Erori gramaticale în exprimarea orală din mass-media autohtonă (pe baza monitorizării unor posturi tv naționale)

Corectitudinea exprimării orale și scrise reprezintă o condiție elementară în procesul de educare, de instruire a unei generații. Un popor agramat denotă un nivel scăzut de civilizare, fapt care presupune lipsa unor perspective de evoluție culturală. Or tocmai cultura, prin toate formele ei, garantează prosperarea unei națiuni. Deși acest adevăr este bine cunoscut, totuși în mentalitatea multora cultura vorbirii și a scrierii stă pe un plan secund, fiind considerată nerelevantă în condițiile unei competiții tot mai acerbe de esență consumeristă.

În cazul nostru, al segmentului românesc postsovietic, aflat în derivă lingvistică de mai multe decenii, curățarea, cizelarea, promovarea culturii vorbirii și a scrierii trebuie să devină primordiale, întrucât acest fapt ne garantează perpetuarea, precum și integrarea deplină în spațiul comun românesc.

În prezent, rolul covârșitor pentru propagarea limbii literare, a limbii îngrijite, bogate în semnificații și structuri coerente le revine tuturor celor a căror preocupare zilnică este cuvântul rostit și scris, și anume jurnaliștilor. Orice s-ar spune, ei sunt primii care ajung la mintea și sufletul vorbitorului de limbă română. Prin urmare, ei poarta și cea mai mare responsabilitate.

Remarcăm, pe de o parte, o îmbunătățire în utilizarea limbii literare standard a jurnaliștilor față de, să zicem, două decenii în urmă, când numărul și gravitatea greșelilor erau copleșitoare. Este vorba de dicția prezentatorilor, a moderatorilor, de vocabularul mult mai bogat, de prezența de spirit a multora dintre ei în situații neprevăzute. Pe de altă parte, observăm perpetuarea unor erori „istorice”, adică a unor inadvertențe care au fost comentate, analizate repetat de către filologi în spațiul mediatic de la noi prin numeroase tablete de cultivare a limbii.

Există greșeli care sunt comise din cauza mai multor factori de natură psihologică sau fiziologică, cum ar fi graba, stresul, oboseala și acestea pot fi ușor înlăturate în condiții adecvate de muncă, însă atestăm multe greșeli, din păcate, produse din necunoașterea normelor limbii literare, a căror înlăturare necesită atât o analiză minuțioasă, cât și un studiu aprofundat al acestora.

Relevăm, de asemenea, că în emisiunile elaborate, pregătite minuțios de redactori, editori (știrile, de exemplu) se atestă mai puține greșeli, pe când în cadrul emisiunilor în direct (live) frecvența diverselor erori este mult mai mare, fiind comise greșeli gramaticale și stilistice, care, deseori, denaturează mesajul și-l fac ininteligibil.

În cadrul acestui studiu, tratăm modul de exprimare al jurnaliștilor din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale, aspect adesea ignorat în abordările privind cultivarea limbii în context basarabean.

Una dintre greșelile frecvente întâlnite în exprimarea din spațiul public și, în special, în cel mediatic este acordul gramatical: al predicatului, al atributului, al articolului posesiv/genitival etc.

Astfel atestăm mai multe tipuri de greșeli ale acordului predicatului cu subiectul și vom aduce aici mai multe exemple: „Peste douăzeci și șase de tone de pește contaminat cu paraziți a fost descoperit la postul de inspecție la frontieră Giurgiulești...” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 08.09.22) – corect: Peste douăzeci și șase de tone de pește contaminat cu paraziți au fost descoperite. În acest caz, subiectul la plural cere un predicat la plural, or aici a fost realizat un acord prin atracție cu ultimul component al subiectului. O greșeală similară găsim în enunțul: „De ce n-a reușit structurile de stat din Republica Moldova să oprească laundromatul? (TV8, Cutia neagră, 29.09.22) – corect: De ce n-au reușit structurile de stat din Republica Moldova să oprească laundromatul? Confuzia singularului cu pluralul se produce, probabil, din cauza plasării predicatului în antepoziție.

O altă situație observăm în pasajul următor: „...există și opoziție care serios, într-adevăr, au probleme cu justiția...” (TV8, Cutia neagră, 15.09.22) – corect: ...există și opoziție, care, într-adevăr, la modul serios, are probleme cu justiția..., în care subiectul exprimat printr-un substantiv colectiv opoziție, cu formă de singular, solicită un predicat la singular. O situație similară întâlnim în textul ce urmează: „Familia ei au dat buzna în lăcaș, l-au luat la pumni pe preot și l-au scos forțat din biserică” (21.07.22, Vorbește Moldova) – corect: a dat buzna..., l-a luat la pumni... și l-a scos..., în care subiectul unic, exprimat, iarăși, printr-un substantiv colectiv (familia), cere un acord cu predicatul la singular, și nu la plural.

