Un important simpozion de jurnalism
Pentru tipar În perioada 24-25 octombrie 2008, Catedra de Jurnalism a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a organizat cel de-al VII-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, cu participare internaţională, având tema „Limba de lemn în presă – ieri şi azi”. Deschiderea simpozionului s-a făcut vineri, 24 octombrie 2008, ora 9.30, în Amfiteatrul „Woodrow Wilson” al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, prelegerea inaugurală (Limba de lemn în programele TV) fiind susţinută de cunoscutul realizator de televiziune Nicolae Melinescu.
Trebuie precizat, înainte de toate, că simpozioanele organizate până în prezent de Catedra de Jurnalism a U.B.B. s-au remarcat printr-un înalt nivel ştiinţific al comunicărilor susţinute, prin participarea unor personalităţi la acestea şi prin faptul că toate lucrările celor şase simpozioane anterioare au fost publicate în volume, la edituri prestigioase din România (Polirom, Tribuna, Limes).
Cel de-al VII-lea Simpozion Naţional de Jurnalism a reunit 30 de specialişti, de la cele mai reprezentative universităţi ale României, din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Baia Mare, Arad, Alba-Iulia, Galaţi, Piteşti şi, evident, din Cluj-Napoca, de la universitatea gazdă. A fost, cu siguranţă, cea mai importantă reuniune ştiinţifică naţională dedicată unui fenomen întâlnit în presă: limba de lemn. Laudele i se cuvin în cea mai mare măsură profesorului univ. dr. Ilie Rad, iniţiatorul şi principalul organizator al manifestării.
Aşadar, „lume bună” la această ediţie: au participat cercetători / universitari de la Bucureşti, co-autori ai unor lucrări fundamentale ale culturii noastre (Gramatica Academiei şi DOOM² – Rodica Zafiu, Ioana Vintilă-Rădulescu, Adriana Stoichiţoiu Ichim), lingvişti de talie naţională (Dumitru Irimia, Ionel Funeriu, Stelian Dumistrăcel, Nicolae Felecan), realizatori cunoscuţi de televiziune (Nicolae Melinescu), profesori de la universităţi din Spania şi Italia, critici literari consacraţi (Mircea Popa, Aurel Sasu), scriitori de succes (Doina Ruşti) sau specialişti recunoscuţi pentru contribuţii la istoria comunismului (Lavinia Betea).
Cu ocazia simpozionului s-au lansat, încă din prima zi, două lucrări consacrate fenomenului lingvistic studiat: Aurel Sasu (coord.), Dicţionarul limbii de lemn, şi Gina Necula, Reflectarea limbii de lemn în proza literară românească din deceniile al VI-lea şi al VII-lea [din sec. XX]. De asemenea, a fost prezentat volumul (tradus de Cristian Bejan şi editat de Cristinel Munteanu) lui Tobias Peucer, De relationibus novellis / Despre relatările jurnalistice, apărut la Leipzig, în 1690, reprezentând prima teză de doctorat din lume dedicată jurnalismului. Tot cu prilejul simpozionului, s-au lansat / prezentat (sâmbătă, 25 octombrie) şi alte 27 de cărţi ale autorilor participanţi la manifestare – un adevărat „tur de forţă” prin recenta literatură de specialitate (şi, de altfel, o frumoasă iniţiativă a aceluiaşi Ilie Rad). La loc de cinste, la recomandarea profesorului Stelian Dumistrăcel, s-a aflat şi nr. 9-10 al revistei „Limba Română” din Chişinău, cele câteva exemplare ajunse la Cluj fiind rapid „adjudecate” de doritori.
