Greşeli tipice, greşeli curente
Pentru tiparTrebuie să recunosc din capul locului că n-am prea obosit în căutarea unui titlu original. Deşi l-am folosit de mai multe ori şi ar putea atrage asupra-mi nişte replici, nu pot renunţa la el din simplul motiv că greşelile din emisiunile Audiovizualului moldovenesc (exagerat de multe la număr) se repetă cu regularitate. Un exemplu concludent, în această ordine de idei, ne pot servi erorile de vorbire generate de nepotrivirea contextuală a prepoziţiei.
De zeci de ani urmăresc greşelile de acest soi. Le-am combătut cu toată vehemenţa, dar ele persistă cu îndărătnicie. Face impresia că situaţia este ireparabilă.
Mostrele ce urmează a fi analizate le-am excerptat (şi de astă dată!) din emisiunile radiofonice şi cele televizate. Alegerea e uşor explicabilă: Radioul şi Televiziunea influenţează lesne ascultătorul / spectatorul. Mai ales când e vorba de o greşeală care, asemenea insectelor sau plantelor vătămătoare, „prinde viaţă”, apare acolo unde nici nu te aştepţi. Prin urmare, daunele pe care le aduc limbii române devierile de la normele literare, atestate în multe emisiuni radiofonice sau televizate, sunt incomensurabile. Aceasta pentru că audiovizualul este, metaforic vorbind, cel mai practic „manual” de cultivare a limbii. Manual cu cei mai mulţi „cititori”. Şi ar fi păcat să nu beneficiem de serviciile lui.
Realitatea însă ne dovedeşte contrariul: majoritatea colaboratorilor Companiei Publice „Teleradio-Moldova” nu conştientizează potenţialul educaţiei lingvistice de care dispune instituţia ce i-a angajat. Altfel, cum pot fi explicate multiplele greşeli privind utilizarea corectă, de exemplu, a prepoziţiei?
Pentru a nu lăsa urme de îndoială privind starea actuală de lucruri, exemplificăm mai multe cazuri de încălcare a normelor în vigoare.
O greşeală cronică, „cu viză de reşedinţă” în emisiunile radio / TV, este omiterea prepoziţiei de (inclusă de către noi în paranteză patrată) după numeralele cardinale începând cu douăzeci:
1) „Mâine vom avea până la 30 [de] grade Celsius” (TVM, 20.05.06, 2131).
2) „Mâine vom avea o maximă de 18-20 [de] grade” (TVM, 23.04.07, 2309).
3) „Căpşunele – 15-20 [de] lei kilogramul la Edineţ…” (Radio, 2.06.06, 632).
4) „Au fost depistate 241 (unu, corect: una) [de] persoane…” (Radio, 8.06.06, 608).
5) „…23-24 [de] ani…” (Radio, 25.11.06, 822).
6) „Moara aducea venit de 5000 [de] ruble pe an” (TVM, 10.10.06, 901).
7) „În raionul Drochia funcţionează 57 [de] formaţiuni agricole” (Radio, 19.09.06, 648).
8) „Ana a luat 20 [de] puncte” (TVM, 4.02.07, 1101).
9) „O sută patruzeci şi unu (= una) [de] mii...” (TVM, 25.01.07, 2034).
Am putea extinde considerabil lista de „mostre”, căci fişierul nostru conţine un număr impunător de exemple similare, dar situaţia ni se pare clară: şi radioul, şi televiziunea nesocotesc norma literară şi „intoxică” eterul cu surogat lingvistic.
Consecinţele exprimării defectuoase sunt dintre cele mai nedorite:
1) O emisiune (radio sau TV) cu greşeli de exprimare displace oricui. Omul, enervat, schimbă programul / canalul.
2) Persoanele puţin instruite iau greşeala drept normă şi o perpetuează în vorbire. Iată cum imită vorbirea unei prezentatoare TV un invitat:
– Şi în final nu pot să nu vă felicit cu ziua [corect: cu ocazia zilei...] dumneavoastră de naştere.
– Iar eu vă felicit cu [corect: prilejul Sfintelor...] Sfintele Sărbători de Paşti (TVM, 5.04.07, 844).
