ușor, dar poate că nu e imposibil. Acest lucru însă depinde de felul în care vom ști să o susținem pe Președinta Maia Sandu. Răspunsul e cât se poate de simplu: făcându-ne datoria fiecare la locul său.
Referințe bibliografice
Călinescu 2024 = Alexandru Călinescu, Post-comunismul în viziunea lui Thierry Wolton. În „România literară” nr. 11/2024. Disponibil: 11/2024 – Romania literara (Accesat 2.12.2024)
Martin 2011 = Mircea Martin, Patrimoniul nostru moral și simbolic. În Dilemele identității. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al secolului XX. Lucrările Conferinței Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, Brașov, 14-15 iulie 2011. Coordonatori Rodica Ilie, Andrei Bodiu, Adrian Lăcătuș, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2011