Irina Condrea – o prezenţă meritorie în lingvistica noastră
Pentru tiparMereu elegantă, capabilă să întreţină oricând, cu discernământ şi cu gust, o discuţie, un colocviu; să prezinte emotiv o prelegere, un referat, o comunicare; să modereze abil o întrunire, un seminar, o conferinţă… Calmă, cumpătată, cu un acut simţ al răspunderii pentru ce-i este dat să facă; ferită de invidie, ranchiună, trufie şi alţi morbi devastatori ce macină unele suflete de intelectuali basarabeni, de români, în ansamblu. Deşi pe parcursul anilor şi-a făcut un bun nume în domeniile de activitate, fiind mai mult retrasă în sfera preocupărilor profesionale şi strict personale, dânsa poate fi considerată anevoie o persoană publică. Însă pe cât de discretă este în viaţa comunităţii, pe atât de energic se impune în munca didactică, în cea de cercetare, în publicistică.
Aşa s-ar contura, în linii majore, chipul doamnei Irina Condrea – lingvistă, doctor habilitat în filologie, conferenţiar universitar.
Protagonista acestui eseu s-a născut la 22 octombrie 1949, în comuna Limbenii Vechi, Glodeni, judeţul Bălţi, în familia lui Ioan Melnic şi a Parascoviei (n. Cheptea), care proveneau din familii înstărite. Tocmai originea „nesănătoasă” a şi fost pretextul pentru care, în vara anului 1949, bunicii i-au fost deportaţi în Siberia, tânăra familie a părinţilor fiind nevoită să părăsească satul natal şi să ia drumul pribegiei, ca în cele din urmă să se destrame.
Din fragedă copilărie Irina a crescut în şcoală – la propriu, căci mama, învăţătoare, printre străini, era nevoită să-şi ia zilnic copila peste tot, inclusiv la ore. Din 1955, când părinţii mamei s-au întors din Siberia, a crescut mai mult sub luminoasa tutelă a bunicii Alexandra, un model de ţărancă blândă, înţeleaptă, o neîntrecută povestitoare.
După ce învaţă în mai multe şcoli din raionul Floreşti, absolvă şcoala medie de cultură generală nr. 2 din Făleşti (1966) şi se înscrie la Facultatea de Filologie a U.S.M. Trece cu succes admiterea, în condiţiile în care erau zece candidaţi pentru un loc – în acel an primiseră diplomă de absolvent atât elevii cu 11 clase, cât şi cei cu 10 clase. I-au fost colegi de promoţie Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Victoria Tomuz, alte viitoare personalităţi marcante ale literaturii şi culturii noastre. I-a avut profesori pe Nicolae Corlăteanu, Gheorghe Dodiţă, Ion Osadcenco, Elena Ciornâi ş.a.
Este licenţiată a Facultăţii de Filologie a U.S.M. (1971), la specialitatea limba şi literatura română. Contrar repartiţiei, care-i asigura un post de profesoară într-o prestigioasă şcoală medie de cultură generală, se angajează în calitate de ghid-interpret de română la Oficiul de turism Intourist (1971-1973). În această perioadă, urmează la Moscova temeinice (şi mult apreciate, pe atunci) Cursuri de traducere, muzeistică şi studiul artelor. Astfel obţine posibilitatea să lucreze ca ghid în marile muzee din Moscova şi Leningrad (Petersburg), să viziteze mai multe centre culturale din fosta U.R.S.S., să se familiarizeze cu viaţa cultural-artistică, literară şi, îndeosebi, teatral-muzicală din Rusia şi din alte ţări.
În anii 1977-1983 funcţionează ca redactor, apoi redactor superior la Editura Ştiinţa, lucrând cu precădere asupra manuscriselor din domeniul umanistic – printre puţinele, dacă nu unicele tipărite în acel timp la noi în româneşte. Concomitent, face studii de doctorat la Institutul de limbă şi literatură (I.L.L.) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1979-1983), unde activează în calitate de colaborator ştiinţific în perioada 1984-1987. Susţine, în cadrul I.L.L. al Academiei, teza de doctor în filologie cu subiectul Valori stilistice ale condiţionalului în limba română, avându-l conducător ştiinţific pe acad. N. Corlăteanu (1987). Din 1987 lucrează la Universitatea de Stat din Moldova: lector superior, conferenţiar universitar (din 1996) la Catedra de limba română, lingvistică generală şi romanică. Este prodecan al Facultăţii de Litere (1994-2004). În 2004 îşi susţine teza de doctor habilitat în filologie, cu subiectul Semiotica textului artistic tradus. Din 2005 este decan al Facultăţii de Litere a U.S.M.; un timp a fost secretară a Senatului U.S.M.; din 2005 este membru al Asambleii A.Ş.M. Din septembrie a.c., abandonând funcţia de decan, Irina Condrea devine şefă a Catedrei sus-amintite de la U.S.M.