Tineretul nostru studios preferă să spună „Baftă!”, în loc de „Noroc!”, „Succes!”. Am întrebat-o pe o studentă de la Litere de ce foloseşte argotismul baftă şi mi-a răspuns prompt:
– Aşa am auzit la radio.
Am rămas dezarmat:
– Dar eu v-am atenţionat că e vorba de un argotism, nu ţine de limba literară.
– Da, dar e folosit în mod curent şi la radioul şi televiziunea română!
– Oricum, e o abatere de la normă.
Studenta a zâmbit nevinovată.
3) Omiterea prepoziţiei de în sintagmele evidenţiate fac exprimarea nefirească, neconformă specificului limbii române. Comparaţi: 20 lei, 24 ani, 5000 ruble, 30 grade şi 20 de lei, 24 de ani, 5000 de ruble, 30 de grade.
Alteori prepoziţia de apare acolo unde contextul nu o acceptă, adică după numeralele cardinale indicând numere de până la 20. Atare greşeli, deşi accidentale, le-am atestat şi în lucrări de cea mai înaltă ţinută. 1. Autorul face şi preţioasa constatare că, din cele 1908 de cuvinte din Luceafărul…, 800 sunt unelte gramaticale şi adverbe (I. Coteanu, Stilistica funcţională a limbii române. Limbajul poeziei culte, Bucureşti, 1985, p. 19); 2. Dicţionarul moldovenesc-rus cuprinde 31.117 de cuvinte… (Dicţionar moldovenesc-rus, Chişinău, 1987).
Nici presa scrisă nu e scutită de asemenea greşeli: 1. „…preşedintele Vl. Putin a ordonat formarea unei inspecţii generale a muzeelor ruseşti după furtul a 211 de exponate de mare valoare de la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg” (Flux, 17.08.06); 2. „117 de zile ar fi rămas până la aderarea noastră la UE…” (Jurnal de Chişinău, 5.09.06); 3. „114 de zile ar fi rămas până la aderarea noastră la UE…” (tot acolo, 8.09.06). În aceste cazuri utilizarea prepoziţiei de este greşită. Întrebarea vine de la sine: cum explicăm aceste erori regretabile? Răspunsul, fireşte, nu întârzie: neglijenţa le-a jucat festa.
Spre bucuria noastră, jurnaliştii de la Teleradio-Moldova nu ne-au furnizat material faptic la acest capitol. Nu e vorba de un act de conştiinţă, ci, probabil, din obişnuinţa de a nu folosi, de obicei, prepoziţia de.
Un examen dificil pentru mulţi mânuitori de condei / vorbitori constituie numeralele fracţionare de tipul: 20,3; 97,8; 2,25.
Chiar zilele acestea am citit într-un ziar următorul enunţ: „Pentru alegerile locale generale, de la Bugetul de stat sunt prevăzute fonduri de 6,5 de milioane lei”.
Să admitem, pentru moment, că exemplul l-am fixat la auz, adică fraza a fost rostită: şase, virgulă, cinci de milioane lei. Şochează? Confrunta-ţi-o cu o variantă posibilă: 6,5 milioane de lei. Care e mai plăcută auzului, mai firească? Desigur, a doua, în care prepoziţia de este omisă după numeral şi plasată după milioane. Acum să vedem ce motiv l-a determinat pe autor să încalce cunoscuta regulă. Dacă pronunţăm corect numeralul fracţionar analizat – 6,5 (şase, virgulă, cinci) nimic nu ne împiedică să respectăm regula, deoarece numeralul fracţionar indică un număr de până la 20.
Rămâne să presupunem că autorul a asociat sintagma 6,5 milioane cu 5 zecimi de milioane, ca şi zeci de milioane. Altfel spus, numeralele zecimale le-a folosit ca substantivate, ceea ce este incorect.
Numeralul care atrage „acordul”, legătura sintactică cu substantivul milioane, este 5. Acesta nu cere prepoziţia de.
În schimb între milioane şi lei prepoziţia de este necesară: 6,5 milioane de lei.
Când însă după virgulă avem sutimi începând cu 20, prepoziţia de este obligatorie. Comparaţi: 2,25 de procente, 150,47 de kilograme, dar 840,3 metri.