Alte erori privind acest aspect țin de acordul unui subiect la singular, cu sau fără un atribut la plural: „... dar și o ramă împodobită cu frunze, unde fiecare au putut face poze” (Știrile Pro TV, 12.10.22) – corect: ... dar și o ramă împodobită cu frunze, unde fiecare a putut face poze. „Niciunul din ei nu au reușit calificarea în finală” (Moldova1, Mesager, 22.07.22) – corect: Niciunul dintre ei nu a reușit calificarea în finală. Aici regula este clară: când subiectul unic, la singular este exprimat prin pronumele nehotărât fiecare sau prin pronumele negative nimeni, niciunul, cu sau fără un atribut la plural, acordul corect este cel formal, cu predicatul la singular.

De asemenea, o greșeală des întâlnită este confuzia dintre un subiect unic la singular cu alte părți de propoziție, precum atributul sau unele complemente circumstanțiale. De exemplu: „Includerea întreprinderii pe lista obiectelor de patrimoniu cultural vor permite păstrarea complexelor culturale și peisajistice de importanță națională pentru mai multe generații...” (PrimeTV, Primele știri, 28.07.22) – corect: Includerea întreprinderii pe lista obiectelor de patrimoniu cultural va permite păstrarea complexelor culturale și peisajistice de importanță națională pentru mai multe generații...; atributul obiectelor a fost luat împreună cu includerea drept subiect multiplu.

O situație aparte constituie acordul predicatului cu subiectul când acesta este un substantiv comun, care are un anumit gen gramatical, dar înțelesul altui gen. Acordul corect, în acest caz, va fi cel formal: „Deputatul Partidului Șor Marina Tauber a fost eliberată din arest la domiciliu” (PublicaTV, Reporter, 18.10.22) – corect: Deputatul Partidului Șor Marina Tauber a fost eliberat din arest la domiciliu sau „Alături de alți lideri mondiali, la procesiune este prezentă și președintele Republicii Moldova Maia Sandu” (TV6, Ora știrilor, 19.09.22) – corect: Alături de alți lideri mondiali, la procesiune este prezent și președintele Republicii Moldova Maia Sandu.

O problemă dificilă presupune și acordul în gen al numelui predicativ cu un subiect multiplu antepus, ale cărui elemente componente sunt substantive sau pronume de genuri diferite, întrucât aici intră în joc mai mulți factori: genul numelor de ființe, distincția între numele de ființe și cele de lucruri, iar la numele de lucruri numărul (singular sau plural) la care stă subiectul și apropierea față de predicat etc. Astfel, în enunțul „...dar colega mea Daniela și, sigur, invitații noștri sau invitatele noastre sunt mult mai bine pregătite (Moldova1, Buna dimineata!, 15.07.22), subiectul multiplu este format din substantive de genul masculin și feminin, prioritate având masculinul. Prin urmare, varianta corectă este ...dar colega mea Daniela și, sigur, invitații noștri sau invitatele noastre sunt mult mai bine pregătiți.

Atributul, de asemenea, prezintă mai multe probleme de exprimare, una dintre care ține de acordul în caz al acestuia cu termenul determinat. De exemplu, „Modificările se referă la ajustarea formulei de calcul a primei de asigurare de bază stabilită în funcție de coeficienții de rectificare ...” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 01.09.22) – corect: Modificările se referă la ajustarea formulei de calcul a primei de asigurare de bază stabilite în funcție de coeficienții de rectificare .... Normele limbii literare cer cu strictețe acordul în caz al atributelor neizolate; la aceste atribute, acordul este obligatoriu dacă adjectivul are compliniri sau dacă este distanțat de termenul determinat, ca în cazul nostru. Un enunț similar este și următorul: „... iar cel mai complicat este însuși procesul de înlăturare a bucății din ficat afectată de tumoare.” (PublicaTV, Știri, 20.10.22) – corect: ... iar cel mai complicat este însuși procesul de înlăturare a bucății din ficat afectate de tumoare.

O greșeală frecventă ce ține de acordul atributului este acordul în gen și număr cu un termen determinat unic: „Operatorul, de fapt, o să vă spună informația referitor de livrare” (JurnalTV, PopCorn Show, 07.09.22) – corect: Operatorul, de fapt, o să vă dea informația referitoare la livrare; „... continuă lucrările de remediere a carosabilului degradate de pe străzile municipiului”(N4, Obiectiv, 18.07.22) – corect: ... continuă lucrările de reparație a carosabilului degradat de pe străzile municipiului.