Predă studenţilor şi masteranzilor – de la Litere, dar şi de la Jurnalism – mai multe cursuri: Sintaxa limbii române, Stilistica limbii române, Traducerea, Cultivarea limbii, Sociolingvistica, precum şi unele discipline ce reflectă direcţii recente de investigaţie lingvistică şi filologică: Semiotica şi Pragmatica. În calitate de cadru didactic, în comunicarea cu studenţii, cu masteranzii şi doctoranzii are reputaţia unui profesor pe cât de documentat, pe atât de exigent, care se călăuzeşte de principiul: „Fă ca mine, fă mai bine decât mine”.
Are numeroase participări la întruniri ştiinţifice atât la Chişinău – în mai multe universităţi şi la A.Ş.M. –, cât şi în România, Ucraina, Polonia, Germania etc. Pe parcursul anilor înregistrează o colaborare fructuoasă cu Catedra Eminescu de la Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, condusă de regretatul profesor Dumitru Irimia, cu care a organizat zece ediţii ale Conferinţei naţionale de filologie „Limba română azi”. La fel, menţine bune relaţii de colaborare cu prof. Onufrie Vinţeler de la Universitatea „Babeş-Boliay” din Cluj-Napoca, cu dna prof. Sanda Maria Ardeleanu de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în special în scopul organizării Colocviului Internaţional de ştiinţe ale limbajului „Eugeniu Coşeriu”, ajuns şi acesta în preajma celei de-a zecea ediţii.
Timp de circa 20 de ani a realizat numeroase materiale reportericeşti la Redacţia pentru copii şi tineret a Radioului Naţional, colaborând săptămânal la emisiunea de cultivarea limbii În lumea cuvintelor, care în anii ’90 s-a bucurat de o enormă audienţă. A înregistrat la Televiziunea Naţională zeci de secvenţe şi comentarii cu privire la exprimarea corectă. În presa periodică de la Chişinău a publicat sute de articole cu acest subiect; dintre acestea, ar fi de evidenţiat ziarul „Mesagerul”, în care a susţinut o rubrică săptămânală de cultivarea limbii şi, desigur, revista Limba Română, în care I. Condrea este prezentă frecvent din primii ani de apariţie a publicaţiei.
De fapt, Irina Condrea a debutat în presă cu articole de cultivarea limbii, tipărite în „Tinerimea Moldovei”, „Moldova”, „Femeia Moldovei”, „Făclia”ş.a. Semnează exclusiv: Irina Condrea (în documentele de identitate prenumele-i fiind scris Iraida). Publică, apoi, articole şi studii în revistele de specialitate („Limba şi lit. mold.”, ulterior „Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară”, „Limba Română”, în culegeri ale colaboratorilor I.L.L. al A.Ş.M. etc.). În 1994 tipăreşte un Practicum la cultivarea limbii, urmat de Introducere în tehnica cercetării. Tezele de an şi de licenţă (1998) şi Traducerea din rusă în română (1999). În anul 2001 editează trei cărţi: Comunicarea prin traducere, Norma literară şi uzul local, Semiotică şi metalimbaj (Programă de studii). Două volume consacrate semioticii o situează pe I. Condrea printre pionierii abordării acestui domeniu modern al lingvisticii (dar şi al altor ştiinţe) la noi: Semiotica textului artistic tradus (2003) şi Traducerea din perspectivă semiotică (2006). Mai editează Studii de sociolingvistică (2007) şi Curs de stilistică (2008). Cărţile sale au beneficiat de recenzii şi consemnări elogioase, unele bucurându-se de frumoase lansări la biblioteci şi de prezentări la expoziţii şi / sau saloane de carte.
Are în total peste 150 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv 10 volume de autor. Îndrumă doctoranzi (dintre care patru şi-au susţinut deja tezele de doctor în filologie), pregăteşte masteranzi (peste 20 de tineri şi tinere se numără printre discipolii dnei I. Condrea în domeniul filologiei).
Dr. conf. univ. I. Condrea s-a angajat în diverse proiecte, câştigând prin concurs câteva granturi la Fundaţia Soros-Moldova: pentru amenajarea unui Laborator de cultivarea limbii la Facultatea de Litere (în 1999, în cadrul acestui proiect organizând vizita la Chişinău a faimosului lingvist George Pruteanu, care a ţinut studenţilor nişte originale prelegeri), pentru elaborarea unui nou curs universitar Semiotică şi metalimbaj (2000) şi pentru publicarea unui suport de curs Comunicarea prin traducere (2001). În anii 2003-2005 participă la un proiect internaţional de cercetare cu tema Limba română vorbită în Moldova istorică, sub conducerea prof. Klaus Bochmann din Germania, în cadrul căruia a realizat diverse investigaţii în domeniul sociolingvisticii.
Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova; deţine medalia Meritul civic (1996).
