Greşelile de logică – greşeli grave de vorbire
Pentru tiparProblema corectitudinii vorbirii a fost şi rămâne o problemă de actualitate ardentă. Aceasta şi pentru că limba e în continuă schimbare. Ceea ce mai ieri ni se părea corect, astăzi nu mai corespunde normei.
În aceste condiţii propagarea normelor limbii literare este o necesitate stringentă. Şi e regretabil faptul că nu toţi înţeleg acest lucru.
Cultivarea limbii, trebuie să recunoaştem, este neglijată aproape totalmente. Iar de acest fapt ne-am convins pe parcursul unui studiu făcut în decursul unei perioade relativ scurte de timp. Am reuşit să depistăm greşeli dintre cele mai variate, cum ar fi: de topică, nepotriviri semantice, greşeli de acord, fraze văduvite de sens, expresii calchiate, expresii pleonastice,dar cele mai grave par a fi greşelile de logică, ele denaturând profund mesajul. Şi din acest considerent erorile respective trebuie condamnate cu vehemenţă.
La capitolul organizării interne a textului, logica deseori joacă festa multora dintre noi, şi, cu părere de rău, chiar jurnaliştilor noştri. Concludente în acest sens sunt exemplele pe care ne propunem să le analizăm, acestea fiind selectate atât din emisiuni televizate, cât şi din presă.
Un prim exemplu: „Iar e seara Crăciunului, a mai trecut un an din biografia noastră” (Moldova – 1). Pot oare trece anii din biografie? Toată lumea ştie că anii se adaugă la biografie, dar trec din viaţă, din tinereţe... Făcând unele modificări, vom obţine enunţul corect: „Iar e seara Crăciunului, s-a mai adăugat un an la biografia noastră, dar, cu regret, a mai trecut unul din tinereţea noastră”.
Cotidianul „Puls” ne oferă o altă „perlă”: „Cu regret, Moldova suferăde o opoziţie rudimentară, slabă, ineficientă”. De fapt, înţelegem că moldovenii, cei care trăiesc în Moldova, pot suferi, iar Moldova are o opoziţie rudimentară...
În acelaşi ziar găsim afirmaţia: „Ca urmare, unele blanchete de strictă evidenţă se confecţionează la întreprinderile din afara ţării, ceea ce nu permite controlul integral”. Dicţionarul Explicativ defineşte cuvântul blanchetă ca: „formular tipărit pentru telegrame, mandate poştale etc., în care se completează numai locurile indicate prin linii punctate”. Iar a confecţiona – „a produce, a fabrica”.
Aşadar, blanchetele se tipăresc, iar îmbrăcămintea, încălţămintea se confecţionează.
La acest capitol „păcătuieşte” şi săptămânalul „Literatura şi Arta”: „Şi vreau, vreau să mă rog în continuu pentru sănătatea micuţului meu nepoţel pe care-l cheamă Valentin, aşa mă chemam şi eu în fragedă copilărie”. Apare fireasca întrebare: „Cum vă cheamă acum, dacă în copilărie vă chema Valentin?”. Enunţul ar cadra cu logica în următoarea redacţie: „Îl cheamă Valentin, ca şi pe mine”.
Nu fac excepţie nici posturile de televiziune, care nu contenesc să ne uimească prin „capodoperele” lor: „Mă pregătesc pentru examen foarte de zi cu zi” (Moldova-1, 30.01.2008, ora 17.35). E un fel neobişnuit de a sa pregăti al domnişoarei, probabil se pregăteşte intens. Aşa e clar pentru toată lumea.
Afirmaţia din enunţul ce urmează este lipsit nu doar de logică, dar şi de etică: „Vă pupăcesc, nu contează unde şi cum” (Fresh FM, 19.01.2008, ora 18.36). E inadmisibil ca la un post de radio să se folosească un limbaj suburban care nu-i acceptat sub aspect etic, mai mult decât atât, nu există aşa formă a verbului a pupa – pupăcesc.
