Procedee de formare a termenilor juridici (o abordare contrastivă în baza materialului german şi românesc)
Pentru tiparPrintre procedeele productive de formare a termenilor juridici enumerăm: compunerea, conversiunea, derivarea propriu-zisă, derivarea semantică, împrumutul lingvistic, abrevierea ş.a. Abordarea noastră va viza doar compunerea şi derivarea propriu-zisă, deoarece ele s-au dovedit a fi mai productive în formarea termenilor juridici germani şi româneşti în comparaţie cu celelalte aduse în discuţie supra.
Compunerea
În timp ce în lexicul general procedeul derivării este mai productiv decât compunerea, în vocabularul juridic de specialitate termenii formaţi prin compunere ocupă un loc privilegiat.Cea mai frecventă structură lexicală obţinută prin compunere este sintagma nominală (unitatea nominativă – „Nominalphrase”, în viziunea autoarei S. Wendt [13]) – structura subst.+element aditiv+subst. (pentru limba germană) şi structura binară subst.+prep.+subst. (pentru limba română): Eigentumsrecht (titlu / drept de proprietate), Zwangsmaßnahme (măsură de constrângere), Freiheitsrecht (drept la libertate) ş.a. În limbajul juridic este mai frecvent utilizat acest tipar de compunere, deoarece atât în română, cât şi în germană satisface cerinţele de precizie şi economie lingvistică.
În limba germană atestăm cuvinte compuse – Mehrworttermini (modele bimembre, trimembre, tetramembre, polimembre):
• din patru componente: Bundesverfassungsgerichtsgesetz (lege cu privire la Curtea Constituţională Federală), Bundesrechtsanwaltsordnung (regulament cu privire la avocaţia federală), Gesetzgebungsnotstand (stare de criză legislativă);
• din trei componente: Bundesverfassungsgericht (Curte Constituţională Federală), Bundeskriminalamt (oficiu federal de criminalistică), Geschäftsbesorgungsvertrag (contract de gestionare), Bundesgebührenordnung (regulament cu privire la taxe federale), Landesjustizverwaltung (administraţia regională juridică), Fernmeldegeheimnis (secretul corespondenţei), Bundeswehrverwaltung (administraţia forţelor armate din Germania);
• din două componente: Gerichtshof (curte / tribunal), Richteramt (magistratură), Bundestag (camera de deputaţi, parlament), Bundesrat (consiliu federal), Strafverfolgung (urmărire penală), Haftbefehl (mandat de arest), Gesetzgebung (legislaţie), Rechtsanwalt (avocat), Rechtspflege (asistenţă juridică), Meinungsfreiheit (libertatea opiniei)1.
În limba română există modele structurale bimembre, tetramembre, polimembre ale îmbinărilor terminologice juridice. Prezentăm mai jos structura modelului polimembru:
• îmbinări terminologice polimembre din patru unităţi constitutive:
(judecarea cererii de revizuire; dreptul aplicabil în război; drept de reprezentare generală);
• îmbinări terminologice polimembre din cinci unităţi constitutive:
(dreptul cu privire la persoană; clauza de rezervă a proprietăţii);
• îmbinări terminologice polimembre din şase unităţi constitutive:
(dreptul de a da consultaţii oficiale; prezenţa obligatorie a inculpatului la judecată; regulament cu privire la bugetul federal);
• îmbinări terminologice polimembre din şapte unităţi constitutive:
(statutul administrativ de acordare a unei admonestări; modalităţi de exercitare a supravegherii urmăririi penale; legea cu privire la stabilitate şi creştere);
• îmbinări terminologice polimembre din opt unităţi constitutive:
(legea privind accelerarea în planificarea căilor de comunicaţii; moduri de sesizare a organului de urmărire penală);
• îmbinări terminologice polimembre din nouă unităţi constitutive:
(legea despre procedura judecătorească în cazul privaţiunii de libertate);
• îmbinări terminologice polimembre care conţin mai multe unităţi constitutive lexicale:
(obligaţii ale instanţei în caz de condamnare cu suspendare condiţionată sau cu obligarea la muncă corecţională; legea introductivă cu privire la regulamentul de organizare şi competenţă a tribunalelor).
După modele străine se formează tipuri distincte de unităţi sintagmatice româneşti, printr-o utilizare specifică a prepoziţiilor. Cităm exemple din DDPC şi CPPM: acţiune în constituirea de drepturi, decădere din probă [8]; temeiurile pentru efectuarea percheziţiei, punerea sub sechestru a averii [3].
