Dezvoltarea competenţei de a vorbi în public prin orele de limba şi literatura română şi prin activităţile extraşcolare


Omul este o fiinţă socială menită să interacţioneze în permanenţă cu semenii săi, să se adapteze, să se integreze, să colaboreze, să coopereze, să ia decizii, să-şi asume rolul de lider etc.
În acest sens, mediul educaţional european şi, implicit, cel din Republica Moldova, abordează insistent problema formării competenţelor ce „nu rezidă în resurse, ci în însăşi mobilizarea acestor resurse” (Ph. Perrenoud). La identificarea posibilităţilor de mobilizare a acestor resurse s-au mobilizat instituţii şi specialişti din întreaga lume, stabilind competenţele de care are nevoie cetăţeanul universal pentru a se integra cu succes în viaţa socială, pentru a beneficia de creştere economică, pentru a avea slujbe mai bune etc.
Dezvoltarea competenţei de a vorbi în public devine, aşadar, foarte importantă, derivând din prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, „document ce oferă un model de discriminare a competenţelor, de specificare a nivelurilor şi de evaluare a gradului în care vorbitorul cunoaşte limba”.
Competenţa de a vorbi în faţa unui auditoriu este o abilitate indispensabilă, solicitând cunoştinţe din diferite domenii, precum psihologie, teatru, cultură generală etc., de persuadarea discursului depinde reuşita profesională, dar şi cea personală. Conștientizând importanţa unei comunicări eficiente și rolul competenței de a vorbi în fața publicului, ne-am propus să dezvoltăm competențele specifice pentru standardele culturii literare și pentru standardele comunicării la orele de limbă și literatură română. Rolul şcolii în educarea unui vorbitor elevat fiind unul de primă importanţă, înţelegem că profesorului îi revine misiunea de a-i învăţa pe elevi cum să construiască un discurs eficient, argumentat, coerent, persuasiv; să elimine frica şi inhibiţia pe care vorbitorul le-ar putea resimţi.
Demersul nostru se sprijină pe următorii factori constataţi: accentul pus pe evaluările scrise (tezele, evaluările finale, naţionale), care au determinat dezvoltarea predominantă a abilităţilor de comunicare în scris în detrimentul celor de comunicare orală; realitatea lingvistică din Republica Moldova, ce se caracterizează încă, din păcate, printr-o stare precară a limbii vorbite; neputinţa vorbitorilor de a formula mesaje clare, coerente, argumentate.
Discursul,conform definiţiei din DEX, „este expunere oratorică în faţa unui auditoriu pe o temă politică, morală etc.; cuvântare; expresie verbală a gândirii; disertaţie, tratare a unui subiect de natură ştiinţifică sau literară; expozeu, tratat”.
Atestat documentar încă din sec. al V-lea î. de Hr., discursul public şi-a însuşit, de-a lungul timpului, mai multe roluri: la începuturi – de a-i convinge pe judecători de dreptatea cauzei prezentate, în prezent – de a informa, de a persuada, de a crea divertisment.
Astăzi, se recomandă ca vorbitorul să-şi construiască iniţial corpul discursului, să prezinte faptele, să le argumenteze în funcţie de tipul discursului, de auditoriu (vârsta, pregătirea intelectuală), chiar de ora la care trebuie să se ţină discursul, apoi să gândească modalităţile de a atrage atenţia publicului, de a modela vocea în funcţie de mesaj etc.
Competenţa de a vorbi în faţa auditoriului se formează pe toată durata ciclului gimnazial şi liceal şi, din punctul nostru de vedere, însumează aproape toate celelalte competenţe şi subcompetenţe specifice disciplinei Limba şi literatura română: utilizarea tehnologiilor informaţionale, audierea / interpretarea textului literar / nonliterar în limitele standardelor de conţinut, valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române, emiterea judecăţilor de valoare etc.
Îmbinarea tehnicilor de îmbogăţire a vocabularului – asocierile libere sau forţate, brainstorming-ul, cercetarea împărtăşită, pixuri în pahar, atelierele de discuţie, prezentările de carte etc. –,a oricărormetode prin care se dezvoltă competenţa-cheie de comunicare în limba maternă, împreună cu încurajarea, ghidarea vorbitorului de către profesor sunt factori ce contribuie la dezvoltarea competenţei în cauză.
