Cugetări despre patrie


• Războiul imaginar este mai rău decât cel real, pentru că nu are capăt.
• Înfrânt în război, te vei întoarce acasă.
• Uneori, în luptă, succesul victoriei îl hotărăşte mortul care întrece numeric numărul morţilor taberei adverse.
• Războiul şi moartea nu pot fi trecute pe curat ca poezia.
• În război trebuie să ai un râu al copilăriei în care să te poţi spăla de sânge.
• Eroismul inimii creştine nu are vreme nici de fală, nici de regret – el este expresia clipei desăvârşite în care nu mai încape nimic altceva decât strălucirea sacrificiului.
• Îţi trădezi oare Patria mai sus de gloanţe?!
• Pierd războiul acei care, câştigându-l pe jumătate, stau şi îşi plâng morţii în cealaltă jumătate a lui.
• În război sângele celor care se luptă între ei se amestecă şi se pierde-n pământ.
• Războiul n-ar fi atât de îngrozitor dacă n-ar exista pe faţa pământului mame şi copii.
• De fapt, trăim cu toţii într-o singură Patrie care este obişnuinţa cu viaţa şi moartea.
• Un râu la două ţări şi un câine la doi stăpâni sunt două lucruri diferite.
• Legea poate atât cât poate poporul, nu mai mult.
• A nu putea plânge este ca şi cum nu ai avea copii; a nu putea râde e ca şi cum nu ai avea Ţară.
• Omul fără casă merge uşor la război, dar se şi predă la fel.
• Patria este ca un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă.
• Uşor rătăceşti în ţara ce nu încape în jurul unei singure pâini.
• E bine să înveţe un popor pe altul.
• Legile drepte ale unui stat sărac nu pot învinge într-un război, dar lumea le va slăvi ca pe-o izbândă.
• În război nu te poţi preface mort, că eşti repede îngropat.
• Dacă e să-ţi alegi cea mai frumoasă şi cea mai primitoare ţară, pune ochii pe meritul propriu, căci nu vei greşi.
• Cât caracter atâta ţară.
• Întâi vezi dacă poţi stăpâni şi îngriji un stup de albine, apoi să tragi cu ochiul la tronul Ţării.
• Exilul e dulce pentru cine ştie că-l aşteaptă Ţara.
• Îmi sunt dragi toate ţările, pentru că în oricare din ele aş fi putut să mă nasc, fiecare din ele putea să-mi fie patrie.
• Căzând din cinstea Ţării azi, din har chiar mâine vei cădea.
• Doi copii încap în braţele mamei, şi doi fraţi nu încap într-o ţară.
• Este mai uşor să mori pentru Patrie decât să lupţi pentru ea până la capăt.
• Este abstractă pacea fără bucuria libertăţii.
• Ţara nu este o râmă pe care să o tai în două fără să ucizi şi viaţa ei.
• Poetul doreşte să moară pentru Ţară, martirul moare.
• Cel mai rău copil nu este alungat de la masa părintească; pe cel mai rău copil părinţii îl petrec la război cu lacrimi în ochi.
• Trebuie să ştii cât război încape şi cât nu pe teritoriul Ţării tale.
• În război poţi ajunge în mod întâmplător erou, dar nu poţi să mori întâmplător.
• Oastea care a învins în bătălii începe să îndrăgească războiul.
• Încă mai strigă sângele jertfirii tale şi al copiilor tăi către Credinţa neamului tău şi încă mai strigă Ţara din singurătatea ei către numele tău, o, tu, Brâncovene.
• Iubirea de Patrie să nu ceară martori.
• Aş putea să îndur toate nenorocirile revărsate asupra Ţării mele, afară de una singură – asuprirea limbii strămoşeşti. Celui care ridică mâna asupra acestei minuni se cuvine să-i zdrobeşti capul ca unui şarpe.
• Dacă ai două patrii, copiii tăi vor avea trei.
• Două sunt cele pe care le-am iubit fără să le văd mai întâi: Dumnezeirea şi Patria.
• Nu aştepta să vină timpul meu, ci Ţara mea.
• Dacă este posibil să nu se vorbească de Patrie în poezie, atunci este şi mai posibil să nu se vorbească de poezie în Patrie.
• Nici chiar în vârtejul de foc al războiului n-ar trebui să călcăm pe sânge omenesc.
• Ca ochii mortului se închiseră pentru noi ferestrele Patriei.
• Când vine sfârşitul lumii, nu mai contează dacă mori în Ţară sau nu – atunci întregul pământ îţi este străin.
• Găsesc în cuprinsul iubirii femeii dragi tot atâtea locuri frumoase şi odihnitoare ca în cuprinsul Patriei mele.
• Imaginaţia trebuie să aibă, ca şi Patria, nişte hotare. Dincolo de aceste graniţe eşti un străin.
• Patria mea să fie deşteaptă.
• Poţi muri ca un laş pe timp de război, poţi muri ca un erou în vreme de pace.
• Românul care nu ştie câtă ţară a mai rămas în Ţară, nu ştie câtă moarte-l aşteaptă.
• Binecuvântează, Doamne, brazda: drumul cel drept pe care Patria merge la masă, la odihnă şi în străinătate.
• Nu câţi străini, ci câtă înstrăinare este în Ţară să ne sperie.
• Îmbătrânit-am în numele Tău, Doamne, din numele Tău mi-am luat pâinea, pacea şi Patria şi tot în numele Tău îmi va fi aşternut scump şi leagăn odihnitor după moarte.