Înregistrăm frecvent în limbajul juridic compuse formate prin juxtapunere dintr-un substantiv şi un adjectiv. Deşi, din punct de vedere morfologic, elementul central al compusului este substantivul, sub aspect semantic şi funcţional, ponderea aparţine totuşi, după Cornu Gérard, adjectivului, prin capacitatea sa distinctivă [6, p. 173]2.
În general, determinanţii adjectivali în limba română sunt postpuşi faţă de substantivul determinat: amprente digitale, azil diplomatic. După modelele străine, apar şi adjective antepuse cu topică fixă: bunele moravuri, depline puteri, flagrant delict. În limba germană adjectivul este strict antepus faţă de substantiv: individuelles Arbeitsrecht, verträgliches Arzthaftungsrecht, internationale Finanzpolitik, persönliche Freiheit, vollziehende Staatsgewalt etc.
Compusele care conţin prefixe străine sau prefixoide reprezintă, de regulă, împrumuturi sau calcuri (în germană: Präklusion, Präjudizinteresse, Präambel, Präpendenz, Quasidelikt, quasinegatorischer Anspruch [ABFR, 2]; în română: cvasidelict, cvasiuzufruct [DDC, 7]; autoabrogare [DJP, 1], autodenunţare [CPPM, 3], contrabandă, sinucidere [CPM, 5]).
Prezentăm în continuare structura unor termeni germani compuşi identificaţi în articole de presă juridică, excerptaţi din revista de specialitate Neue Justiz [11].
|
Formula
structurală3
|
Termen german
|
Traducerea în limba română
|
|
S + S(←V)
|
Gesetzgebung
|
1. legislaţie; 2. emitere de legi
|
|
Adj. + S(←V)
|
Freistellung
|
permisiune
|
|
Adv.+ S + S
|
Fertigwarenmarkt
|
piaţă de desfacere a mărfurilor finisate
|
|
V + S
|
Wohngeld
|
alocaţie / subvenţie locativă
|
|
Prep. + S(←V)
|
Durchsuchung
|
percheziţie / explorare
|
|
S(←V) + EA („Fugenelement”) + S
|
Berufungsinstanz
|
instanţă / for de apel
|
Deşi în componenţa unităţilor sintagmatice intră diverse părţi de vorbire (adjective, adverbe, verbe, prepoziţii), substantivul se dovedeşte a fi cel mai eficient mijloc de nominare. În jurul unui nume, considerat „nucleul structural şi semantic al unei îmbinări”, se grupează şi ceilalţi determinanţi, exprimaţi prin respectivele părţi de vorbire sau prin alte substantive cu valoare adjectivală, verbală etc.
Derivarea propriu-zisă
E bine cunoscut faptul că în sistemele limbilor europene şi în cele ale altor limbi derivarea progresivă prin prefixe şi sufixe (în continuare afixarea) reprezintă unul dintre cele mai productive mijloace de formare a noilor termeni.
În limba germană sunt utilizate pe larg sufixele substantivale -e, -ung, -el, -al, -ion. Sub aspect semantic şi statistic, atestăm sufixe care formează termeni abstracţi.
A 1) sufixe substantivale germane pentru desemnarea persoanelor juridice:
-ar: Notar, Referendar, Fiduziar, Mandatar, Assignatar, Zessionar
-ant: Mandant, Inkulpant, Fiduziant, Assignant
-ist: Rezidivist, Jurist, Kommanditist
-er: Gerichtsvollzieher, Gerichtswachtmeister, Gläubiger, Makler, Richter, Rechtspfleger
-at: Magistrat, Inkulpat, Assignat
-ent: Remittent, Zedent, Aszendent, Deszendent
-and: Kurand
-el: Kuratel
-or: Kurator, Testator
B 1) sufixe substantivale germane pentru desemnarea acţiunilor, proceselor juridice:
|
-ung:
Regierung – ................ ← regieren
Anordnung – ............... ← an/ordnen
Vertretung – ............... ← vertreten
|
-ion:
Sanktion – ................ ← sanktionieren
Adoption – ................ ← adoptieren
|
C 1) sufixe adjectivale germane pentru desemnarea posibilităţii, finalităţii, apartenenţei etc.:
-end: vollziehend, rechtsgestaltend
-isch: juristisch, legislatorisch
-lich: rechtlich, förmlich
-bar: unantastbar, unabsetzbar, unteilbar
-ig: rechtmäßig, unabhängig, rechtswidrig
Întru reliefarea sufixelor pentru termenii juridici români, recurgem la taxonomia concepută de A. Stoichiţoiu-Ichim [12].