Alte greșeli de acord se referă la articolul posesiv/genitival, adesea abordat în cadrul tabletelor de cultivare a limbii. Este vorba de acordul în gen și număr al articolului posesiv, pentru care regula de bază este că acesta se acordă cu substantivul determinat nearticulat sau cu articol nehotărât. În enunțul: „În cele șapte decenii de domnie Elisabeta a II-a a fost martor a unor mari evenimente...” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 09.09.22) – corect: În cele șapte decenii de domnie Elisabeta a II-a a fost martor al unor mari evenimente..., articolul posesiv a este acordat în mod greșit cu substantivul determinat martor, genul masculin, numărul singular, în locul articolului al. O eroare similară întâlnim și în următorul text: „Potrivit șefului companiei Vadim Ceban, motivul ar fi că Moldova nu reușește în termenii stabiliți să facă auditul datoriilor istorice a Moldovagaz față de compania rusească” (TV6, Moldova zi de zi, 12.09.22) – corect: ... auditul datoriilor istorice ale Moldovagaz față de compania rusească. Aici acordul se face cu datoriilor, care este substantivul determinat. Există și un mod de verificare a corectitudinii acordului, și anume, articulând hotărât substantivul determinat: martorul evenimentelor, datoriile Moldovagaz.

Întrucât substantivul determinat nu este întotdeauna cel mai apropiat, complicaţiile ce țin de acord apar atunci când genitivul însoţit de articolul posesiv se va afla în construcţie cu un substantiv urmat de un atribut substantival cu prepoziţie, prin urmare, când avem a face cu următorul grup nominal: substantiv + substantiv cu prepoziţie + substantiv (sau pronume) în genitiv cu articolul posesiv.

Această construcţie poate reda două situaţii, în funcţie de care diferă şi regula acordului articolului posesiv:

a) dacă atât substantivul cu prepoziţie, cât şi substantivul sau pronumele în genitiv sunt atributele primului substantiv, articolul posesiv trebuie să se acorde în gen şi număr cu primul substantiv (procesul de rezonanță al ministrului corupt);

b) dacă substantivul sau pronumele în genitiv este atributul celui de-al doilea substantiv (care este atributul prepoziţional al primului substantiv), articolul posesiv trebuie să se acorde în gen şi număr cu al doilea substantiv (tip: procesul de integrare a refugiaților). Astfel de greșeli apar destul de des atât în exprimarea orală, cât și în cea scrisă: „... și de a crește nivelul de educație ecologică al populației” (Știri cu Angela Gonța, 16.09.22) – corect: ... și de a crește nivelul de educație ecologică a populației. În acest caz, substantivul în genitiv a populației este atributul celui de-al doilea substantiv (cu prepoziție): educație si, respectiv, acordul se face cu acesta. Verificând, e logic să se spună educația populației, și nu nivelul populației. O altă mostră de acest tip întâlnim în pasajul: „Potrivit avocaților, persoanele reținute sunt președinții organizațiilor teritoriale a Partidului Șor” (ProTV, Știrile ProTV, 22.10.22) – corect: Potrivit avocaților, persoanele reținute sunt președinții organizațiilor teritoriale ale Partidului Șor. Este vorba de organizațiile teritoriale ale Partidului Șor, dar nu de președinții acestuia, prin urmare, substantivul în genitiv ale Partidului Șor este atributul celui de-al doilea substantiv, cu care se acordă articolul posesiv.

Alte tipuri frecvente de greșeli gramaticale în spațiul nostru mediatic sunt, de asemenea, legate de întrebuințarea articolului posesiv/genitival, precum și de diverse alte parți de vorbire sau de propoziție. Printre erorile des atestate întâlnim omiterea articolului posesiv în cazul coordonării a două sau mai multe genitive. Exemple:  „În fiecare zi vedem hotărârea aliaților și partenerilor din întreaga lume de a ajuta Ucraina” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 09.09.22) – corect: În fiecare zi vedem hotărârea aliaților și a partenerilor din întreaga lume de a ajuta Ucraina; „Scopul este de a atrage atenția autorităților și populației asupra necesității utilizării raționale a resurselor și promovării energiei regenerabile” (Primul în MoldovaTV, Știri, 13.11.22) – corect: ... Scopul este de a atrage atenția autorităților și a populației asupra necesității utilizării raționale a resurselor, precum și a promovării energiei regenerabile.

