Limba română în Suedia
Pentru tipar
În ultimii ani, în ţările scandinave, interesul faţă de limba şi cultura română este în continuă creştere. Una dintre raţiunile principale ale acestui fenomen îl constituie şi faptul că, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, s-a simţit nevoia formării de personal cunoscător al limbii române pentru diverse domenii (juridic, economic, turistic, al traducerilor etc.). Totuşi interesul practic nu este singurul care îi determină pe scandinavi să înveţe limba română. Mulţi învaţă această limbă pentru că au descoperit, prin experienţe semnificative pentru ei, literatura română, filozofia sau muzica românească etc.
Cursuri de limba română sunt oferite de Universitatea din Lund, Suedia, unde secţia de Limba română funcţionează în cadrul Departamentului de limbă şi literatură (Språk-och literaturcentrum), iar din 1998 şi Universitatea din Copenhaga, Danemarca, oferă un program de Studii româneşti, în colaborare cu Universitatea suedeză. La ambele universităţi, cursurile de limba română sunt conduse de Coralia Ditvall, conferenţiar universitar la Institutul de Romanistică (Romanska Institutionen) din cadrul Universităţii din Lund şi conferenţiar universitar extern la Institutul de Engleză, Germană şi Romanistică (Engelsk, Germansk, Romansk Institut) din cadrul Universităţii din Copenhaga. Coralia Ditvall este, în acelaşi timp, şefa secţiei de Limba română de la cele două Universităţi. În predarea acestor cursuri, asistenta Åsa Apelkvist este „mâna dreaptă a Coraliei”, cum obişnuieşte ea însăşi să o numească.
Coralia Ditvall este promotoarea, pe plan internaţional, a unei metode inedite de predare-învăţare a unei limbi străine, metodă care facilitează accesul diverselor categorii profesionale la învăţarea limbii române. Începând deja cu anul 1999, conf. univ. dr. Coralia Ditvall, de origine română, a propus metoda e-learning sau distance learning de învăţare a unei limbi străine care presupune predarea şi examinarea studenţilor via internet. Nu este lipsit de importanţă să amintim că acest curs vizează învăţarea limbii române ca limbă complet străină şi se desfăşoară în întregime online, pentru toate cele patru nivele de studiu (inclusiv pentru începători!).
Conferinţa anuală a secţiei de limba română („The Annual Conference of the Romanian Section”1) care se desfăşoară pe insula Marstrand reprezintă, încă de la prima sa ediţie din 2002, un important eveniment cultural, complementar programului de învăţare a limbii române ca limbă străină de la Universităţile din Lund şi Copenhaga.
Iniţiativa organizării acestei manifestări ştiinţifice aparţine, de asemenea, conferenţiarului universitar Coralia Ditvall şi întruneşte anual participanţi din România, Suedia, Norvegia şi Danemarca (sauscandinavi stabiliţi în diverse părţi ale lumii). Conceput pe două secţiuni: secţiunea de comunicări şi secţiunea destinată prezentării de cărţi, teze de doctorat şi de proiecte ştiinţifice (încheiate recent, viitoare sau aflate în curs de derulare), evenimentul de la Marstrand constituie, pentru profesorii, cercetătorii, doctoranzii şi cursanţii reuniţi cu această ocazie aici, pe de o parte, un important forum de discuţii despre diverse aspecte ale culturii române, iar pe de altă parte, un prilej de a stabili legături între participanţii la această conferinţă anuală şi proiectele acestora.
Anul 2008 a reprezentat, cu certitudine, un an important pentru Conferinţa secţiei de limba română, din două motive: în primul rând, în acest an numărul persoanelor invitate şi a participanţilor a depăşit cu mult numărul celor din anii trecuţi; în al doilea rând, dacă, până în 2007, la secţiunea de comunicări toate materialele erau prezentate în plen, anul acesta conferinţa de la Marstrand s-a extins, completându-se cu noua subsecţiune Seminarii, creată cu scopul de a satisface interesele specializate ale participanţilor la acest colocviu.