A 2) sufixe substantivale româneşti pentru desemnarea persoanelor juridice:
-tor: asigurator
-ar: mandatar
-ist: recidivist
B 2) sufixe substantivale româneşti pentru desemnarea acţiunilor, proceselor juridice:
-re: exercitare, falsificare, divulgare
-itate: solvabilitate, minoritate
C 2) sufixe adjectivale româneşti pentru desemnarea posibilităţii, finalităţii, apartenenţei etc.:
– care exprimă posibilitatea sau virtualitatea: -bil: anulabil, brevetabil, inalienabil
– care exprimă finalitatea (obiectivul): -oriu: accesoriu, derogatoriu
– care indică efectul sau funcţia: -iv: abdicativ, constitutiv
– care indică apartenenţa: -al: notarial, succesoral
Prefixarea este un alt procedeu productiv în vocabularul juridic, datorită simplităţii mecanismului derivativ şi „transparenţei” derivatului. Majoritatea prefixelor productive au caracter neologic şi circulaţie internaţională, fiind prezente în împrumuturi (în germană: Kooptation, Pränotation, Korrealität; în română: coinculpt, nonintervenţie) şi în structuri calchiate.
Deseori, prefixul savant sub-, considerat specific pentru limbajele administrativ şi ştiinţific [10, p. 234], este utilizat pentru calchierea parţială a unor termeni juridici latino-romanici: Subsidiarität, Subvention, Subrogationsklausel [ABFR, 2].
Prefixele neologice intrate în limba română prin intermediul termenilor juridici împrumutaţi sunt ataşate unor teme româneşti; cităm din DDC [7]: co(m)- (copârât); contra- (contrafacere); re- (reorganizarea persoanelor juridice). Pentru contextul german cităm exemple din ABFR [2]: Mit- (Mitbeschuldigter, Mittäterschaft, Mitbestimmung); Gegen- (Gegenleistung, Gegenseitigkeit, Gegenbeweis, Gegenerklärung); Wieder- (Wiederaufnahme des Verfahrens, Wiedereinstellungsanspruch, Wiederaufgreifen des Verwaltungsverfahrens).
Ne raliem şi noi aserţiunii lingvistei A. Stoichiţoiu-Ichim [12], conform căreia numeroşi termeni juridici sunt realizaţi prin calchiere parţială cu vechiul prefix de origine slavă – ne-, ataşat unor teme împrumutate. Acest prefix intră în concurenţă cu prefixul neologic in-, specific pentru stilurile ştiinţific şi juridic, dar care, în opoziţie cu ne-, este neproductiv pe teren românesc (incapacitate de lucru – necapacitate de lucru) [CPR, 4, p. 81].
Pentru limba germană această condiţie de concurenţă, în opunerea prefixelor un- şi in-, nu este sine qua non, deoarece acestea nu pot fi echivalate şi nici nu se pot substitui, ca şi în cazul exemplelor române.
Arbeitsunfähigkeit → nu: Arbeitsinkapazität
însă:
Inkompatibilität → nu: Unkompatibilität
sau: Nichtigkeit – nulitate, ineficacitate, nevalabilitate
Un aspect care trebuie considerat pentru analiza terminologiilor este dinamica vocabularelor specializate. Sub influenţa factorilor extralingvistici, terminologiile cunosc un ritm mai rapid de transformare decât lexicul general. Pentru îmbogăţirea sau înnoirea terminologiilor, se recurge la mijloace interne (specializarea unor cuvinte din lexicul general, compunere, derivare) sau la împrumutul lingvistic, fiind cunoscută permeabilitatea acestor limbaje pentru neologismele împrumutate [12].
Constatăm deliberat că cel mai productiv mod de formare a termenilor juridici este derivarea, urmată fiind de compunere. În ceea ce priveşte compusele, menţionăm că, în dicţionarele juridice germane şi româneşti, sunt atestate sintagme bilingve: un termen-bază german sau românesc asociat cu un termen latinesc (germ.: lex posterior-Regel, ius sanguinis-Prinzip; rom.: ancheta in futurum), iar, în alte cazuri, sunt pur latineşti4 (lex fori; lex loci delicti commissi; de iure). Mult mai rar apar determinanţi din alte limbi (Quasi-Splitting; contract de know-how). Practica demonstrează că noţiunile ştiinţifice terminologice nu sunt redate doar prin cuvinte simple (termeni monomembri), dar şi prin sintagme sau combinaţii terminologice. Rolul decisiv în procesul de formare a sintagmelor îl joacă „procesul de integrare”, a cărui esenţă constă în faptul că anumite cuvinte, intrând în contact cu altele, „se sudează definitiv şi capătă un sens nou” (F. Dumitrescu, 1958) [apud, 12].
