S-a stins din viaţă ilustrul om de ştiinţă, basarabeanul Valeriu Rusu
Pentru tiparLa 4 noiembrie 2008, în Marsilia, după o îndelungată şi grea boală, a trecut la cele veşnice ilustrul om de ştiinţă de origine basarabeană Valeriu Rusu, profesor emerit, director al Departamentului Lingvistică Comparată a Limbilor Romanice şi Română de la Universitatea Provence, Franţa, doctor în filologie, profesor universitar, membru asociat al Academiei Aix-en-Provence, Preşedinte de onoare al Casei Limbii Române, membru al colegiului de redacţie al revistei „Limba Română” din Chişinău, cetăţean de onoare al municipiului Chişinău.
Valeriu Rusu s-a născut pe 09. 09. 1935, în comuna Mihăileanca, judeţul Hotin. În martie 1944 se refugiază, împreună cu părinţii, în comuna Speteni, judeţul Ialomiţa. Urmează Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1953), apoi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1958). Pe parcursul anilor 1958-1987 este cercetător ştiinţific, din 1969 este şeful Sectorului de Dialectologie la Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectologice al Academiei Române, avându-i ca profesori şi directori pe acad. Al. Rosseti şi prof. B. Cazacu. În paralel este asistent şi lector la Universitatea din Bucureşti. Din 1969 este doctor în ştiinţe filologice cu teza Graiul din nord-vestul Olteniei (publicată la Editura Academiei, 1971) sub direcţia lui Al. Rosseti.
În 1987 se stabileşte în Franţa, la Aix-en-Provence. Activează în calitate de profesor, director de cercetări, director al Departamentului de Lingvistică Comparată a Limbilor Romanice şi Română. Este membru al Asociaţiei „Le Felibrige” (1981), membru asociat al Academiei de Ştiinţe, Litere, Agricultură şi Artă din Aix-en-Province (1992), al unor societăţi internaţionale de lingvistică.
Cu participarea prof. Valeriu Rusu au fost elaborate şi tipărite un şir de importante lucrări, dintre care se impun:
Noul Atlas lingvistic român pe regiuni. Oltenia, volumele I-V, 1966-1984; pentru care a primit premiul „T. Cipariu” al Academiei Române.
Introducere în studiul graiurilor româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977.
Dialettologia generale(în italiană), colecţie coordonată de Manlio Cortelazzo, Editura Zanichelli, Bologna, 1981.
Tratatul de dialectologie românească, sub conducerea lui Valeriu Rusu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984.
Eloge du village roumain, anthologie, préface par Valeriu Rusu, Editions de l’Aube, 1990.
Mihai Eminescu, anthologie bilingue, Service des publications de l’Université de Provence, 1990.
Le Roumain. Langue, littérature, civilisation, Editura Ophrys, Paris, 1992.
Le Roumain. Mots et images, Editura Ophrys, Paris, 1994.
Ambele volume au fost adaptate pentru vorbitorii de limba rusă şi tipărite la Chişinău în 1997.
Echos poétiques de Bessarabie; antologie, prefaţă de Valeriu Rusu, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1998.
Vasile Romanciuc, Un ochi. Un oeil, antologie şi prefaţă de Valeriu Rusu, Editura Libertas, Ploieşti, 2000.
Iulian Filip, Un spin. Un épine, antologie şi prefaţă de Valeriu Rusu, Editura Libertas, Ploieşti, 2003.
Mihai Cimpoi, Le Pommier d’or, traducere efectuată sub conducerea lui Valeriu Rusu, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2001.
Ion Budai-Deleanu, Tsiganiada ou le Campement des Tsiganes, traducere de Romaniţa, Aurelia şi Valeriu Rusu, Wallada-Biblioteca Bucureştilor, 2003.
De asemenea, a îngrijit, prefaţat şi publicat ediţiile Ovid Densusianu, Opere, I, 1965, II, 1975, III, 1977, cu reeditare în 1998; Tache Papahagi, Mic Dicţionar folcloric, 1979, cu editarea în franceză, trad. Estelle Variot, 2005 şi Grai, folclor, etnografie, 1998 etc.
A participat la numeroase colocvii, congrese internaţionale, prezentând comunicări, publicate ulterior în analele forurilor ştiinţifice, începând cu Congresul internaţional al lingviştilor (Bucureşti, 1967), Congresul internaţional de lingvistică şi filologie romanică (Bucureşti, 1968) etc.
Din 1996, pe parcursul unui deceniu şi ceva după prima revenire la baştină, a ţinut mai multe conferinţe în cadrul unui şir de instituţii de învăţământ superior, inclusiv la Universitatea de Stat din Moldova, la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (cu ocazia decernării diplomei magna cum laude, decembrie 1997), la Casa Limbii Române, la Centrul Academic Internaţional „M. Eminescu”, la Uniunea Scriitorilor şi la alte instituţii de cultură din Chişinău.
Prof. Valeriu Rusu a rămas până la sfârşitul vieţii un devotat şi sincer fiu al Basarabiei, un mare prieten al conaţionalilor săi, pentru a căror renaştere spirituală a militat de-a lungul întregii sale biografii, făcând cunoscută în Franţa literatura şi cultura română, inclusiv cea basarabeană. Activitatea generoasă a lui Valeriu Rusu va rămâne pentru contemporani un exemplu de promotor energic şi nedezminţit al valorilor româneşti în lume.
În aceste zile de grea şi amară încercare pentru comunitatea de creaţie, ştiinţifică şi pedagogică din Republica Moldova, îşi îndreaptă gândul spre Franţa, patria adoptivă a lui Valeriu Rusu, şi exprimă sentimente de sinceră compasiune soţiei regretatului nostru compatriot – Aurelia Rusu, dr. prof., apreciat eminescolog, fiicei Romaniţa Rusu, cunoscut arhitect în Marsilia, dragului său nepot Iulian, precum şi colegilor şi discipolilor de la Universitatea din Aix-en-Provence, tuturor celor care l-au ştiut şi l-au iubit:
Acad. Mihai Cimpoi, Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova,
Acad. Grigore Vieru, Acad. Anatol Codru,
Acad. Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”,
Acad. Anatol Ciobanu, şef catedră, Facultatea de Litere, U.S.M.,
Conf. univ. dr. Ana Bantoş, Director al Institutului de Filologie al A.Ş.M.,
Conf. univ. dr. hab. Irina Condrea, Decan al Facultăţii de Litere al U.S.M.,
Alexandru Bantoş, Director al Casei Limbi Române „Nichita Stănescu”,
redactor-şef al revistei „Limba Română”,
redactor-şef al revistei „Limba Română”,
Prof. dr. Nicolae Mătcaş, ex-ministru al Ştiinţei şi Educaţiei din R.M.,
Scriitorii Ion Hadârcă, Iulian Filip, Vasile Romanciuc,
Valeriu Matei, Andrei STRÂMBEANU, Nicolae RUSU, Vlad Zbârciog.
Valeriu Matei, Andrei STRÂMBEANU, Nicolae RUSU, Vlad Zbârciog.
Chişinău, 5 noiembrie 2008