Conferinţa a debutat cu o scurtă alocuţiune a Coraliei Ditvall, organizatoarea prezentând o retrospectivă a procesului de studii româneşti IT („IT-Romanian Studies”) de la Universităţile din Lund şi Copenhaga şi insistând asupra actualităţii acestor studii şi asupra celor mai recente rezultate obţinute prin metoda e-learning în învăţarea unei limbi străine. Invitatul de onoare al conferinţei a fost profesorul Erling Strudsholm de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, preşedinte al Fundaţiei „Eugen Lozovan” şi decanul Departamentului de studii englezeşti, germanice şi romanice la această universitate, în cadrul căruia funcţionează, în colaborare cu Universitatea din Lund, Suedia, şi secţia de Studii româneşti. Profesorul Strudsholm a prezentat o ofertă de burse „Eugen Lozovan” pentru studenţii şi cercetătorii români interesaţi de completarea studiilor proprii la Universitatea din Copenhaga. Domeniile pentru care Fundaţia „Eugen Lozovan” oferă burse sunt filologia romanică, greacă, latină, istorie sau arheologie. Arne Halvorsen, profesor la Institutul de Limbi Moderne din Trondheim, Norvegia, a prezentat câteva dintre problemele cu care s-a confruntat în realizarea proiectului său de redactare a unui dicţionar român-norvegian. Se cuvine să amintim că, până în prezent, acest dicţionar, recent apărut la editura Polirom în cea de a doua ediţie a sa (prima ediţie datează din 2001), este singurul dicţionar de acest tip, destinat vorbitorilor de limbi scandinave2. Comunicarea profesorului Arne Halvorsen s-a axat pe dificultăţile pe care le-a întâmpinat în găsirea echivalenţelor lexicale adecvate între cele două limbi (ca, de exemplu, în cazul unor cuvinte precum manea şi pet). Tot în spaţiul lingvisticii, dar, de această dată, în domeniul traducerii, s-a situat şi comunicarea Roxanei Ibsen de la Universitatea din Copenhaga. Profesoara daneză s-a referit la câteva probleme de traducere din română în daneză a unor termeni juridici care exprimă drepturile şi obligaţiile în contractele juridice. Concluzia comunicării a fost expusă, aş spune, într-un autentic spirit coşerian, anume că traducerea nu vizează cuvinte izolate şi că, atunci când traducem, trecem de fapt dincolo de semnificaţiile lor propriu-zise şi traducem sensul. Alţi conferenţiari la secţiunea comunicărilor în plen au fost: Ingmar Söhrmar, profesor de limbi romanice şi lector universitar pentru limba spaniolă la Universitatea din Göteborg, care a vorbit despre existenţa runelor gotice în România; Arina Stoenescu, lector la Colegiul Universitar din Södertörn, a prezentat o comunicare cu tema Tales of Two Reigns. „Plural” anthology about Romanian Children’s Culture; Tina Lundberg, interpretă la Parlamentul European, Bruxelles, a vorbit despre experienţa întâlnirii ei cu muzica românească, respectiv cu muzica Mariei Tănase, oferind participanţilor un moment emoţionant prin interpretarea proprie a cântecului „Lume, lume”.
Secţiunea Seminarii, inaugurată în 2008, a fost divizată tematic, în funcţie de trei coordonate majore, subsecţiunile desfăşurându-se paralel. Astfel, participanţii interesaţi de aspecte ale gramaticii limbii române au putut participa la secţiunea de Gramatică-Traducere. Aici profesorul Arne Halvorsen a revenit asupra dificultăţilor întâmpinate la redactarea Dicţionarului român-norvegian, prezentând şi supunând dezbaterii modul în care se relaţionează sensul propriu cu sensurile metaforice în cazul unui cuvânt precum „a se străpezi”. Ştefan Gencărău de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, România, a pus în discuţie o problemă de analiză a discursului pornind de la filmul românesc 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile. În baza unor secvenţe din filmul lui Cristian Mungiu au fost evidenţiate pierderile la nivel stilistic din subtitrarea în limba engleză a acestui film românesc. În ceea ce mă priveşte, am reluat chestiunea problematizată deja parţial de profesorul Arne Halvorsen, anume lexicul metaforic în limba română, problemă pe care am abordat-o din perspectiva teoriei metasemice propuse de profesorul Mircea Borcilă de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După ce am relevat mecanismul de funcţionare al metaforei şi am stabilit că la baza metaforicii vorbirii stă operaţia fundamentală a analogizării, am explicat, prin numeroase exemple, crearea de conţinuturi semantice metaforice în limba română.