La fel, putem vorbi despre numeroase greșeli privind unele forme gramaticale eronate, atestate la substantive, verbe, numerale, adjective, conjuncții, prepoziții etc. De pildă, în enunțul următor este utilizat un substantiv cu formă feminină pe care dicționarul nu o atestă: „Între timp, magistrații Curții de Apel Chișinău au decis ca fosta notară a ceea ce numesc procurorii „organizația criminală Plahotniuc...” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 07.09.22) – corect: fostul notar. O greșeală similară întâlnim în enunțul: „Informația a fost confirmată pentru presă de către procuroara Mariana Cherpec...” (RTRTV, Vesti Moldova, 19.07.22) – corect: Informația a fost confirmată pentru presă de către procurora Mariana Cherpec..., doar că, în acest caz, forma feminină este atestată în dicționar, dar este utilizată greșit. De asemenea, este greșită forma de genitiv a substantivului zeamă din textul ce urmează: „Pentru prepararea zemei avem nevoie de un bulion de pui” (Primul în MoldovaTV, Știri, 13.11.22) – corect: zemii.

Deseori întâlnim forme greșite de numeral ordinal: „Regele Eduard al optălea a abdicat în decembrie 1936, tronul revenindu-i ducelui Albert de York ...” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 09.09.22) – corect: al optulea; sau de numeral cardinal: „Păi, are optesprezece ani deja de activitate, nu?” (Știrile Pro TV, 20.10.22) – corect: optsprezece ani de activitate.

Nu de puține ori atestăm forme eronate ale verbelor; de exemplu, verbul de modalitate a trebui, conjugat ca un verb obișnuit, or acesta are un specific al său de conjugare, rămânând cu forma neschimbată, cu excepția persoanei a III-a plural: „Sunt absolut de acord. Oamenii trebuiesc informați” (TV8, Cutia neagră, 29.09.22) – corect: Sunt absolut de acord. Oamenii trebuie informați. Forme verbale greșite găsim și în alte pasaje de text: „Când revii, îi iai pe toți” (Moldova1, Buna dimineața,15.07.22) – corect: îi iei; „Cum poți să leși o pisică atât de frumoasă?...” (Moldova1, 15.07.22, Buna dimineața!) – corect: să lași etc. Foarte des întâlnim forma hibridă vroiam, în loc de voiam: „Inclusiv asta vroiam să spun...” (PrimeTV, Prima oră, 23.08.22) – corect: voiam.

Dacă ne referim la adjectiv, cele mai frecvente inadvertențe privesc formarea gradelor de comparație la adjectivele care nu au această calitate: „Sloganul aprobat pentru ediția din acest an sună foarte sublim...” (Moldova1, 19.08.22, Ediție specială) – corect: sună sublim; sau „Unul dintre cei mai oribili ani au fost anii ’90, când a murit prințesa Diana...” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 09.09.22) – corect: Anii ’90 au fost oribili din cauza morții prințesei Diana; sau „... peste tot, în mare parte, ca să nu zicem peste tot, sunt cifre destul de negative pentru actuala guvernare” (NTV, Acces direct, 21.07.22) – corect: sunt cifre negative.

Prepoziția și conjuncția sunt întrebuințate adesea fie cu abateri de la normele gramaticale, de la tradiția lingvistică, fie sunt calchiate, în special, după model rusesc. Una dintre greșelile atestate este omiterea prepoziției în cazul intercalării unei alte părți de propoziție între elementul coordonator și partea de propoziție coordonată. De exemplu, în enunțul: „Bine, domnule Catan, dvs. sunteți mai versat în ale dreptului decât mine și, probabil, domnul Robu...” (NTV, Acces direct, 19.07.22) – corect: decât mine și, probabil, decât domnul Robu..., elementul intercalat este un cuvânt incident (probabil). Deseori prepoziția de este omisă după numeralele cardinale propriu-zise de la douăzeci înainte, a cărei prezență este obligatorie atât în exprimarea orală, cât și în cea scrisă: „650 ucraineni au fost angajați în Moldova” (N4, Obiectiv, 19.07.22) – corect: 650 de ucraineni au fost angajați în Moldova. O greșeală constituie și omiterea prepoziției pe în construcții cu un complement direct, în special cu pronumele relativ sau interogativ care. Astfel omiterea lui pe poate modifica raporturile sintactice, ca în situația următoare: Asta e berea care am făcut-o noaptea trecută. E IPA brut. (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 08.09.22) – corect: Asta e berea pe care am făcut-o noaptea trecută. E IPA brut. În acest caz pronumele relativ care fără prepoziția pe are funcția sintactică de subiect, în locul funcției de complement direct.

