Semnificația realegerii Maiei Sandu pentru un nou mandat

În cei 33 de ani care au trecut de la declararea Independenței, Maia Sandu este primul și singurul dintre cei șapte președinți care și-a făcut un crez politic fundamental din integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și care a rupt în mod definitiv și categoric legăturile ombilicale cu Federația Rusă.

Acest crez politic a călăuzit-o începând cu declanșarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din anul 2020 și a rămas o constantă pe întregul parcurs al primului său mandat, reușind să-i asigure încrederea deplină atât a factorilor de decizie de la Bruxelles, cât și a celor de la Washington.

Consecvența și hotărârea cu care a acționat în direcția realizării crezului său politic, mai ales după câștigarea de către PAS, al cărui lider a fost, a întregii puteri la Chișinău, au făcut ca UE să acorde, mai întâi, statutul de țară-candidat Republicii Moldova, iar în luna decembrie 2023 să accepte declanșarea negocierilor de aderare a acesteia, aflat în curs de desfășurare.

Referendumul constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie 2024 au constituit două evenimente cruciale în drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

Referendumul a fost inițiat și organizat la propunerea președintelui Maia Sandu și a fost conceput ca o modalitate de a stabili integrarea europeană drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova, indiferent de culoarea politică a guvernărilor care vor veni la Chișinău.

Acest lucru a fost realizat chiar dacă rezultatele referendumului nu au fost conform așteptărilor, prin modificarea Constituției și reconfirmarea în textul acesteia a ,,identității europene a poporului și a ireversibilității parcursului european al Republicii Moldova”, care a fost asumat drept obiectiv strategic de țară al acesteia.

Validarea rezultatelor referendumului a fost o victorie uriașă a viziunii strategice a președintelui Maia Sandu și a actualei puteri de la Chișinău, care a fost înțeleasă și susținută de majoritatea populației.

Un ,,NU” la referendum ar fi creat o stare de incertitudine atât la nivelul conducerii Republicii Moldova, cât și la cel al Cancelariilor europene și americane, similar celui produs de recentele evenimente din Georgia. De asemenea, ar fi dus și la o mare dezamăgire a susținătorilor actualei puteri, care s-ar fi răsfrânt în mod negativ asupra șanselor Maiei Sandu în lupta pentru obținerea celui de-al doilea mandat de președinte.

De altfel, victoria referendumului nu ar fi fost deplină dacă Maia Sandu nu ar fi câștigat alegerile prezidențiale, deoarece între aceste două evenimente a existat o legătură strânsă, intrinsecă, sine qua non. Obținerea unui nou mandat de către aceasta a contribuit major la consolidarea rezultatelor referendumului, precum și a drumului Republicii Moldova spre integrarea în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, a creat condițiile pentru îndeplinirea și a celui de-al treilea act politic major necesar securizării negocierilor de aderare, respectiv adjudecarea alegerilor parlamentare din vara anului 2025.

Importanța celor două evenimente este cu atât mai mare și semnificativă cu cât acestea s-au desfășurat într-un climat politic intern deosebit de tensionat, fiind determinat de ingerințele fără precedent ale Federației Ruse în procesul electoral din Republica Moldova, care s-au concretizat în cumpărarea de voturi, finanțarea unor candidați, război hibrid și acțiuni de destabilizare a țării, ce au reprezentat un atac grav la adresa democrației și a securității statului. Acțiunile grupărilor criminale au fost la un pas să deturneze rezultatul celor două scrutine, prin metode ilegale și bani murdari. 

După cum era și de așteptat, eșecul total al acestor forțe ostile și, implicit, al Moscovei, care le-a sprijinit în ciuda uriașelor resurse umane și financiare alocate, le-au determinat fie să nu recunoască rezultatele alegerilor, fie să le conteste legitimitatea sau să le minimalizeze importanța, sub pretextul că sutele de încălcări și incidente înregistrate în procesul electoral, comise de aceleași grupări antidemocratice, ar fi viciat rezultatele sau că nu ar  fi trebuit luate în calcul voturile venite din diasporă.

Oricum, un lucru este cert și de necontestat și anume că atât Comisia Electorală Centrală, cât și Curtea Constituțională au validat rezultatele referendumului și ale alegerilor prezidențiale, iar Maia Sandu a câștigat în mod detașat ambele tururi ale scrutinului, în detrimentul candidatului Moscovei.    