De asemenea, pentru cei interesaţi de literatura română a existat o secţiune specială de Literatură. În cadrul acesteia, Björn Apelkvist, lector de limba suedeză la Universitatea din Bucureşti, a reliefat câteva aspecte legate de opera filozofică a lui Constantin Noica, anunţând, cu această ocazie, şi apariţia, în acest an, a versiunii în suedeză a „Jurnalului de la Păltiniş” a lui Gabriel Liiceanu. La rândul ei, Marie Blomkvist (Suedia) a vorbit despre proiectul de traducere în suedeză a romanului Simion liftnicul, ca urmare a impactului pe care l-a avut asupra ei descoperirea prozei lui Petru Cimpoeşu. Totodată, traducătoarea a făcut referire la câteva situaţii dificile de traducere în faţa cărora a pus-o textul lui Cimpoeşu şi la soluţiile pe care le-a găsit pentru fiecare caz în parte.
Alte aspecte, precum politică, mass-media şi sport au fost abordate în secţiunea de Ştiinţe politice-Varia. Astfel, Andreas Johansson (Suedia) s-a referit la situaţia politică din Republica Moldova dinaintea alegerilor parlamentare din anul 2009, în timp ce Ståle Volleng (Norvegia) a realizat o scurtă incursiune în istoria olimpică a României. Demian Sânziana, corespondent la New York pentru Formula As, a prezentat o situaţie panoramică a mass-mediei din România, reliefând cele mai recente schimbări şi tendinţe în acest domeniu.
Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că spiritul în care s-a desfăşurat secţiunea Seminariilor a fost unul al dezbaterilor, uneori chiar polemice, pe marginea subiectelor propuse de fiecare în parte. În finalul programului s-au prezentat cărţi şi proiecte care vizau cultura română.
Colocviul de limba română de la Marstrand s-a încheiat cu o seară de muzică şi dansuri româneşti din diverse zone ale României. Formaţia Calabalâc, compusă din şase suedezi (patru dintre ei fiind studenţi ai secţiei de Limba română)fascinaţi de ritmul şi armonia muzicii româneşti şi devenită deja o prezenţă familiară la conferinţa de la Marstrand, a interpretat cântece din repertoriul Mariei Tănase, precum şi nemuritoarea romanţă românească „Ciobănaş cu trei sute de oi”.
Importanţa majoră a acestui eveniment multicultural, care se desfăşoară în fiecare an în Suedia, rezidă, neîndoielnic, în faptul că reuşeşte să creeze punţi de legătură între cercetătorii reuniţi cu ocazia acestui colocviu la Marstrand, promovând astfel limba şi cultura română în spaţiul scandinavic. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie colaborarea (în vederea publicării în limba suedeză) între Marie Blomkvist, traducătoarea în suedeză a romanului lui Petru Cimpoeşu, Simion liftnicul, şi Per Nilson, editor suedez3, interesat de literatura din Europa Centrală şi de Est.
Am convingerea că programul de studii iniţiat de conferenţiarul universitar Coralia Ditvall şi, mai ales, The Annual Conference of the Romanian Section vor contribui şi în viitor, în mod semnificativ, la răspândirea culturii române în spaţiul nord-european şi vor media o colaborare cât mai profitabilă între membrii pe care îi reuneşte.
Note
1 Detalii despre acest colocviu pot fi găsite pe site-ul http://www.infomezzo.se/Marstrand/.
2 În realizarea Dicţionarului român-norvegian, profesorul Halvorsen a beneficiat de sprijinul valoros al unui grup de cercetători clujeni de la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” şi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Astfel, specialişti precum Felicia Şerban, Ioana Anghel, Elena Comşulea, Doina Grecu, Rodica Marian, Valentina Şerban, Mariana Istrate de la Institutul de Lingvistică şi Mihaela Ursa de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj au asigurat controlul cuvintelor-titlu, al indicaţiilor morfologice etc. ale părţii româneşti a acestui dicţionar.
3 Informaţii mai detaliate despre profilul şi colecţiile editurii, precum şi despre ultimele apariţii pot fi aflate pe site-ul editurii: http://www.perenn.com/.