Atelierul de lectură şi discuţii – simularea personajului literar
Pentru tipar1. Profilul personajului literar sau „tot ce se află în capul” personajului meu
Un prim model de aplicare a tehnicii simulării personajului artistic ar putea fi prezentarea personajului cărţii citite şi definirea stării interioare pe care o trăieşte eroul ca pe una proprie. În cadrul unui atelier de lectură şi discuţii elevii clasei a V-a au experimentat însușirea rolului de personaj. Fiecare şi-a ales să fie un personaj, să-l prezinte de la persoana I-a, caracterizându-se succint prin unul dintre aspectele morale.
Pentru a facilita comunicarea, au fost propuse mai multe jurnale de gândire, cu expresii pe care elevii le-au completat şi utilizat în caracterizările lor.
Jurnal de gândire A.
• Sunt... Impresionez prin... Chiar dacă..., am ştiut... am reuşit să, am demonstrat că... Îmi place să... Cred că de la mine puteţi învăţa...
Jurnal de gândire B.
• Sunt... (prezentarea). Vreau să citiţi despre mine... Din păcate, am suferit un pic de pe urma... Ştiu să apreciez... Sunt... (alte calităţi)... Cred că merit... Nu sunt chiar mulţumit de mine... Recunosc că încerc să...
Jurnal de gândire C.
• Sunt... (prezentarea)... Sunt... (alte calităţi)... Lumea spune că sunt... În realitate sunt... Prin bunătatea mea am... Sunt un alt om. Probabil că am alt caracter... Eu cred că ar trebui să mă gândesc la comportamentul meu...
Oferim mai jos, drept exemplu, textul elaborat de un elev care a ales să fie Robinson Crusoe din romanul cu acelaşi nume al lui Daniel Defoe.
„Sunt Robinson Crusoe. Cu siguranţă că sunt un personaj literar ce impresionează toţi cititorii. Chiar dacă am fost singur pe insulă, am ştiut să-mi fac prieteni, să nu-mi pierd curajul, să inventez noi moduri de trai. Am răbdare, sunt ingenios şi asta îmi place. Cred că de la mine puteţi învăţa că în orice situaţie poţi să te descurci, dacă ţi-o doreşti cu-adevărat” (valori experimentale).
Observăm, în acest mesaj, încrederea în propriile forţe şi cutezanţa de care dă dovadă personajul. Este un model al prietenului credincios. Elevul prezintă o convingere însuşită prin lectura romanului şi anume că „trebuie să înveţi să lupţi, să înţelegi, să vorbeşti, să asculţi şi să taci atunci când este cazul” (valori de context ale mesajului – toleranţa).
De asemenea, remarcăm opinia bine argumentată a elevului. Discursul de la persoana I favorizează formularea ideilor-sinteză, pur atitudinale. Situaţia de simulare ajută la realizarea conexiunii între problematică, mesaj şi raportare la actualitate. Prin caracterul ludic se reuşeşte astfel încurajarea unor acţiuni realizate de personaj (valori de context ale educaţiei literar-artistice).
2. Personajul meu este în zodia...
De data aceasta vom genera comunicarea printr-un experiment de imaginaţie. Vom atribui personajului literar o dată de naştere, respectiv un semn zodiacal, fără intenţia de a învăţa semnele zodiacale, ci cu pretextul de a identifica trăsături de caracter ale personajului literar şi a comunica pe baza textului literar.
Activitatea în echipe poate demara cu sarcina de a analiza fişa-resursă „Personajul meu este în zodia...”. Elevii vor analiza toate caracteristicile zodiei fixate de profesor pentru fiecare grup în parte şi vor alege trăsătura potrivită personajului pe care îl caracterizează. Este foarte important ca, în procesul de argumentare, textul literar să fie dovada principală. Elevilor li se solicită dovezi textuale, fragmente, replici. Caracterizarea de personaj va fi atât directă, cât şi indirectă, astfel încât pe parcurs discuţia şi lectura să fie indispensabile.
Fişa-resursă „Personajul meu este în zodia...”
Berbec (21.03 – 20.04): plin de iniţiativă, ambiţios, hotărât, egoist, capricios, obraznic, idealist.
Taur (21.04 – 21.05): harnic, răbdător, încăpăţânat, rigid, hotărât, posesiv, egoist.