Vocaţia de filolog, dar şi o rarisimă asiduitate, puternica-i pasiune pentru limba strămoşească şi conştiinţa că trebuie să facă ceva bun, folositor şi necesar pentru neamul din care se trage i-au asigurat Irinei Condrea o prezenţă meritorie în lingvistica noastră.
Trăgând o ultimă linie la această schiţă de portret, nu ne rămâne decât să-i urăm doamnei dr. conf. univ. Irina Condrea tradiţionalul La mulţi ani! – cu multă sănătate şi noi împliniri aducătoare de bucurii sufletului şi de exerciţii utile intelectului conaţionalilor, în special tinerilor studioşi, dornici de a merge mai sigur, mai eficient pe ale carierei drumuri.
Bibliografie selectivă:
a) volume de autor
1. Irina Condrea, Comunicarea prin traducere, Chişinău, Tehnica Info, 2001, 128 p.
2. Irina Condrea, Curs de stilistică, Chişinău, CEP U.S.M., 2008, 196 p.
3. Irina Condrea, Introducere în tehnica cercetării, Chişinău, U.S.M., 1998, 40 p.
4. Irina Condrea, Norma literară şi uzul local, pref. Vlad Pohilă, Chişinău, Tipogr. Centrală, 2001, 136 p.; Rec.: Maria Cosniceanu, O carte pentru toţi, „Limba Română”, 2001, nr. 9-12, p. 188-189; Rec.: Onufrie Vinţeler, Limba noastră-i o comoară, „Adevărul de Cluj”, 2002, 28 iun., p. 5.
5. Irina Condrea, Practicum la cultivarea limbii, Chişinău, U.S.M., 1997, 90 p.
6. Semiotica textului artistic tradus, Chişinău, U.S.M., 2003, 280 p.
7. Irina Condrea, Semiotică şi metalimbaj. Programă: [de studii pentru facultăţile de litere, Chişinău, U.S.M., 2001, 20 p.
8. Irina Condrea, Studii de sociolingvistică (suport de curs), Chişinău, CEP U.S.M., 2007, 192 p.; Rec.: Sanda-Maria Ardeleanu, Studii de sociolingvistică de Irina Condrea, „Limba Română”, 2007, nr. 10-12, p. 179-182.
9. Irina Condrea, Traducerea din perspectivă semiotică, Chişinău, Cartdidact, 2006, 266 p.; Rec.: Vlad Pohilă, Despre dificil, dar nu şi imposibil: istorie, teorie, practică, „BiblioPolis”, 2007, nr. 1, p. 82-87; „Limba Română”, 2007, nr. 1-3, p. 180-187; Vlad Pohilă, Şi totuşi, limba română!..., Chişinău, Editura Prometeu, 2008, p. 347-356; Rec.: Onufrie Vinţeler, O lucrare modernă despre teoria traducerii, „Adevărul de Cluj”, 2007, 19 febr., p. 5.
10. Irina Condrea, Traducerea din rusă în română, Chişinău, Prut Internaţional, 1999, 152 p.
b) studii
1. Der Terminus Muttersprache – Symbole un Mythen der Identitat / Irina Condrea // Klaus Bochmann, Vasiel Dumbravă (Hg.). Sprachliche Individuation in mehrsprachen Regionen Osteuropas. I. Republik Moldova. – Leipzig: Leipziger Universitatverlag, 2007. – P. 57-69. – (În lb. germană).
2. Irina Condrea, Limba română în spaţiul public (Aspecte ale campaniei electorale), Limbaje şi comunicare. IX. Evoluţia şi funcţionarea limbii – perspective normative în noul context european. Partea I. In honorem Gheorghe Moldoveanu, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, 2007, p. 194-200.
3. Irina Condrea, Referinţe nonverbale şi paraverbale în textul dramatic, „Limba Română”, 2008, nr. 7-8, p. 194-200.
4. Wer nicht Rusisch Konte, fur den war es ungeheuer schwer beim Medizinstudium. Sprachbiographien moldauscher Intellektueller / Irina Condrea // Klaus Bochmann, Vasiel Dumbravă (Hg.). Sprachliche Individuation in mehrsprachen Regionen Osteuropas. I. Republik Moldova. – Leipzig: Leipziger Universitatverlag, 2007. – P. 192-212. – (În lb. germană).
c) despre Irina Condrea
1. Leo Bordeianu, Îmblânzitoarea timpului: De vorbă cu dna dr. hab. conf. univ. Irina Condrea, decanul Facultăţii de Litere a U.S.M., Moldova, Serie nouă, 2006, nr. 3, p. 40-43.
2. Iulia Boguşevschi, Străjerul corectitudinii limbii: [dr. hab. Irina Condrea], „Făclia”, 2007, 20 oct., p. 1.
3. Anatol Ciobanu, Vocaţie de savant şi cadru didactic, „Universitatea”, 2004, 7 martie, p. 5.
4. Vlad Pohilă, Irina Condrea, Calendar Naţional-2009, Chişinău, BNRM, 2008, p. 243-244.