De asemenea, considerăm foarte importantă atmosfera din clasă, relaţiile profesor – elev, elev – elev, deoarece ironiile colegilor sau evaluarea dură a profesorului îl pot inhiba pe elevul care luptă să-şi controleze emoţiile, deci este necesară crearea ethosului, care, după Aristotel, înseamnă credibilitatea vorbitorului, datorată modului în care audienţa percepe inteligenţa, cunoştinţele, sinceritatea celui care face prezentarea, corelarea acestuia cu pathosul (apelarea la emoţii prin gesturi, intonaţie, exprimări afective) şi cu logosul (raţionamente, dovezi, limbaj persuasiv), ce întregesc imaginea discursului.
Deşi am constatat existenţa unui număr impresionant de cărţi, studii, articole despre tipurile discursului, părţile constituiente ale acestuia, exemplificarea creării unui discurs, prin metode, tehnici, forme de lucru, este destul de săracă. Ne asumăm curajul să împărtășim în continuare din experienţa dezvoltării competenţei de a vorbi în faţa auditoriului prin activităţile din cadrul orei de limba şi literatura română şi a celor extraşcolare.
Activitatea didactică, în acest sens, s-a bazat pe anumiţi paşi: stabilirea gradului de manifestare a competenţei prin evaluarea discursului iniţial, identificarea carenţelor pentru fiecare vorbitor (vocabular insuficient, argumentare precară şi, pentru cei mai mulţi, stăpânirea cu greu a emoţiilor); identificarea şi exersarea părţilor discursului, prin prezentarea modelelor şi exerciţiul individual, prin verificarea unor tehnici de prezentare orală (am utilizat suportul teoretic Tehnici de comunicare eficientă, autor dr. Rodica Stânea, România); relevarea indicilor calitativi pentru următorul discurs; motivarea elevilor de performanţă pentru participarea la activităţile extraşcolare ce vizează dezvoltarea competenţei date.
Diagnosticarea gradului de dezvoltare la elevi a competenţei de a vorbi în public s-a efectuat în cadrul atelierului de discuţie, prin susţinerea unui discurs pe tema Destinul omului este creaţia (L. Blaga), cu notiţe de reper, cunoscând grila de evaluare: formularea clară a opiniei; validitatea argumentelor; coerenţa exprimării; corectitudinea exprimării; contactul cu sala; respectarea limitei de timp – 6 minute.
Analizând rezultatele evaluării iniţiale, am constatat că cei mai mulţi dintre elevi respectă structura textului (introducere, cuprins, încheiere), se exprimă, în linii mari, corect, îşi formulează clar opiniile. Deficienţele înregistrate se referă la modul de prezentare a discursului, la validitatea argumentelor, controlul imaginii personale, nerespectarea limitei de timp.
Pentru atelierul de discuţie Iubirea – sentiment al înfiinţării, elevilor li s-a propus să vizioneze conferinţa Despre iubire, ţinută de Dan Puric (disponibilă pe www.youtube.com). În cadrul activităţii, elevii au identificat structura discursului şi tehnicile de comunicare orală, pe baza unui plan de sarcini, propus de profesor.
Sarcini
Aşteptări
grupul 1
Formulează în 4-5 enunţuri impresiile despre începutul discursului.
– recunoaşterea introducerii (exordiul);
– crearea empatiei;
– tehnica autodezvăluirii, personalizarea discursului (ethos).
grupul 2
Precizează domeniile la care face referire vorbitorul. Selectează trei argumente de susţinere a ideii iubirii ca salvare pentru omul modern, care te-au impresionat.
– ineditul argumentului, originalitatea;
– corelarea ideilor din diferite domenii;
– validitatea raţionamentului, coerenţa exprimării (logos);
– credibilitatea vorbitorului etc.
grupul 3
Exprimă-ţi opinia despre încheierea discursului.
– reluarea ideii centrale, cu accentuarea punctelor tari;
– influenţa asupra auditoriului, ton patetic, fond emotiv (pathos).
grupul 4
Comentează modul de prezentare a oratorului: interacţiunea cu sala, limbajul corpului (privire, mimică, gesturi).
– menţinerea contactului cu sala prin întrebări retorice, prin apelarea la experienţa personală a ascultătorilor;
– poziţia braţelor, privirea, mimică expresivă, zâmbitoare / meditativă, în funcţie de mesaj (pathos).
 
La oră se discută răspunsurile la întrebări, se fixează concluziile cu privire la aspectele abordate. Astfel, elevii descoperă părţile discursului, se familiarizează cu unele tehnici ale prezentării orale, înţeleg rolul empatiei, dimensiune semnificativă a inteligenţei emoţionale, realizată prin „transpunerea imaginativ-ideativă în sistemul de referinţă al altuia” (S. Marcus), precum şi rolul adresării directe către ascultători, deprind tehnica autodezvăluirii.