Gemeni (22.05 – 20.06): activ, optimist, încăpăţânat, capricios, dezordonat, deştept, împrăştiat.
Rac (21.06 – 20.07): prudent, sociabil, grijuliu, prietenos, modest, sensibil, nesigur.
Leu (21.07 – 21.08) : optimist, puternic, arogant, orgolios, nestăpânit, magnetic, egoist.
Fecioara (22.08 – 21.09): corect, obiectiv, analitic, încăpăţânat, precaut, nehotărât, modest, capacitate analitică, autocritic.
Balanţă (22.09 – 22.10): intuitiv, logic, estetic, temperat, autocompătimitor, nehotărât, diplomat.
Scorpion (23.10 – 22.11): hotărât, întreprinzător, pasionat, ager, arogant, senzual, tainic, nemilos.
Săgetător (23.11 – 20.12): neinteresat, idealist, compătimitor, risipitor, încăpăţânat, lipsit de tact, de neîncredere, împrăştiat.
Capricorn (21.12 – 19.01): diplomatic, vesel, profund, întreprinzător, egoist, materialist, carierist, ambiţios, rigid.
Vărsător (20.01 – 18.02): omenos, meditativ, onorabil, binevoitor, lipsit de simţ practic, de neînduplecat.
Peşti (19.02 – 20.03): tăcut, compătimitor, adaptabil, supersensibil, credul, risipitor, capricios, flexibilitate, autocompătimitor.
O altă sarcină ar putea fi analiza doar a unui singur semn zodiacal, urmând ca elevii să demonstreze că personajul literar ales este / nu este în zodia dată.
De exemplu, în procesul de caracterizare a personajului literar Alexandru Lăpuşneanul, din nuvela cu acelaşi nume de C. Negruzzi, elevii ar putea demonstra, cu exemple extrase din text, trăsăturile de caracter ale eroului, conform fişei-resursă. În exemplul de mai jos, elevii au ales trei semne zodiacale şi au încercat să aducă argumente pentru fiecare trăsătură de caracter. În final, în baza casetelor obţinute, ei au concluzionat că personajul analizat poate fi în zodia berbecului, întrucât au găsit cele mai multe argumente pentru aceasta.
O variantă alternativă de lucru ar fi ca elevii să demonstreze că personajul literar nu este născut în zodia aleasă / presupusă.
Caracterul ludic al tehnicii provoacă elevii la discuţii, creează condiţii de interes şi motivaţie. Este foarte important a se observa că procedeul dat contribuie la cunoaşterea de sine, fiindcă anume ea ne permite să realizăm introspecţia, să proiectăm perspectivele vieţii, să înţelegem trăsăturile esenţiale ale propriei personalităţi.
|
Berbec (21.03 – 20.04)
|
Leu (21.07 – 21.08)
|
Săgetător
(23.11 – 20.12) |
|||
|
plin de iniţiativă
|
„Dar tu, Moţoace? Învechit în zile rele, deprins a te ciocoii la toţi domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut şi pre mine, vei vinde şi pe Tomşa, [...] îţi făgăduiesc că sabia mea nu se va mânji în sângele tău; te voi cruţa, căci îmi eşti trebuitor, ca să mă mai uşurezi de blăstemurile norodului.”
|
optimist
|
–
|
neinteresat
|
–
|
|
ambiţios
|
„Să mă-ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt.” „A! Nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi, cum înţăleg?”
|
puternic
|
„Să mă-ncred în voi? zise Lăpuşneanul înţelegând planul lui. Pesemne gândeşti că eu nu ştiu zicătoarea moldovenească: «Lupul părul îşi schimbă, iar năravul ba?» Nu ştiu, că fiind mai mare peste oştile mele, cum ai văzut că m-au biruit, m-ai lăsat?”.
|
idealist
|
–
|
|
hotărât
|
Este hotărât să pedepesească
|
arogant
|
„Boaită făţarnică! adăugă bolnavul zbuciumându-se a se scula din pat; tacă-ţi gura; că eu, care te-am făcut mitropolit, eu te desmitropolesc. M-aţi popit voi, dar de mă voi îndrepta, pre mulţi am să popesc şi eu!”
