Caracterul nonarbitrar în terminologia viti-vinicolă
Pentru tiparLimba este un fenomen complex, extrem de important pentru existenţa socială a omului, şi cuprinde toate domeniile de activitate umană. Astfel, importanţa ei nu este determinată doar de stratul lexical general, atât de necesar fenomenului comunicării lingvistice interumane, dar şi de stratul lexical special al limbii, constituit din diferite terminologii.
Legătura dintre lingvistică şi ramura viti-vinicolă, dezvoltată în Republica Moldova, se realizează la nivelul termenilor corespunzători. Bogăţia acestei terminologii este determinată de importanţa şi răspândirea pe larg a creşterii viţei-de-vie şi vinificaţiei pe teritoriul Republicii. Bogatele tradiţii în domeniu, obţinute în urma cultivării viţei-de-vie din vremuri imemorabile pe aceste meleaguri, au adus Moldovei titlul de „ţară cu porţile deschise în paradisul vinului”.
Ramura viti-vinicolă, pe larg dezvoltată la noi, determină utilizarea unui lexic foarte bogat în cadrul terminologiei soiurilor de viţă-de-vie şi vinuri, ale cărui elemente nu au doar un rol denominativ, ci includ şi o amplă informaţie despre soiurile denumite. Iată de ce studierea acestor termeni este necesară, iar analiza lor se impune sub aspect onomasiologic, etimologic, gramatical ş.a. în vederea stabilirii originii termenilor, structurii lor gramaticale şi, în primul rând, a criteriului de motivare. În acest sens, constatăm manifestarea principiului nonarbitrarităţii semnului lingvistic. Este vorba despre fenomenul motivării care ignora ideea caracterului arbitrar al semnului lingvistic, emisă de Ferdinand de Saussure, conform căreia semnificantul ar avea un caracter arbitrar, nemotivat (fr. immotivé) faţă de (sau în raport cu) semnificat, pentru că nu face parte din semn, pentru că nu are cu acesta în realitate nici un fel de legătură naturală. Se constată însă că în terminologia soiurilor de viţă-de-vie şi vinuri principiul nonarbitrar al semnului lingvistic se realizează în majoritatea cazurilor. Este posibilă chiar delimitarea acestora în baza mai multor criterii de motivare.
Astfel, în cazul termenilor soiurilor de viţă-de-vie, motivarea o depistăm prin:
a. culoarea bobiţelor: Feteasca Albă, Muscat Chihlimbariu, Pinot Noir;
b. forma strugurilor: Pinot(din fr. pinneau – „con de pin”), Coarnă Neagră (forma bobiţei similară cu cea a fructului de corn);
c. calităţi agrobiologice ale soiului: Timpuriu de Maharaci (în baza proprietăţii soiului de a se coace foarte devreme);
d. oiconime, toponime: Chardonnay, Cabernet (numele unor regiuni viti-vinicole din Franţa, originare pentru soiurile desemnate), Riesling de Rhein (soi obţinut în valea râului Rhein din Germania) etc.
O atare clasificare a criteriilor de motivare poate fi realizată şi în cadrul soiurilor de vinuri. Este vorba atât despre vinurile obţinute din soiuri europene recunoscute, cum ar fi: Chardonnay, Pinot, Riesling, Cabernet, cât şi despre vinuri autohtone de calitate, obţinute din struguri de Rară Neagră, Feteasca, Plavai. Denumirile acestor băuturi provin fie de la soiurile de viţă-de-vie, fie de la numele unor vinării vestite de pe harta Moldovei. Astfel, constatăm motivarea termenilor de soiuri de vinuri în baza următoarelor criterii:
a. soiul de struguri din care a fost fabricat vinul: Pinot (fr. pinneau – „con de pin”), Riesling (germ. „strugure”), Feteasca, Chardonnay (regiune viti-vinicolă în Franţa) etc.;
b. numele vinăriei unde a fost fabricat vinul: Negru de Purcari (vinăria din Purcari, Ştefan-Vodă), Grătieşti (vinăria din localitatea Grătieşti, actualul Stăuceni, suburbie a or. Chişinău), Cahor-Ciumai (vinăria din Ciumai, Vulcăneşti), Mileştii Mici (Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici”, s. Mileştii Mici, Ialoveni);
c. unele calităţi ale vinului: Auriu (culoarea aurie a vinului); Negru de Purcari, Roşu de Purcari, Purpuriu de Purcari (variaţii de culoare ale soiurilor de vinuri de Purcari), Trandafirul Moldovei (vin obţinut din soiul Traminer Roz, caracteristic printr-o aromă fină de trandafir) etc.
În concluzie, putem afirma că termenii care desemnează soiurile de viţă-de-vie şi vinuri se caracterizează prin însuşirile lor nonarbitrare, ei descriind soiul propriu-zis şi exprimând deseori coloratura locală a regiunii de provenienţă.
Referinţe
1. Ciobanu, A., Sintaxa şi semantica, Chişinău, Ştiinţa, 1987, 196 p.
2. Cozub, Gh., Rusu, E., Producerea vinurilor în Moldova, Chişinău, Litera, 1996, 192 p.
3. Perstniov, N., Surugiu, V., Viticultură, Chişinău, Lumina, 2000, 504 p.
4. Saussure, F. de., Curs de lingvistică generală, Iaşi, S.A. Polirom, 1998, 422 p.
5. Talda, N., Soiuri de viţă-de-vie în Moldova, Chişinău, Cartea Moldovenească, 1990, 196 p.
Conducător şt., conf. univ., dr.
Vladimir ZAGAEVSCHI