Colocviul Internaţional aniversar „Eugeniu Coşeriu – 90 de ani de la naştere” (Iaşi – Bălţi)
Pentru tipar;)
La împlinirea a 90 de ani de la naşterea savantului român, Eugeniu Coşeriu (n. 27 iulie 1921, com. Mihăileni, jud. Bălţi – d. 7 septembrie 2002, Tübingen), în perioada 27-29 iulie 2011 s-au desfăşurat la Iaşi şi Bălţi lucrările Colocviului Internaţional aniversar „Eugeniu Coşeriu – 90 de ani de la naştere”. Iniţiat de reputatul profesor Eugen Munteanu, animat de dorinţa de a contribui la conturarea profilului postum al lui Eugeniu Coşeriu, evenimentul a fost organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al filialei Iaşi a Academiei Române împreună cu Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cu Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, precum şi cu sprijinul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău. Seria manifestărilor comemorativ-ştiinţifice din acest an dedicate lui Coşeriu, desfăşurate la Chişinău şi Roma, ce vor fi încheiate de Congresul Internaţional de la Almeria (octombrie), s-a oprit, iată, la Iaşi şi Bălţi, întrunind peste 90 de profesori şi cercetători din Germania, Austria, Franţa, Ucraina, Republica Moldova şi România, care s-au lansat în dezbateri ştiinţifice şi culturale memorabile. Lucrările colocviului au fost inaugurate la sediul filialei din Iaşi a Academiei Române prin alocuţiunile rostite în plen de prof. dr. hab. Gheorghe Popa, rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, şi de prof. univ. dr. Eugen Munteanu, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi. În acelaşi cadru festiv a urmat masa rotundă Posteritatea lui Eugeniu Coşeriu, realităţi şi deziderate, moderată de Eugen Munteanu, la care au luat parte discipoli ai Maestrului şi alţi lingvişti, etnologi şi filozofi: Ştefan Afloroaei, I. H. Ciubotaru, Wolfgang Dahmen, Stelian Dumistrăcel, Maria Iliescu, Rudolf Windisch. Dezbaterile, care au variat de la reflecţii filozofice şi pană la evocări inedite din biografia lui Coşeriu, i-au oferit audienţei, pe lângă momente de savoare ale rememorărilor (privind relaţia cu Gheorghe Ivănescu, cu Petru Caraman ş.a.), şi posibilitatea înţelegerii ample a personalităţii celui mai mare lingvist din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Colocviul a prilejuit şi două lansări editoriale deosebite: prima – Eugeniu Coşeriu, Istoria filozofiei limbajului. De la începuturi până la Rousseau, versiune românească de Eugen Munteanu şi Mădălina Ungureanu, apărută la Editura Humanitas, Bucureşti, 2011. Cartea, a subliniat Cristinel Munteanu, nu este o istorie propriu-zisă a filozofiei limbajului, ci chiar o filozofie a limbajului, coşeriană, fiind, pe de o parte, un veritabil dialog cu marii gânditori care au formulat reflecţii referitoare la esenţa limbajului (Platon, Aristotel, Leibniz etc.), iar pe de altă parte, un dialog al lui Coşeriu însuşi cu propria operă (nuclee din acest volum – un curs universitar la bază – fiind dezvoltate, ulterior, în studii de sine stătătoare). Acest tratat de filozofie a limbajului, a punctat tânărul exeget coşerian, impresionează prin modul în care Coşeriu interpretează scrierile celor vechi, actul de interpretare fiind, în opinia Magistrului, o identificare cu cel interpretat, dar, totodată, şi o disociere de acesta, fiindcă nu repetăm exact ce spune Platon, bunăoară, ci rămânem, şi noi înşine, cu punctul nostru de vedere. Cea de-a doua lansare de carte a marcat reeditarea lucrării regretatului profesor Dumitru Irimia, Curs de lingvistică generală (ediţia a III-a), publicată tot la Editura Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Volumul a fost prezentat de prof. univ. dr. Eugen Munteanu, de prof. univ. dr. Andrei Hoişie şi de lect. univ. dr. Ioan Milică, care au subliniat, pe lângă importanţa lucrării pentru lingvistica românească, şi legătura lui Dumitru Irimia cu Eugeniu Coşeriu pe linia comunicării ştiinţifice directe sau indirecte.