Colaboratorii Audiovizualului e bine să ştie că atunci când dau citire unui text ce conţine numerale cardinale indicând numere de la 20 în sus, urmate de unităţi de măsură abreviate (25 kg, 1800 ha, 32 kW etc.), prepoziţia de, deşi e omisă, trebuie neapărat pronunţată: 25 de kilograme, o mie opt sute de hectare, treizeci şi doi de kilowaţi.
Dacă e să fim sinceri, trebuie să recunoaştem că prepoziţia de este neglijată nu numai la Audiovizual, ci chiar şi în studii ştiinţifice din cele mai diverse domenii, inclusiv lingvistic. Aceasta însă nu ne dă dreptul la eroare. Iată un exemplu demn de urmat: „Dicţionarul cuprinde peste 17.000 de cuvinte, dintre care circa 11.700 de termeni de bază şi neologisme, mai bine de 120 de variante literare, peste 750 de sinonime populare şi regionale, circa 350 de variante populare şi regionale, aproximativ 350 de împrumuturi lexicale…, circa 220 de calcuri…, aproape 1.100 de forme derivate…, circa 300 de cuvinte cu pronunţare alterată sub influenţa limbii ruse” (Andrei Crijanovschi, Dicţionar de dificultăţi ale limbii române, Chişinău, 2000, p. XV).
Greşeli generate de utilizarea improprie a prepoziţiei apar şi în situaţia în care nu cunoaştem suficient semnificaţia acesteia. Exemplificăm din fişierul întocmit în baza emisiunilor radio / TV audiate / vizionate pe parcursul anilor 2005-2007.
1) „După această zicală se conduce şi doamna…” (Radio, 29.01.05, 1023). Mai potrivit ar fi să zicem „De această zicală se conduce şi doamna…”.
2) „Să poposim la Liceul „Ion Vatamanu” din Străşeni, de unde am înregistrat un interviu…” (Radio, 12.02.05, 1826).
Omiteţi de şi lucrurile revin la normal. De alterează mesajul.
Nici în exemplul ce urmează prepoziţia de nu e conformă contextului.
3) „Primarul regretă mult de această situaţie” (Radio, 5.02.05, 1215). A regreta este verb tranzitiv şi nu cere prepoziţia de. Deci spuneţi simplu: „Primarul regretă situaţia”. Dar cea mai potrivită ar fi varianta: „Primarul regretă că s-a întâmplat aşa ceva”.
4) „Vă mulţumim că aţi fost alături cu TVM, vă rugăm să fiţi alături şi marţea viitoare, fiţi alături şi în continuare…” (TVM, 14.11.06, 2037).
În mod firesc spunem alături de (noi). În cazul dat se potriveşte şi prepoziţia cu: aţi fost cu noi… Ni se pare reuşită şi varianta: „Rămâneţi alături de noi cu Radio-Moldova” (7.06.07).
5) Vice-primar Orhei (subtitru) (TVM, 4.03.07, 1114).
Corect: viceprimar de Orhei sau viceprimar, Orhei.
6) „Apropo despre selecţiile internaţionale…” (TVM, 15.03.07, 902)
Apropo nu este compatibil cu despre. El face bună vecinătate cu de: apropo de.
7) „Din numele colegilor mei… vă salută…” (Radio, 3.05.07, 754).
De zeci de ori a fost condamnată expresia din numele. E regretabil faptul că unii colaboratori ai Audiovizualului nu se interesează de problemele corectitudinii vorbirii. Astăzi, se pare, orice vorbitor cult ştie că e corect să spunem în numele.
8) Uneori provoacă nedumeriri şi utilizarea prepoziţiei cu.
„El este responsabil cu antrenamentul jucătorilor” (Radio, 13.02.05, 812).
Poţi fi responsabil de antrenament.
9) „Nici Dumnezeu n-ar fi în stare să dirijeze cu legea” (Radio, 3.08.06, 740).
Credem că greşeala nu necesită comentarii.
10) „…ajungând cu cunoaşterea la adevăr” (Radio, 7.08.07, 1214).
De cacofonia cu cunoaşterea putem scăpa uşor: prin cunoaştere.
11) Temperatura maximă – 1-3 grade cu plus (Radio, 16.03.06, 2133).
E cam nefirească îmbinarea 1-3 grade cu plus. În mod obişnuit spunem: 1-3 grade Celsius; plus 1-3 grade; 1-3 grade căldură.