La fel de ridicol este următorul exemplu: „Săptămâna trecută a început să se sinucidă” (ProTV, 5.02.2008, ora 13.15). Interesant, cât timp îi trebuie unui om ca să se sinucidă? Acţiunea de a se sinucide presupune o durată foarte scurtă de timp. Corect era dacă prezentatoarea spunea: „Săptămâna trecută a avut prima tentativă de suicid”.
Un alt exemplu: „Iulia şi Dan şi-au dorit un copil cu toată fiinţa lor şi Dumnezeu s-a învrednicit de ei şi le-a dăruit unul” (ProTV, 2.02.2008, ora 10.27). Nu Dumnezeu se învredniceşte de Iulia şi Dan, ci ei sunt acei care se învrednicesc de Dumnezeu, deoarece, conform DEX-ului, a învrednici semnifică „a se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva, a avea norocul, cinstea să...”.
Adesea citim pe ilustrate, pe afişe publicitare, panouri urarea „La mulţi ani 2008!”. Urare total alogică. De ce i-am ura anului 2008 „la mulţi ani!”. Nu ne dorim să vină anul 2009? Câţi ani poate dura un an? Corect ar fi: „Felicitări cu ocazia sosirii Anului Nou, 2008!”.
„Le ureztelespectatorilor să pună în funcţiune (să creadă)doar acele superstiţii care aduc noroc” (EuroTV, 13.12.2007, ora 18.43). Urezi cuiva sănătate, spor, succes, dar recomanzi să fie atent, să aibă grijă de sine.
„Aţi mărturisit că munca de pedagog e o muncă grea şi are roade amare, dar cu rezultate îmbucurătoare”. Este pleonastică şi alogică exprimarea, deoarece, în context, cuvintele rezultate şi roade sunt sinonime. De aceea nu pot fi roade amare, dar rezultate îmbucurătoare. Deci: „Munca de pedagog e o muncă grea, dar cu roade dulci / rezultate îmbucurătoare”.
„Ştirile sunt atât de tari, încât şi Eminescu, din astă seară, se opreşte aici”(EuroTV, 11.12.2007, ora 22.37). Eminescu nu se va opri niciodată, niciodată nu va fi descoperit până la capăt. Dimpotrivă, abia începem, poate, să-l cunoaştem.
„Îl felicităm pe domnul Ion, care azi împlineşte minunata vârstă de 70 ani” (Moldova-1, 19.01.2008, ora 15.56). Nu prea credem că vârsta de 70 de ani este pentru cineva o vârstă minunată, ci, mai degrabă, una venerabilă.
Într-un anunţ publicitar, difuzat la postul de televiziune „AcasăTV” (28.01.2008, ora 14.26), am auzit expresia: „Căderea părului nu trebuie să te deranjeze”. Cum să nu ne deranjeze căderea părului? Mai puţin supărător era enunţul dacă suna astfel: „Căderea părului nu mai e o problemă datorită balsamului...”.
„Bună dimineaţa! Sper că v-aţi trezit de tot”, auzim aproape zilnic la radio şi TV. Oare cum o fi să te trezeşti pe jumătate, dacă, consultând dicţionarul explicativ, aflăm că: a (se) trezi înseamnă „a (se) deştepta, a (se) scula din somn”?
Vreau să închei lista greşelilor de logică cu un exemplu auzit la postul de radio „Sănătatea”: „Astăzi este ultima lună din februarie, iar mâine este începutul primăverii”. Oare câte luni de februarie sunt într-un an? Poate moderatoarea emisiunii a vrut să afirme că-i ultima zi din luna februarie sau poate este ultima lună a anotimpului? Nici nu putem presupune care a fost mesajul ce a dorit să ni-l transmită. Deşi sunt sigură că prezentatoarea emisiunii radiofonice ştie că nu există mai multe luni de februarie, totuşi neglijenţa i-a jucat festa.
Sunt absolut convinsă că majoritatea greşelilor de logică nu sunt comise din necunoaştere, ci mai degrabă din cauza neglijenţei, dar care au un impact foarte negativ asupra auditorului. Aşadar să cântărim bine cuvântul utilizat, dacă nu dorim să fim acuzaţi de incompetenţă şi lipsă de logică.
Conducător şt. dr. conf.
Ion MELNICIUC