Programul a inclus, de asemenea, lucrări pe secţiuni, care au surprins cinci dimensiuni: Lingvistică generală; Semantică; Sociolingvistică şi lingvistica textului; Lingvistică generală şi traductologie; Lingvistică şi literatură. Menţionăm selectiv câteva dintre comunicări, inclusiv unele susţinute la Universitatea din Bălţi: Markus Bauer, Timpul şi noţiunea – Fizionomia intelectuală a lui Coseriu, Koselleck şi Auerbach; Stelian Dumistrăcel (Iaşi), Coserio restitutus; Lucia-Gabriela Munteanu (Iaşi), „Determinarea”, element al tehnicii generale a vorbirii, în concepţia lui Eugeniu Coşeriu. Aplicaţii asupra discursului politic; Armelle Jacquet-Andrieu (Paris), De Saussure à Coseriu: deux précurseurs de la linguistique cognitive; Gheorghe Jernovei (Cernăuţi), Latinitatea şi unitatea limbii române în concepţiile lui Eugeniu Coşeriu şi Stanislav Semcinski; Cristinel Munteanu (Piteşti), Pentru o justă înţelegere a conceptului de „semnificat” la Eugeniu Coşeriu; Eugenia Bojoga (Cluj) De la „saber linguistico” la „Sprachkompetenz”. Istoricul unui concept coşerian şi [eadem] Reprezentanţii Şcolii lingvistice de la Tübingen despre Coşeriu; Alexandrina Tomoiagă (Cluj), Metafora din perspectivă elocuţională; Florinela Floria (Bacău), Cronotopia alterităţii în lectură coşeriană; Vasile Bahnaru (Chişinău), Conceptul de „câmp semantic” în lexicologia modernă (cu referire specială la studiile lui Eugeniu Coşeriu); Alina Bursuc (Iaşi), Terminologia botanică din perspectivă coşeriană; Cristina Florescu (Iaşi), Eugeniu Coşeriu şi chestiunea terminologiilor; Alice Toma (Universitatea din Bucureşti / Bruxelles), Tehnica exemplificării la Eugeniu Coşeriu; Dinu Moscal (Iaşi), Limba funcţională şi arhitectura limbii; Sabina Rotenstein (Iaşi), Relaţia dintre formă şi conţinut în morfologia numelor proprii; Petronela Savin (Iaşi), Direcţii de cercetare în frazeologia europeană în lumina lingvisticii integrale coşeriene; Zamfira Mihail (Bucureşti), Etnolingvistica românească din perspectivă coşeriană; Florin-Teodor Olariu (Iaşi), Perspective coşeriene în sociolingvistica actuală; Dumitru Nica (Iaşi), Teoria părţilor de vorbire la Eugeniu Coşeriu; Lucia Cifor (Iaşi), Hermeneutica literară şi lingvistica textului; Nicolae Leahu (Bălţi), Eugeniu Coşeriu, poetul şi prozatorul; Iosif Camară (Iaşi), Eugeniu Coşeriu şi o problemă de filologie românească: rugăciunea Tatăl nostru în secolul al XVII-lea; Mihaela Secrieru (Iaşi), Statutul actual al limbii române în Republica Moldova; Dorel Fînaru (Suceava), Surse ale lingvisticii textului; Iulia Nica (Iaşi), Eugeniu Coşeriu y la lingüística latinoamericana; Michela Russo / prof. dr. Teresa Proto (Paris), Interferenze fonologiche e metriche. Rapporti tra il francese medievale di Francia e l’anglonormando; Viorica Condrat (Bălţi), Dialogue as a Particular Type of Text; Gabriel Mardare (Bacău), La linguistique, les mots et la communication. Esquisse pour une analyse des stratégies dialogiques de Coseriu; Victor Axenti (Cahul), Problema timpului şi a limbajului din perspectivă coşeriană; Maria Abramciuc (Bălţi), Componentele şi funcţiile discursului repetat în romanul Din calidor de Paul Goma; Victor Grecu (Sibiu), Limba – întruparea şi şansa veşniciei românilor; Mihaela-Cătălina Tărcăoanu (Piatra-Neamţ), Eugen Coseriu – Einführung in der Übersetzungtheorie (un manuscris inedit); Victoria Lifari (Chişinău), Interjecţia şi noţiunea de concept. Regretăm că din lipsa spaţiului nu putem menţiona şi celelalte comunicări, susținute în număr de peste 70. De remarcat că prezentările au vizat atât lucrări de exegeză, cât şi abordări originale şi aplicaţii, cu ajutorul instrumentelor din lingvistica integrală coşeriană, asupra discursurilor literar, politic, publicitar, religios etc.