Alegerile prezidențiale au fost urmărite cu mare interes de Cancelariile occidentale, iar victoria categorică a Maiei Sandu, care a fost obținută în contextul ingerințelor și manevrelor fără precedent ale Rusiei în procesul electoral, a determinat reacții de satisfacție deosebite din partea oficialilor europeni și americani.

Astfel, președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a apreciat realegerea Maiei Sandu ca fiind una istorică și a felicitat poporul moldovean că ,,a votat în favoarea viziunii președintelui Sandu asupra unei Moldove sigure, prospere și democratice”.

,,Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituțiile democratice ale Moldovei și procesele electorale. Însă Rusia a eșuat. Poporul moldovean și-a exercitat dreptul democratic de a-și alege propriul viitor și a ales să urmeze o cale aliniată cu Europa și cu democrațiile de pretutindeni”, a precizat președintele Joe Biden.

Emmanuel Macron, președintele Franței, a salutat triumful democrației prin realegerea Maiei Sandu pentru un nou mandat și a exprimat solidaritate față de Republica Moldova pentru drumul său european.

„Țin să o felicit pe Maia Sandu pentru realegerea ei în funcția de președinte al Republicii Moldova. Democrația a triumfat în fața tuturor ingerințelor și manevrelor. Franța va continua să fie alături de Moldova pe drumul ei european.”

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a felicitat-o pe Maia Sandu pentru victorie și puterea de a trece peste provocările cu care s-a confruntat.

„Felicitări, Maia Sandu, pentru victorie. Este nevoie de un tip rar de putere pentru a depăși provocările cu care v-ați confruntat la aceste alegeri. Sunt bucuroasă să continuăm să lucrăm pentru un viitor european pentru Republica Moldova și poporul său.”

Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a adresat un mesaj de felicitare „Maiei Sandu, care a avut greaua sarcină de a conduce țara spre democrație, statul de drept și viitor european. Ea a dat dovadă de un curaj și o conducere extraordinară pentru a apăra democrația pentru oamenii ei. Europa va continua să fie alături de Republica Moldova în această călătorie”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de felicitare Maiei Sandu pentru victoria istorică înregistrată.

„Prin noul mandat care vă va fi încredințat, aveți șansa unică de a continua și consolida reformele și progresele din ultimii 4 ani, pentru a asigura stabilitatea, bunăstarea și pacea. România rămâne cel mai implicat susținător al dezvoltării Republicii Moldova.”

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că „Moldovenii au făcut o alegere clară – au ales o cale către creștere economică și stabilitate socială. Doar securitatea adevărată și o Europă pașnică și unită pot garanta fiecărei persoane și fiecărei familii încrederea de a înfrunta ziua de mâine cu speranță și certitudine”.

De asemenea, premierul Poloniei, Donald Tusk, a arătat că „în ciuda intervenției agresive și masive a Rusiei în alegerile prezidențiale din Moldova, Maia Sandu l-a învins, cel mai probabil, pe favoritul Moscovei. Sperăm că această tendință se va menține în zilele și lunile următoare și în alte țări”.

Susținerea puternică și solidaritatea unanimă a Cancelariilor occidentale față de un fapt împlinit și o realitate politică concretă sunt mai presus de orice speculații și contestări venite din partea Moscovei și a acoliților (uneltelor) săi (sale), care pun sub semnul întrebării procesele democratice din Republica Moldova, cu scopul de a mai estompa din imaginea eșecului dureros și a înfrângerii rușinoase suferite de către acestea.

The Significance of Maia Sandu’s Re-election for a New Term as President

Keywords: Maia Sandu; political creed; European integration; Moscow

In the 33 years that have passed since the Declaration of Independence, Maia Sandu is the first and only one of the 7 presidents who made the integration of the Republic of Moldova into the European Union a fundamental political creed and who definitively and categorically broke the umbilical ties with the Russian Federation.

The constitutional referendum and the presidential elections, on October 20 and November 3, 2024, were two crucial events on the path of the Republic of Moldova towards the European Union.

The strong support and unanimous solidarity of the Western Chancelleries towards a fait accompli and a concrete political reality are above any speculations and challenges, coming from Moscow and its acolytes, who question the democratic processes in the Republic of Moldova, with the aim of further blurring the image of the painful failure and shameful defeat suffered by them.