Documente aparţinând istoriei şi viitorului
Pentru tiparPublicăm, la sugestia cititorilor, câteva texte cu valoare de document legate de poziţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei în problema denumirii corecte a limbii noastre. Pentru multă lume dovezile inserate în acest număr de revistă, evident, nu constituie o noutate, deoarece au fost tipărite în presa vremii. Cine însă are acum posibilitatea de a răsfoi ziarele şi revistele de altădată, ne întreba unul dintre cei care ne-au îndemnat să aducem în actualitate aceste importante acte intrate în analele ştiinţei filologice? Respectivele documente, îndărătul cărora se află destinul mutilat al multor generaţii de lingvişti basarabeni, care, umiliţi ca fiinţe sociale şi condamnaţi la tăcere ca exponenţi ai ştiinţei, nu au avut dreptul să spună lucrurilor pe nume, sunt mărturia unei justiţii şi a demnităţii redobândite tardiv de către savanţi. Acest lucru s-a văzut atunci când, pentru puţin timp, ideologia a încetat să mai dicteze, iar oamenii de ştiinţă au obţinut libertatea de a mărturisi adevărul. Mai poate fi pusă la îndoială azi consistenţa şi veridicitatea numeroaselor argumente invocate de către lingviştii autohtoni şi de peste hotarele Republicii Moldova, mai poate fi trecută cu vederea concepţia identitară, tranşantă, exprimată repetat, în ultimul deceniu al vieţii sale, de către patriarhul lingvisticii de la noi, unul dintre întemeietorii institutului academic de profil, Nicolae Corlăteanu?
Am decis republicarea textelor şi pentru că în primăvara curentă factori de răspundere de la Academie, constrânşi, zice-se, să dea seamă pentru faptele temerarilor filologi de acum un deceniu şi ceva, căutau şi nu găseau textele în cauză, iar când au fost să le găsească, au pornit în căutarea originalelor de arhivă... Or, poziţia Academiei în problema limbii române nu mai poate fi schimbată, nici lichidând Institutul de Filologie, nici reducând la tăcere specialiştii, nici chiar desfiinţând Academia. Valoroasele documente aparţin deja istoriei şi viitorului.