Filologia modernă: realizări şi perspective în context european
Pentru tipar
La Chişinău, în perioada 7-9 mai curent, şi-a desfăşurat lucrările cea de-a doua ediţie a Colocviului Internaţional „Filologia modernă: realizări şi perspective în context European. Semiotica şi hermeneutica textului”. Reuniunea ştiinţifică a fost organizată de către Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi şi Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova. Locul desfăşurării simpozionului, raportat la tematica propusă participanţilor, este semnificativ în sensul în care acesta reprezintă un indiciu clar al imperativului integrării preocupărilor noastre de cercetare în sferele investigaţionale europene.
Solemnitatea de deschidere a lucrărilor a fost susţinută de către personalităţi care dirijează activitatea de cercetare filologică de la Chişinău: dr. conf. univ. Ana Bantoş, director al Institutului de Filologie al A.Ş.M., acad. Mihail Dolgan, doctor habilitat Anatol Gavrilov, precum şi de către cercetători marcanţi în domeniul literelor din importante centre culturale din România: dr. prof. Nicolae Râmbu (Iaşi), dr. prof. Odette Arhip (Iaşi), dr. prof. Nicolae Felecan (Baia Mare).
Colocviul a antrenat numeroşi profesori, cercetători consacraţi şi doctoranzi din diverse centre universitare ale Republicii Moldova (Chişinău, Bălţi, Cahul), România (Iaşi, Bacău, Bucureşti, Baia Mare, Cluj, Constanţa, Suceava, Craiova, Alba-Iulia, Târgovişte, Galaţi, Braşov, Timişoara, Arad), Rusia (Moscova), Bulgaria (Sofia), interesaţi de specificul problemelor existente în partea estică a Europei în domeniul ştiinţelor limbii, literaturii şi ale comunicării şi de posibilităţile recuperatorii şi de sincronizare.
La nivel de organizare, prin constituirea secţiunilor şi a atelierelor conform graficului tematic, manifestarea a avut mai multe avantaje de eficientizare pentru cei care au participat la simpozion. Astfel, a existat posibilitatea optării pentru comunicări ţinând de limbaje semiotice, teorii şi strategii ale comunicării, hermeneutica textului, domenii în interiorul cărora s-au operat şi alte grupări în funcţie de perspectivele pe care le-au oferit lucrările (deschidere naţională, europeană, comparatistă, teoretică, aplicativă etc.).
Selectate din secţiuni diferite ale simpozionului, câteva dintre textele comunicărilor rostite în cadrul acestui colocviu, prezentând un interes deosebit, sunt găzduite în prezentul număr al revistei „Limba Română”.
Redacţia „L.R.”