|
compătimitor
|
–
|
|
egoist
|
„Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a căruia ochi scânteiară ca un fulger, şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi, şi voi merge ori cu voia, ori fără voia dumneavoastră.”
|
orgolios
|
„Du-te, mori pentru binele moşiei dumitale, cum ziceai însuţi când îmi spuneai că nu mă vrea, nici nu mă iubeşte ţara.”
|
risipitor
|
–
|
|
capricios
|
„Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!”
|
nestăpânit
|
„Să mă-ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt. A! Nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi, cum înţăleg?”
|
încăpăţânat
|
„Să mă-ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt. A! Nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi, cum înţăleg?”
|
|
obraznic
|
„Muiere nesocotită! Strigă Lăpuşneanul, sărind drept în picioare, şi mâna lui, prin deprindere, se răzimă pe junghiul din cingătoarea sa.”
|
magnetic
|
–
|
lipsit de tact
|
„Muiere nesocotită! Strigă Lăpuşneanul, sărind drept în picioare, şi mâna lui, prin deprindere, se răzimă pe junghiul din cingătoarea sa.”
|
|
idealist
|
„Boieri dumneavoastră! Să trăim de acum în pace, iubindu-ne ca nişte fraţi, pentru că aceasta este una din cele zece porunci: Să iubeşti aproapele tău ca însuşi pre tine, şi să ne iertăm unii pre alţii!”
|
egoist
|
„Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a căruia ochi scânteiară ca un fulger, şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi, şi voi merge ori cu voia, ori fără voia dumneavoastră”
|
de neîncredere
|
„Boieri dumneavoastră! Să trăim de acum în pace, iubindu-ne ca nişte fraţi, pentru că aceasta este una din cele zece porunci: Să iubeşti aproapele tău ca insuşi pre tine, şi să ne iertăm unii pre alţii!”
|
3. Axa vieţii personajului
Tehnica: se împarte o coală de hârtie în două, prin trasarea unei axe verticale. La unul dintre capete se scrie data naşterii, iar la celălalt – anul curent. Se împarte axa în intervale a câte 5 ani. Elevilor li se cere să-şi amintească evenimentele mai importante din viaţa lor şi să le noteze, aşezându-le în ordine cronologică pe axă. Este un exerciţiu psihologic care va antrena capacitatea de autoevaluare a elevilor.
Ulterior, le propunem elevilor să construiască o axă a vieţii personajului literar. De multe ori opera artistică poate fi lipsită de detalii precum data naşterii, studiile sau alte momente esenţiale din viaţa eroului. Textul poate oferi doar un instantaneu, însă propria experienţă de viaţă, precum şi experienţa literară îl va antrena pe elev într-un proces de reflecţie. Esenţa acestui exerciţiu nu constă în căutarea de adevăr, ci în posibilităţile uimitoare de a-şi imagina, de a recrea sensuri, de a oferi textului literar o valoare adăugată, de a modela destine.
Un experiment în acest fel, propus elevilor în cadrul atelierului de lectură, a vizat-o pe Otilia, personajul feminin central din romanul lui G. Călinescu Enigma Otiliei. Textul nu oferă informaţii sau detalii exacte despre naşterea protagonistei. Elevii au fost puşi în situaţia de a deduce data, locul naşterii, studiile făcute. Drept punct de plecare poate servi descrierea oferită de către autor: „Fata părea să aibă optsprezece-nouăsprezece ani”. Detaliile cu privire la timpul petrecut în casa lui Costache Giurgiuveanu ar putea fi un alt reper în axa vieţii. Căsătoria cu Pascalopol – un alt element temporal. Şi momentul în care Felix află despre o altă aventură din viața Otiliei, faptul că aceasta se căsătorise cu un alt bărbat bogat, poate sugera o altă etapă a vieţii sale.
Introspecţia în viaţa personajului oferă detaliul nescris al autorului, iar acest fapt conturează şi alte experienţe necesare formării cititorului cult.
4. Buletinul de identitate al personajului
Ne propunem prin acest experiment didactic să găsim alte detalii în textul literar, care vor facilita explorarea de text, revenirea la lectură, conştientizarea anumitor elemente de subiect, cel mai important exerciţiu fiind caracterizarea personajului.
Elevii vor completa, după algoritmul propus, rubricile Buletinului de identitate al personajului literar.