O eroare care se perpetuează în spațiul public este utilizarea locuțiunii prepoziționale de comparație ca și în locul prepoziției ca, drept cu sensul în calitate de: „De ce nu ați fost foarte vizibili ca și opoziție în prima perioadă de mandat?” (TV8, Cutia neagră, 15.09.22) – corect: De ce nu ați fost foarte vizibili ca (în calitate de) opoziție în prima perioadă de mandat?; „... și, totodată, lista resurselor tehnico-materiale din dotarea acestora ce pot fi utilizate ca și rechizite” (TV6, Ora știrilor, 05.10.22) – corect: ... și, totodată, lista resurselor tehnico-materiale din dotarea acestora ce pot fi utilizate ca rechizite. Alte greșeli, așa cum observam mai sus, sunt legate de calchiere după model rusesc: „... în prezent, sub guvernarea dvs., o forță politică, un oligarh obscur reușește s-aducă cu bani nu știu de unde oameni” (TV8, Cutia neagră, 22.09.22) – corect: ... în prezent, dvs. fiind la  guvernare, o forță politică, un oligarh obscur reușește s-aducă cu bani nu știu de unde oameni. Prepoziția sub este tradusă inadecvat din limba rusă (под), nefiind specifică unor astfel de contexte.

În ceea ce privește conjuncția, atestăm câteva tipuri de greșeli, una dintre care presupune confuzia dintre conjuncții asemănătoare formal, dar diferite sub aspect funcțional: „Adesea facem niște legături între țări și vorbim aici de dialogul cultural, vorbim de relații diplomatice, relații bilaterale, ori, când ajunge subiectul digitalizării, Estonia este oferită drept exemplu...” (Moldova1, Ediție specială, 19.08.22) – corect: Adesea stabilim legături între țări și vorbim aici de dialogul cultural, vorbim de relații diplomatice, relații bilaterale, or, când ajungem la subiectul digitalizării, Estonia este oferită drept exemplu... Observăm, în acest caz, confuzia dintre conjuncția disjunctivă ori și cea adversativă, neologică or. O altă greșeală destul de des întâlnită este omiterea unui element dintr-o pereche corelativă a cărui prezență este obligatorie: „... dar ne dorim siguranță pentru toți cei implicați, cât și pentru fani...” (N4, Obiectiv, 22.07.22) – corect: … dar ne dorim siguranță atât pentru toți cei implicați, cât și pentru fani. Același tip de greșeală observăm și în enunțul următor: „Deși legea obligă autoritățile locale să nimicească buruiana, la modul practic, problema este ignorată” (JurnalTV, Jurnalul orei 19:00, 01.09.22) – corect: Deși legea obligă autoritățile locale să nimicească buruiana, totuși, la modul practic, problema este ignorată. Omiterea sau utilizarea altui element component în cazul conjuncțiilor perechi, de asemenea, constituie, o greșeală gramaticală: „El spune că nici poliție, procuratură sau asistență socială nu l-au putut ajuta, așa ca bărbatul a decis să-și spună povestea la televizor” (PrimeTV, Vorbește Moldova, 18.07.22) – corect: El spune că nici poliția, nici procuratura și nici asistența socială nu l-au putut ajuta, așa ca bărbatul a decis să-și spună povestea la televizor.

O eroare foarte frecventă este utilizarea conjuncției adversative dar în cadrul coordonării copulative, în care este vorba de părți omogene, și nu de elemente care se opun. De exemplu: „Mai multe rachete rusești au fost doborâte deasupra Kievului, dar și la Odesa” (Știrile Pro TV, 22.10.22) – corect: Mai multe rachete rusești au fost doborâte deasupra Kievului, precum și a Odessei; sau: ... va prezenta o primă sinteză cu cele mai importante, dar și actuale subiecte ale zilei (TV8, Știri cu Angela Gonța, 13.09.22) – corect: ... va prezenta o primă sinteză cu cele mai importante și actuale subiecte ale zilei.

În concluzie, considerăm că, în virtutea celor discutate, relatate supra, se impun anumite acțiuni de supraveghere continuă a ținutei lingvistice din spațiul nostru mediatic, pentru a contracara asemenea derapaje în exprimarea celor responsabili.

Grammatical errors in the oral language of local mass media (based on the monitoring of a list of national TV stations)

Keywords: correctness; oral language; grammatical errors; grammatical agreement; frequent mistakes

The correctness of oral and written expression is a basic prerequisite in the process of educating and cultivating a new generation. Thus, in our article, we deal with the journalistic discourse from the point of view of grammatical correctness, an aspect often ignored in approaches to language development in the Bessarabian context. The present study relies on results gathered from the process of monitoring the linguistic standards of a selected array of national TV stations.