Tocmai pentru a aduce la cunoştinţa celor interesaţi diversitatea preocupărilor şi a punctelor de vedere referitoare la conceptul şi fenomenul limba de lemn, considerăm utilă trecerea în revistă a lucrărilor susţinute (cu atât mai mult cu cât ele vor fi publicate într-un volum aparte), care au fost grupate pe trei secţiuni: I. Limba de lemn – diversităţi conceptuale: 1. Prof. univ. dr. Mihaela Albu (Craiova) – Limba de lemn ca alienare spirituală. 2. Prof. univ. dr. Ileana Bunget (Torino) – Paradigme ale limbii de lemn comune, în discursurile lui Mussolini şi Ceauşescu. 3. Prof. univ. dr. Nicolae Felecan (Baia Mare) – Principiul lexicografic sau „limbajul de lemn”. 4. Prof. univ. dr. Adriana Stoichiţoiu Ichim (Bucureşti) – Aspecte semantice ale limbii de lemn. 5. Conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin (Craiova) – Limba de lemn – „teatrul” unei lumi sociale (sau limbajul radiofonic între obligaţie şi tentaţie). 6. Prof. univ. dr. Doina Ruşti (Bucureşti) – Ziariştii, copiatori de texte în limba de lemn. 7. Prof. univ. dr. Aurel Sasu (Cluj-Napoca) – Militarizarea limbajului. 8. Conf. univ. dr. Dan Stoica (Iaşi) – „Corectitudinea politică” şi limba de lemn. 9. Prof. univ. dr. Camelia Zabavă (Craiova) – Distorsionări morfo-sintactice în limba de lemn. 10. Prof. univ. dr. Rodica Zafiu (Bucureşti) – Dincolo de monotonie: coduri de lectură ale limbii de lemn. II. Limba de lemn – ieri: 1. Dan Anghelescu, scriitor (Craiova) – Realismul socialist şi limba de lemn în critica literară a anilor ’50. 2. Conf. univ. dr. Delia Cristina Balaban (Cluj-Napoca) – Limba de lemn în publicitate, înainte de 1989. 3. Prof. univ. dr. Mihai Guzun (Chişinău) – Limba de lemn în presa sovietică. 4. Prof. univ. dr. Dumitru Irimia (Iaşi) – Panait Istrati faţă cu limba de lemn. 5. Dr. Nicoleta Mihai (Bucureşti) – Limba de lemn în discursurile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. 6. Lect. univ. dr. Mihaela Mureşan (Cluj-Napoca) – Limba de lemn în discursurile lui Corneliu Zelea Codreanu. 7. Lect. univ. dr. Gina Necula (Galaţi) – Limba de lemn – mijloc de stabilire a comuniunii fatice în discursul politic. 8. Prof. dr. Doina Rad (Cluj-Napoca) – Limba de lemn în presa din timpul dictaturii Regelui Carol al II-lea. 9. Prof. univ. dr. Ilie Rad (Cluj-Napoca) – Limba de lemn în telegramele adresate lui Nicolae Ceauşescu. 10. Prof. univ. dr. Dumitru Vlăduţ (Timişoara) – Limba de lemn în discursul legionar. III. Limba de lemn – azi: 1. Drd. Maria Aluaş (Cluj-Napoca) – Limba de lemn în presa religioasă; 2. Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel (Iaşi) – Surse şi registre ale limbii de lemn din mass-media românească actuală. 3. Conf. univ. dr. Mariana Cernicova (Timişoara) – Noulimba de tranziţie. 4. Conf. univ. dr. Daiana Felecan (Baia Mare) – Structuri clişeizate în redactarea horoscopului. 5. Conf. univ. dr. Oliviu Felecan (Baia Mare) – Limba de lemn în mica publicitate. 6. Prof. univ. dr. Ionel Funeriu (Arad) – Limba de lemn în proiectele de cercetare ştiinţifică (granturi). 7. Drd. Ionel Iloae (Iaşi) – Clişeul discursului electoral din perspectiva limbii de lemn actuale. 8. Lect. univ. dr. Cristinel Munteanu (Brăila) – „Parodierea” clişeelor aparţinând limbii de lemn în publicaţia „Academia Caţavencu”. 9. Prof. univ. dr. Mircea Popa (Alba Iulia) – Limba de lemn a criticii literare. 10. Prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu (Bucureşti) – Limba presei de azi – o limbă de lemn?.
Totodată, trebuie felicitat Profesorul Ilie Rad şi pentru organizarea unei microsesiuni constituită din comunicările unor invitaţi din Spania: prof. univ. dr. Luis Veres (Valencia) – Limbă şi persuasiune: limba de lemn în presa spaniolă, în timpul dictaturii lui Franco şi prof. univ. dr. Miguel Catalán (Valencia) – Limba de lemn, ca limbaj politic, şi dezinformarea. Adesea se uită (sau chiar se ignoră) faptul că în spaţiul hispanic cercetările dedicate fenomenului mediatic sunt foarte temeinice, uneori acestea întrecându-le pe cele din mediul de limbă engleză sau franceză (la care totuşi cercetătorii români se raportează, în continuare, reducţionist).
Dincolo de această expunere alertă şi aridă a programului simpozionului de la Cluj-Napoca, printre impresiile generale, se cuvin a fi subliniate ospitalitatea gazdelor, buna lor organizare, vizitele la diverse obiective culturale (de pildă, la Muzeul Universităţii „Babeş-Bolyai”) şi călătoria epuizantă (căci „lung e drumul Clujului”) dar, în definitiv, frumoasă! Şi (de ce nu?) de remarcat participarea consistentă a unor colaboratori ai revistei „Limba Română” din Chişinău: Stelian Dumistrăcel, Dumitru Irimia, Nicolae Felecan (împreună cu Daiana şi Oliviu Felecan), Cristinel Munteanu, Rodica Zafiu, Gina Necula ş.a.