După încheierea lucrărilor de la Iaşi, în după-amiaza zilei de joi, 28 iulie, un grup de 24 de participanţi la colocviu a plecat spre Bălţi, parcurgând cu emoţie în sens invers drumul formării lui Eugeniu Coşeriu (din vremea copilăriei şi a adolescenţei), de la Iaşi la Bălţi şi de la Bălţi la Mihăileni. Sosiţi la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, am fost întâmpinaţi cu multă căldură şi ospitalitate de rectorul prof. dr. hab. Gheorghe Popa şi de echipa sa entuziastă, precum şi de personalităţi marcante ale Republicii Moldova. Primirea şi deschiderea celei de-a doua părţi a colocviului au avut loc în Sala de festivităţi a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, pe fondul unor acorduri de muzică clasică oferite de cvartetul din cadrul universităţii. În deschiderea sesiunii au vorbit prof. dr. hab. Gheorghe Popa, prof. dr. Mihail Şleahtiţchi, Ministrul Educaţiei din Republica Moldova, prof. dr. Eugen Munteanu, Nicanor Dumitru Teculescu, consulul general al Consulatului General al României la Bălţi, acad. Indira Dzaganya, Academia de Ştiinţe Pedagogice a Georgiei, Ion Parea, preşedintele raionului Râşcani. A urmat apoi o sesiune plenară, intitulată Evocări ale personalităţii lui Eugeniu Coşeriu, la care au luat cuvântul Gheorghe Popa, Eugen Munteanu, Victor Grecu şi Rudolf Windisch, toţi rememorând momente de neuitat din cadrul întâlnirilor cu Eugeniu Coşeriu, în corelaţie cu aportul marelui lingvist la dezvoltarea ştiinţelor limbajului, în general, şi la promovarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, în mod particular. Aceleaşi aspecte, pe lângă multe altele, au fost reflectate şi în comunicările în plen susţinute în dimineaţa zilei următoare de acad. Anatol Ciobanu şi de conf. dr. Maria Şleahtiţchi. Au fost amintite, totodată, şi nedreptăţile suferite de-a lungul timpului de limba româna şi de românii din Basarabia, tărâm pentru care Coşeriu a fost şi este un simbol2. Lucrurile par să se mai fi degajat astăzi, însă se simte totuşi tristeţea din glasul românilor din Republica Moldova când vine vorba de limba română şi de încercările prin care trece.
Prima zi petrecută la Bălţi s-a încheiat cu o cină festivă oferită de gazde, cu bucate moldoveneşti dintre cele mai alese şi pe ritmuri de muzică populară românească interpretată de artiştii şi studenţii Facultăţii de Muzică şi Pedagogie Muzicală a Universităţii „Alecu Russo”, într-o atmosferă de prietenie şi voie bună, la care participanţii au avut prilejul să dialogheze liber şi să se cunoască mai bine.
Ziua următoare (ultima din cadrul colocviului) a debutat cu o sesiune plenară, a continuat cu lansări de cărţi şi reviste, urmate de inaugurarea Centrului de Studii „Eugeniu Coşeriu” şi defăşurarea lucrărilor pe secţiuni. După încheierea lucrărilor pe secţiuni şi după masa de prânz, un grup de peste 50 de participanţi la colocviu am pornit spre Mihăileni, locul naşterii lui Eugeniu Coşeriu, unde aveam să trăim emoţii de neuitat.