12) O greşeală similară conţine şi enunţul: „Mâine ziua – zero, minus două grade sub zero” (TVM, 1.02.07, 2136).
Dacă am spus minus două grade, nu mai este nevoie de sub zero, căci facem loc pleonasmului.
13) „Deci să trecem direct în tema anunţată” (Radio, 3.05.07, 818).
Un elementar simţ al limbii îţi sugerează ideea ca prepoziţia la e întru totul adecvată contextului: a trece la temă (la subiect).
14) „La părerea dumneavoastră care este situaţia în liceu?” (TVM, 20.02.07, 1955).
Numai un neromân se poate exprima astfel. Corect ar fi: „Care este, după părerea dumneavoastră, situaţia în liceu?”. Sau: „Care este situaţia în liceu, după (părerea) dumneavoastră?”.
15) „Vom relua emisiunea noastră doar în câteva minute” (Radio, 28.01.05, 826).
Nu e mai bine peste (câteva minute)?
16) „A pătrunde în esenţa lucrurilor prin ştiinţă” (Radio, 30.01.05, 1310).
E o greşeală cronică, cu o arie de răspândire imensă. Pentru a o evita, e nevoie să constatăm că verbul a pătrunde are aici sensul de „a percepe, a înţelege”. Prin urmare, prepoziţia în e străină contextului. Comparaţi varianta propusă (corectă) cu cea analizată şi trageţi concluzia de rigoare: „A pătrunde esenţa lucrurilor…”.
17) „Conferinţa va finaliza cu o masă rotundă despre care voi reveni la ora…” (Radio, 24.02.05, 1235).
Exemplul este ilustrativ în ideea că o singură prepoziţie „demolează” integritatea semantică a frazei. Secvenţa masă rotundă despre care voi reveni este nonsens. Situaţia poate fi „salvată” prin diferite variante: masă rotundă despre care vom relata ceva mai târziu; masă rotundă la care vom reveni peste puţin timp etc.
Greşeala, fireşte, e un simplu lapsus, suscitat de graba cu care autorul a modelat fraza.
18) „Cele mai periculoase manevre sunt plecarea de pe loc (a automobilului – n.n.)…” (Radio, 29.01.05, 1525).
Chiar dacă nu garantăm competenţă automobilistică, sintagma plecarea de pe loc (a automobilului) ni se pare oarecum nefirească. Ca să nu dăm greş, totuşi îndemnăm persoanele interesate să caute termenul consacrat. Până atunci însă acceptăm varianta neutră (nonterminologică) a porni (a mişca) automobilul din loc.
19) „Care au fost preţurile ieri pe piaţa centrală din Chişinău?” (Radio, 3.02.05, 637).
Aici nu ne putem permite delimitarea corect – greşit, deoarece uzul admite variante: pe piaţă, în piaţă, la piaţă. Vorbitorului îi revine dreptul (dar şi datoria) să aleagă ceea ce i se pare mai adecvat. Tocmai din acest considerent nu acceptăm categoricul, ci, pur şi simplu, propunem varianta noastră preferată: la piaţă.
20) Alteori categoricul se impune de la sine. Este inimaginabil că cineva ar putea accepta ca variante admisibile greşelile evidenţiate în enunţurile de mai jos:
„Jertfa lor constituie la circa 1000 lei” (Radio, 13.02.06, 748).
„Astăzi bugetul constituie la circa 10 mln. de lei” (Radio, 13.02.06, 744).
„Anul acesta deja s-au plantat la circa 300 de hectare de nucari” (Radio, 17.04.07, 645).
Cu siguranţă autorii „mostrelor” analizate nu cunosc semnificaţia adverbului circa – „aproximativ, aproape, cam, vreo”.
Ideea de aproximaţie poate fi exprimată şi printr-un numeral precedat de prepoziţia la: Astăzi un cal bun ajunge la (= aproximativ) 3000 de lei”.
Aceasta este starea de lucruri la capitolul corectitudinea exprimării privind utilizarea prepoziţiei de către unii (cam mulţi!) colaboratori ai Companiei Publice „Teleradio-Moldova”.
Regretăm profund indiferenţa / incompetenţa ziariştilor pe care meseria îi obligă să respecte / posede normele limbii literare.