Notând domeniile de referinţă (literatură, filozofie, psihologie, cinematografie, matematică, religie), conştientizează necesitatea documentării pentru a susţine un discurs informativ sau persuasiv.
Se enunţează, de asemenea, mai multe opinii despre iubire, aparţinând unor autori celebri – Cicero, R. Barthes, B. Pascal, Platon etc. –, dar se subliniază de fiecare dată punctul propriu de vedere. Se comentează limbajul gesturilor, al mimicii, poziţia capului, exprimarea paraverbală evidenţiind faptul că pentru vorbitor succesul discursului rezultă din ce spune şi cum spune, Dan Puric fiind un om de cultură deosebit, care încearcă să repună în circuit arta oratorică. Lucrul atent şi detaliat asupra discursului prezentat este, din punctul nostru de vedere, foarte important, întrucât stabileşte standarde înalte spre care trebuie să tindă elevul.
Pentru a studia diversitatea discursurilor şi a modului de prezentare, elevii au elaborat, pentru portofoliu, scheme şi grafice conceptuale cu privire la noțiunile-cheie ale discursului. În cadrul atelierului de lectură, prin citirea discursului Răzbunarea vulturului, din culegerea lui Octavian Paler Rugaţi-vă să nu vă crească aripi, s-a vizat identificarea de către elevi a caracterului inedit al exprimării, valorificarea mitului prin prisma culturii generale a autorului, a originalităţii acestuia. Elevii au descoperit modalitatea de a capta atenţia sălii prin introducerea explozivă, caracterul şocant, dar argumentat al ideii.
Tehnica jocului de rol a antrenat elevii în exersarea elaborării părţilor componente ale unui discurs şi a tehnicilor deexprimare orală. Activitatea s-a desfăşurat în grupuri, iar elevii au avut posibilitatea să îşi aleagă sarcina, în funcție de preferinţele şi tipul predominant de inteligenţă.
Fişa de lucru
Pornind de la afirmaţia lui Platon din Banchetul „Dragostea şi prietenia distrug de-a pururi tirania”, realizaţi părţile componente ale discursului cu subiectul: „Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpâneşte toate bunurile lumii” (Aristotel).
1. Redactează introducerea, propune idei originale prin care să captezi atenţia publicului, interacţionează cu sala.
2. Exemplifică tema prin referire la fapte de prietenie din literatură, din viaţa reală, experienţa personală.
3. Valorifică opinii despre prietenie ale personalităţilor, accentuând punctul propriu de vedere.
4. Formulează concluzii, adresează întrebări retorice, sensibilizează ascultătorii, invitând sala de a trece la acţiune în urma prezentării (tehnica mozaicului).
Fiecare grup a primit aceleaşi sarcini, cu indicarea timpului de lucru şi de prezentare. De asemenea, profesorul le dă elevilor indicaţii privind tehnicile interactive ce urmează a fi utilizate pentru a stabili contactul cu publicul. Elevii prezintă în faţa auditoriului rezultatele activităţii în echipe, urmând ca timp de o săptămână să-şi pregătească discursul integral.
Evaluarea continuă a gradului de manifestare a competenţei vizate a ajustat prezentarea discursului la parametrii daţi; informarea permanentă a elevilor în legătură cu performanţele obţinute, ghidarea şi încurajarea din partea profesorului a stimulat participarea elevilor, unii învingându-şi complexele, alţii obţinând performanţe.
Pe parcursul anului academic, elevii au realizat o serie de comunicări pe temele: Grigore Vieru, cavalerul adevărului, Visul rotundului românesc în creaţia viereană, Recuperarea sacrului în Fărâme de suflet de A. Silvestru ş.a., activităţi ce au contribuit esenţial la dezvoltarea competenţei de a vorbi în public.
Validarea rezultatelor cercetării s-a realizat prin evaluarea discursului Mihai Eminescu, românul absolut (P. Ţuţea). Determinarea gradului de dezvoltare a competenţei s-a efectuat în baza grilei vizând criteriile deja cunoscute elevilor.
Analizând rezultatele celor două evaluări, de diagnosticare şi de validare, am constatat o îmbunătăţire considerabilă a modului de prezentare a discursului. Elevii, însuşind diverse tehnici de prezentare, s-au putut depărta de suport, unii chiar au renunţat şi la notiţele de reper. Un aspect la care mai trebuie încă de lucrat este personalizarea discursului.