La casa părintească a ilustrului om de ştiinţă am fost întâmpinaţi tradiţional cu pâine şi sare de către preşedintele raionului Râşcani, Ion Parea, şi de către primarul comunei, Viorel Chiriţă, însoţiţi de un grup de tineri îmbrăcaţi în costume populare româneşti. Sub nucul din curte, a început să se audă, ca din alte vremuri, cântecul duios al ansamblului popular din Mihăileni, care ne-a făcut să înţelegem mai bine tristeţile nefericitei Basarabii. Trăirea autentică a fraţilor noştri de peste Prut ne-a pătruns pe toţi atunci când elevii Liceului „Eugeniu Coşeriu” din Mihăileni au pus în scenă drama familiei Coşeriu (de fapt, drama tuturor basarabenilor!) provocată de raptul Basarabiei, fapt ce l-a determinat pe tânărul Coşeriu să se refugieze, în 1940, în România, condus cu durere de tatăl său. Momentul emoţionant a continuat la Liceul Teoretic „Eugeniu Coşeriu” din sat, unde am putut vedea fotografii, lucrări şi cópii ale diplomelor primite de Coşeriu de-a lungul vieţii. Bucuria de a fi ajuns în aceste locuri, dublată de emoţie, ne-au fost prelungite de poeziile şi rememorările elevilor aceluiaşi liceu, îndrumaţi de profesorii lor, care ne-au aşteptat la restaurantul din localitate. Tot la Mihăileni am avut surpriza de a-l cunoaşte pe un fost coleg de şcoală primară al lui Eugeniu Coşeriu, aflat acum la vârsta de 92 de ani. Seara au urmat muzică, evocări, poezie şi mulţumiri aduse organizatorilor de la Bălţi, Mihăileni şi Iaşi, iar finalul ne-a unit pe toţi într-o horă a prieteniei şi a comuniunii ştiinţifice. Ne-am luat rămas bun de la aceşti oameni cu suflet mare, sinceri şi ospitalieri şi am pornit spre Iaşi, unde am ajuns la miezul nopţii.
Imaginea acestui colocviu aniversar nu poate fi descrisă decât la superlativ. Nivelul ştiinţific înalt al sesiunilor în plen, bucuria de a-i întâlni pe unii dintre cei mai mari coşerieni3 şi latura afectivă care s-a simţit pe parcursul celor trei zile ne-au făcut mai bogaţi şi mai conştienţi de responsabilitatea pe care o avem ca cercetători, uniţi de spiritul celui care este Eugeniu Coşeriu! Iar toate acestea nu s-ar fi putut întâmpla fără eforturile organizatorilor: prof. dr. Eugen Munteanu, director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al filialei Iaşi a Academiei Române (căruia i-a fost alături echipa de la Institut, în special Dinu Moscal şi Florin-Teodor Olariu), rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, prof. dr. hab. Gheorghe Popa, conf. dr. Maria Şleahtiţchi, împreună cu mulţi tineri entuziaşti. Prin strădania Domniilor Lor colocviul s-a constituit într-o manifestare ştiinţifică memorabilă şi benefică pentru perspectiva lingvisticii integrale!
Note
1 Eugeniu Coşeriu a absolvit Liceul „Ion Creangă” din Bălţi, apoi a urmat studiile de filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (1939-1940), an în care şi-a susţinut toate examenele din cei patru ani de studii, urmând, în paralel, şi cursuri de drept.
2 Însuşi Coşeriu afirma, într-un interviu, cu privire la superlativele asociate numelui său şi laudele care i se aduceau: „în Basarabia eu sunt considerat ca un fel de simbol al aspiraţiilor basarabenilor, şi, implicit, înţeleg şi accept chiar şi această exagerare, fiindcă această exagerare are o funcţie naţională în Basarabia, ceea ce mi se pare cu totul altceva. Prin urmare, orice lucru pe care îl spune orice om cu scaun la cap, pe care l-am spus şi eu despre limba «moldovenească», au, pentru basarabeni, o anumită greutate, au un anumit prestigiu şi sunt ca o armă, tocmai pentru că îşi atribuie această autoritate, spunând şi încurajându-se: «Iată ce spune Coşeriu despre limba „moldovenească”». Şi atunci până şi Snegur spune că da, marele nostru savant, doctor honoris causa ş.a.m.d., spune că limba română e adevăratul nume al limbii... E vorba aici de o funcţie de simbol, iată de ce accept” (Eugeniu Coşeriu, Universul din scoică. Interviuri realizate de Gheorghe Popa, Nicolae Leahu şi Maria Şleahtiţchi, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2004, p. 60).
3 În acest sens, nu putem decât să regretăm absenţa (determinată de cauze obiective) de la colocviu a profesorilor Mircea Borcilă şi Nicolae Saramandu.