• O Ţară mică numai în cer are hotar mare.
• Cine îşi schimbă limba îşi schimbă Patria.
• Să mori pentru Patrie atunci când ceilalţi îşi caută de ale lor înseamnă să-ţi dai viaţa pentru o patrie închipuită.
• Nu faci nimic cu vitejia ta dacă nu-i curajos şi poporul tău.
• Chiar nefiind război, dacă plânge pâinea, tot război se cheamă.
• Eroismul este o stare de spirit. De obicei, personalităţile eroice cunosc alte stări decât cea de sacrificiu – chiar naşterea propriului copil nu slăbeşte atracţia lor către moarte.
• Nu-mi cer iertare nici chiar în faţa Patriei dacă ştiu că am dreptate înaintea lui Dumnezeu.
• Cred că nu avem nici destui morţi, nici destui vii pentru a construi o Ţară puternică şi frumoasă.
• Lăsaţi în pace trădătorii poporului – nimeni nu poate vinde un neam fără îngăduinţa acestuia.
• Ca orice secol, nici acest veac nu poate ţine loc de Patrie – suntem, pur şi simplu, în vizită la el.
• În zilele noastre trebuie să numeri şi cuiburile din copaci dacă ţii cu adevărat la Ţara ta.
• Cine a fost la război, acela şi-a văzut a doua oară Patria, prima oară văzându-şi-o în copilărie.
• Fiecare Ţară se vede de pe muntele ei.
• Dacă pâinea lipseşte omului în timp de pace, înseamnă că războiul nu s-a terminat încă.
• Păcat că Dumnezeu, zidind naţiunile, a lăsat treburile păcii pe seama lor.
• Doamne, cum poţi să te rogi să învingi în război de vreme ce trebuie să ucizi?
• A muri pentru Patrie este aproape acelaşi lucru cu a trăi pentru ea.
• Căutaţi în naţionalismul fiecărui popor frumuseţea unor flori neobişnuite ce prind rădăcini numai în solul cutărei naţiuni.
• Patriotismul ne păstrează ca oameni, ne înalţă ca sfinţi şi ne curăţă de rugină numele imprimat în metalul veşniciei.
• Urâte sunt toate într-un război, dar mai ales să părăseşti lupta şi să fugi împiedicându-te de morţi.
• Laudă cu măsură poporul tău, pentru că şi tu faci parte din el.
• Pacea agoniseşte, războiul risipeşte, morţii n-au putere, tinerii cu ale lor, cerul este departe.
• Războiul îi face mai buni pe oamenii buni, mai răi pe cei răi, mai drepţi pe cei care-au murit.
• Avem numai atâta Ţară câtă încredere are Dumnezeu în noi.
• Republica Moldova e prea mică pentru a face o politică mare, iar poporul ei prea singur pentru a putea nimeri în propria lui istorie.
• Mă tem de război la fel ca şi de urletele şi dezmăţul păcii. Mai scumpă-i bunăvoinţa decât dărnicia unei ţări.
• Nu cât de larg este cerul deasupra Ţării tale, ci cât de adânc – asta contează.
• Este una să-ţi culegi din flori Ţara şi cu totul alta s-o culegi din asprimile zgurii şi din cenuşa urmelor ei.
• Rău este războiul, dar la nimic bun nu te poţi aştepta nici de la pacea uşuratică.
• Urâţi sunt în război şi agresorul, şi cel care se apără – ambii sunt fiare.
• Dragostea dintre femeie şi bărbat nu trebuie s-o aşezăm nici înaintea, nici în urma dragostei de Patrie, ea trebuie aşezată acolo unde a lăsat-o Dumnezeu: între Pământ şi Cer.
• Înţeleg că te poţi baricada pe veci într-o anumită opinie. Dar opinia mea este că Patria – dacă este exactă –, nu mi-o pot schimba.
• Războiul ia sfârşit numai atunci când învingătorului începe să-i fie teamă de propria victorie.
• Se spune că numai un război cu oameni de pe alte planete poate uni naţiunile. Este singurul război pe care îmi vine să-l aştept...
• Schimbă-ţi Patria în care zilnic ai nevoie de nişte martori.
• Îl iubesc pe Dumnezeu, chiar dacă pare să fi uitat Patria mea; îmi iubesc Patria, chiar dacă pare să-l fi uitat pe Dumnezeu.
• Dacă ai învins în război, nu mai număra morţii duşmanului, că va trebui să numeri şi mamele ucise de jale şi suferinţă.
• Nu cunosc un dar mai frumos din partea unui musafir străin decât acela care-mi elogiază Ţara în limba casei mele.
• Cine îşi schimbă limba, îşi schimbă Patria.
• Gloria greşită ţine atât cât ţine vremea greşită.
• Povara gloriei şi povara invidiei sunt la fel de grele.
• Pentru a găsi ceva de preţ este mai uşor să sapi în gloria străină decât în propriul orgoliu.
• Gloria fără Patrie este ca frumuseţea femeii: niciodată nu ştii ziua în care se va stinge.
• Gloria este ca şi coada păunului – atrage atenţia, dar nu înflăcărează inima.
• Curajul nu este naţional, dar simţirea lui naţională îi conferă o deosebită nobleţe şi sfinţenie.
• Biblia o putea scrie şi poporul român, pentru că n-a fost mai puţin chinuit şi mai puţin dăruit cu har, dar n-a avut un Hristos şi un Moise al său.