• Numele:
• Vârsta:
• Adresa:
• Înălţimea:
• Culoarea ochilor:
• Culoarea părului:
• Semne distinctive:
Extindem ideea de buletin prin caracteristicile personajului literar.
• Calităţi:
• Defecte:
• Gusturi:
• Talente:
Elevilor li s-a propus să realizeze exerciţiul în baza personajului literar Harap Alb. Discuţiile au fost aprinse, întrucât numele exact, iniţial, al personajului nu se cunoaşte. Au fost propuse nume reale, argumentate prin anumite trăsături de caracter: Marcel (un coleg care este frumos şi puternic), Ion (nume comun pentru poporul nostru), Vlad (semnifică putere). Bineînţeles, specificul speciei literare, basmul, a favorizat şi nume specifice: Făt-Frumos, Ilieş, Ion cel puternic.
Determinarea vârstei, la fel, a dat bătaie de cap elevilor. Unii au invocat maturitatea, acţiunile personajului fiind potrivite puterilor sau trăsăturilor de caracter la 30-35 de ani. Alţii au subliniat doza de naivitate a personajului, în acest fel atribuindu-i o vârstă de 18-19 ani.
Adresa, ca element geografic, favorizează posibilităţi originale de a realiza inserţii interdisciplinare, dar şi experienţe de viaţă. Una dintre adresele propuse a fost şi Republica Moldova, r-nul Briceni, menţionându-se că, posibil, cealaltă împărăţie se afla la sudul Moldovei, în Vulcăneşti.
Alţii au ales să numească ţara de origine a eroului Ţara Verde, de la numele tatălui său, Verde Împărat.
Descrierea portretului fizic este şi mai antrenantă, pentru că elevii vor atribui semne distinctive în funcţie de experienţa proprie literară şi de viaţă.
Drept fişă-resursă am putea să le oferim o informaţie despre descrierea caracterului în funcţie de trăsăturile fizice.
Fişă-resursă
Sprâncenele. Despre persoanele care au sprâncene subţiri sau care nu sunt bine conturate se crede că sunt nehotărâte şi neîncrezătoare în forţele proprii. De partea cealaltă, persoanele cu sprâncene groase, stufoase au o personalitate puternică. Sprâncenele unite denotă introspecţie, dar şi gelozie şi posesivitate.
Ochii. Dacă sunt adânciţi în orbite, ochii denotă o personalitate interiorizată. Ochii ieşiţi din orbite caracterizează o persoană foarte extrovertă. Ochii apropiaţi indică personalităţi cu o viziune îngustă asupra lumii. O distanţă mai mare dintre ochi denotă o fire deschisă, tolerantă.
Gura. Colţurile ridicate sugerează o personalitate optimistă, iar cele lăsate sunt întâlnite la persoanele dificile, greu de mulţumit.
Maxilarul. Un maxilar bine definit sugerează un caracter puternic, dar şi o fire încăpăţânată. Un maxilar mic denotă slăbiciune şi este specific persoanelor care se lasă influenţate uşor.
Ridurile. Cei care au riduri la colţul ochilor, cunoscute ca „talpa gâştii”, sunt firi deschise şi vesele, care oferă bună dispoziţie persoanelor din jur.
În concluzie, vom aminti că profesorul are o contribuţie decisivă la favorizarea stimulării imaginaţiei elevilor pentru redescoperirea de sensuri. Simularea apropie copilul de realităţile vieţii, iar aceasta îl face să devină un cititor cult, apt să interiorizeze şi să exteriorizeze sentimente.
Bibliografie
1. Umberto Eco, Lector in fabula, Editura Univers, Bucureşti, 1991.
2. Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
3. Judith A. Langer, Envisionment: A reader-based view of comprehension, The California Reader, 1987.
4. Constantin Parfene, Literatura în şcoală, E.U. „Al. Ioan Cuza”, Iaşi, 1996.
5. Vlad Pâslaru, Introducere în teoria educaţiei literar-artistice, Editura Museum, Chişinău, 2001.
6. c. Radu, Artă şi convenţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.
7. Constantin Şchiopu, Simularea întâlnirii cu personajul literar,în: „Limba Română”, nr. 5-9, 2005.
8. Constantin Şchiopu, Caracterizarea personajului literar din perspectivă estetică, în: „Limba Română”, nr. 11-12, 2008.