Competenţa de a vorbi în faţa auditoriului poate fi dezvoltată şi prin activităţile extraşcolare, o experienţă inedită fiind organizarea a două ediţii ale concursului de discursuri în public (pe care l-am coordonat şi moderat) susţinut de către elevii cl. a IX-XII-a în cadrul Săptămânii Limbii Române pe temele: Mihai Eminescu, românul absolut (P. Ţuţea) în 2013 şi Mihai Eminescu, omul deplin al culturii române (C. Noica) în 2014.Participanţii şi-au pregătit din timp discursul, fiind evaluaţi de un juriu constituit din profesori şi elevi conform următoarelor criterii: subiect, raţionament, dovezi – 40 de p., exprimare şi prezentare – 30 de p., stabilirea credibilităţii – 20 de p., răspunsuri la întrebări – 10 p. (grila de evaluare a concursului Public Speaking, organizat în 53 de ţări, inclusiv Moldova, sub patronajul reginei Marii Britanii). Limita de timp a fost de 5 minute pentru gimnaziu şi de 7 minute pentru liceu. Cele mai bune discursuri au fost publicate în ziarul „Basarabia literară”.
O altă activitate care a antrenat elevii în munca de cercetare şi prezentare este Conferinţa InternaţionalăGrigore Vieru – un spirit care a aprins cuvintele neamului românesc, organizată de instituţia noastră în cadrul activităţilor de parteneriat încheiate cu Colegiul Naţional „Ion Creangă”, Târgu Neamţ, România.Eleva Arhiliuc Cristina, cl. a XII-a, participă în acest an pentru a V-a oară, prezentând până acum următoarele discursuri: „Universul copilăriei în creaţia lui Grigore Vieru”; „Acasă în poezia viereană”;„Rădăcini şi dezrădăcinareîn creaţia lui Grigore Vieru”; „Mitul soarelui în creaţia lirică viereană” şi „Imaginea arhetipală a copilăriei în creaţia lui Grigore Vieru şi Spiridon Vangheli”.
O experienţă deosebită a fost organizarea atelierului de dezvoltare a competenţei de a ţine un discurs în public în cadrul Taberei de Matematică Altair, la Albena, Bulgaria (02.08-12.08.2011), sub egida DGETS, unde cei 22 de elevi cu care am exersat tehnici de prezentare în public au concurat la final cu discursul pe tema „Lumea în simboluri”.
Concluziile confirmă faptul că, demonstrând atitudini şi cunoştinţe, elevii îşi pot dezvolta abilităţile de comunicare discursivă. Utilizarea tehnicilor moderne de învăţare permite instruirea diferenţiată şi individualizată, valorifică stilurile de învăţare ale elevilor, dezvoltând relaţii interpersonale armonioase. Dificultatea o constituie faptul că această competenţă e greu de apreciat, se dezvoltă pe parcursul unui timp îndelungat şi se monitorizează anevoios în clasele numeroase.
Suntem conştienţi de faptul că nu toţi elevii vor reuşi să devină maeştri ai discursului în public, dar să se exprime corect, coerent, clar, atât oral, cât şi în scris trebuie să poată fiecare, de aceea rolul profesorului de Limbă şi literatură română este de a motiva, a încuraja formarea elevului ca vorbitor elevat, or, „Arta supremă a profesorului este de a trezi bucuria exprimării creatoare şi bucuria cunoaşterii” (A. Einstein).
 
Bibliografie
1. S. E. Bernat, Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, 270 p., accesibil pe internet http://ro.scribd.com/doc/14977461/SimonaElena-Bernat-Tehnica-Invatarii-Eficiente
2. T. Cartaleanu, O. Cosovan, V. Goraş-Postică ş.a., Formare de competenţe prin strategii interactive, Editura Pro Didactica, Chişinău, 2008, 204 p.
3. D. Cândea, R. Cândea, Comunicarea managerială. Concepte, deprinderi, strategie, Editura Expert, Bucureşti, 1996, 363 p.
4. http://ebookbrowse.com/public-speaking-gabriel-ferugean-pdf-d4659039
5. http://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/com/documente/Discursul-public.pdf
6. http://ro.scribd.com/doc/28203839/Cum-Sa-Vorbim-in-Public
7. http://www.olimpiadelecomunicarii.ro/tutoriale/structura-discursului-public.html
8. M. James, Arta de a convinge (traducător M. F. Cojocaru), Editura Vox, Bucureşti, 1998, 80 p.
9. Lia Sclifos, Viorica Goraş-Postică, Olga Cosovan [et.al.], O competenţă-cheie: a învăţa să înveţi. Ghid metodologic, Centrul educaţional PRO DIDACTICA, Chişinău, 2010, 136 p.
10. C. Şchiopu, Metodica predării literaturii române, S.n, Chişinău, 2009, 332 p.