Sigle utilizate
|
ABFR – Alpmann Brockhaus Fachlexikon Recht
CPM – Codul Penal Moldova
CPPM – Codul de Procedură Penală Moldova
CPR – Codul Penal România
|
DDC – Dicţionar de Drept Civil
DDPC – Dicţionarul de Drept Procesual Civil
DJP – Dicţionar Juridic Penal
|
Surse bibliografice
1. Antoniu, G., Bulai, C., Chivulescu, Gh., Dicţionar juridic penal, Bucureşti, 1976, 288 p.
2. Brockhaus, F. A. (Hrsg.), Alpmann Brockhaus. Fachlexikon Recht. Leipzig, Mannheim, Verlagen Alpmann und Schmidt Juristische Lehrgänge, 2004, 1618 S.
3. Codul de Procedură Penală. Text oficial cu modificări şi completări la data de 1 august 1996. (Уголовно-процессуальный Кодекс. Официальный Текст с изменениями и дополнениями на 1 августа 1996 г.). Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Chişinău, Cuant, 1997, 390 p.
4. Codul Penal (conform textului oficial). În: Antoniu, G., Daneş, Ş., Popa, M. Codul Penal pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Bucureşti, 1996, art. 149.
5. Codul Penal. Text oficial cu modificări şi completări la data de 10 decembrie 1996. (Уголовный Кодекс. Официальный Текст с изменениями и дополнениями на 10 декабря 1996 г.). Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Chişinău, Cuant, 1997, 339 p.
6. Cornu, G., Linguistique juridique, Paris, Montchrestien, 1990, 412 p.
7. Costin, M., Mureşan, M., Ursa, V., Dicţionar de drept civil, Bucureşti, 1980, 548 p.
8. Costin, M. N. ş.a., Dicţionar de drept procesual civil, Bucureşti, 1983, 471 p.
9. Coteanu, I., Seche, L., Seche, M., DEX – Dicţionar explicativ al limbii române. Bucureşti, Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”.Ediţia a II-a, 1998, 1192 p.
10. Gherman, C., Vasiliu, L., SUB-/SU-, SUBT-, SUP-, SUPT-, SUS-. În: FCLR, II, 1978, p. 228-233.
11. Neue Justiz (Hrsg. Andrae, M. ş.a.). Zeitschrift für Rechtsentwicklung und Rechtsprechung in den Neuen Ländern/01.-12.04, Verlag Baden-Baden, Nomos Berlin, 2004, 47 S.
12. Stoichiţoiu-Ichim, A., Semiotica discursului juridic. Universitatea din Bucureşti, septembrie, 2002 / colectat de pe: www.unibuc.ro/eBooks/filologie/discurs/C%20U%20P%20R%20I%20N%20S.htm.
13. Wendt, S., Terminus – Thesaurus – Text. Theorie und Praxis von Fachbegriffsystemen und ihrer Repräsentation in Fachtexten. Forum für Fachsprachen-Forschung. Band 37, Hartwig Kalverkämper (Hrsg.). Tübingen, Gunter Narr Verlag, 1997, 193 S.
Note
1 Ţinem să menţionăm că echivalentele terminologice româneşti nu păstrează, la traducere, modelul structural al termenilor germani. Astfel, un termen trimembru din limba germană poate fi tradus în româneşte prin trei elemente constitutive; la fel, un termen trimembru poate fi tradus prin patru, cinci sau chiar şase unităţi.
2 „Son intéręt majeur est de montrer la force de l’adjectif dans la détermination du sens du mot composé. Car le substantif est neutre, et c’est l’apport decisif de l’ajectif qui fait du tout la désignation d’une institution ou d’une opération”.
3 Indice explicativ:
|
S – substantiv
V – verb
Adj. – adjectiv
Adv. – adverb
|
Num. – numeral
Prep. – prepoziţie
S(←V) – substantiv format prin conversiune din verb
EA – element aditiv
|
4 Cu privire la expresii juridice latine propunem: Răduleţu Sebastian, Săuleanu Lucian. Dicţionar de expresii juridice latine. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1999, 315 p.