Asimetria gender în limbă

Genul este o categorie gramaticală, specifică limbii române și multor altor limbi, prin care se face diferența dintre masculin și feminin pentru substantive, adjective, pronume, articol. Genul se manifestă pregnant în special în cadrul substantivelor. Acestea pot exprima diferențe semantice referitoare la deosebirile de sex (masculin/feminin), implicând disocierea numelor în animate și inanimate. Din punct de vedere semantic, se identifică: a) genul masculin bărbat, frate, țăran etc.; câine, berbec, cocoș etc.; b) genul feminin femeie, soră, soacră etc., oaie, albină, găină etc.; c) genul neutru pentru o serie de substantive inanimate: scaun, drum, ram etc. Este important de reținut că „Exprimarea opoziției de gen prin perechi substantivale de gen se realizează prin: a) cuvinte cu radical diferit în cazul substantivelor animate personale: bărbat/femeie, băiat/fată sau nepersonale berbec/oaie, cocoș/găină; b) cuvinte cu același radical, diferențiate prin sufixe, în cazul substantivelor mobile (animate personale și nepersonale), reprezentând: cuvânt-bază și cuvânt derivat cu unul dintre sufixele moționale feminine -ă: elev/elevă, avocat/avocată etc.; -că: român/româncă, țăran/țărancă etc.; -easă: împărat/împărăteasă, preot/preoteasă etc.; -iță: doctor/doctoriță, măgar/măgăriță etc.; -oaică: lup/lupoaică, zmeu/zmeoaică etc.” (GALR 2008: 67).

Crearea femininelor prin utilizarea sufixelor moționale a căpătat amploare în ultimul timp, când în comunicare sunt introduse și propagate tot mai insistent forme de feminin ale unor cuvinte ce denumesc diverse profesii și ocupații, practicate în trecut doar de bărbați – ministru/ministră, deputat/deputată, polițist/polițistă ș.a.

În societatea actuală se discută mult despre aspectul gender reflectat în limbă, avându-se în vedere modul în care limbile prezintă cele două entități: masculin – feminin. Se constată că, în general, prevalează modul androcentrist, orientat spre bărbat și cu viziunea asupra lumii din perspectivă masculină, iar femininul apare într-un plan secundar, mai mult în rol de obiect, nu de subiect, astfel încât se poate vorbi despre o „asimetrie gender”, adică de prevalarea masculinului față de feminin. În prezent, în discursul academic au apărut mai mulți termeni ce reflectă conceptul gender în limbă anume din perspectiva egalității de gen, ca, de exemplu „limbaj gender neutru” (Gender Neutral Language) și sinonimul său „limbaj nongender” (Non-Gender Specific Language), „limbaj sexist” (Sexist Language), „limbaj nonsexist” (Non-sexist Language).

Au fost identificate câteva particularități ale androcentrismului lingvistic, printre care se enumeră: a) identificarea noțiunilor om – bărbat (engl. man, fr. homme); b) substantivele de gen masculin se utilizează cu sens generalizator, cu referire la persoanele de ambele sexe (de exemplu, elevi, călători, cumpărători etc.); c) feminitatea și masculinitatea se deosebesc tranșant și constituie o opoziție de tip inferior (fem.) – superior (masc.); d) multe substantive feminine sunt derivate de la cele masculine etc. (Кирилина 2003). În gramatici dominanta masculină se identifică și în formele inițiale (de dicționar) ale multor cuvinte, care sunt date mai întâi la masculin, urmând derivatele feminine ale acestora, de exemplu, adjectivele albastru/albastră, vesel/veselă etc. Asemenea cazuri sunt calificate drept „conservatorism lingvistic al formelor de masculin”.

Utilizarea cuvintelor ce conțin indici gramaticali pentru diferențierea genului este legată de anumite tradiții socioculturale, precum și de o serie de stereotipuri despre calitățile, atributele și normele de conduită în funcție de sex. Astfel, se fixează o stereotipie gender, materializată în așteptările pe care le au vorbitorii vizavi de conduita persoanelor, în funcție de sexul acestora. În fiecare cultură există viziuni tradiționale în legătură cu normele de conduită care reglementează comportamentul gender. Acestea deseori vin în contradicție cu valorile promovate de adepții egalității de gen care se opun discriminării gender. Anume din perspectiva egalității de gen s-a început crearea și utilizarea denumirilor de profesii, funcții, ocupații, caracteristici ș.a. cu forma gramaticală de feminin, în mod tradițional, de la cele de masculin. La noi, cele mai multe și mai aprinse discuții au apărut în spațiul public în legătură cu denumirea ministră, care a stârnit multe comentarii negative din partea unora, dar și admirative, din partea altei tabere (Zafiu 2004). Remarcăm că, până la urmă, cuvântul a fost „oficializat”, acceptat de mass-media, dar unele dicționare, de exemplu DOOM 3 îi dau o marcă stilistică mai puțin academică, atașându-i mențiunile (fam.) și (col.), care îi diminuează valoarea stilistică.

Tendința de „feminizare” a gramaticii se înscrie într-un spectru mai larg de probleme, ce vizează egalitatea de gen, și anume „limbajul nonsexist”, care vine să înlăture/să anihileze formele de exprimare considerate discriminatorii, bazate pe categoriile de gen. Prin „limbaj sexist” se are în vedere utilizarea în comunicare a unor cuvinte și expresii ce prezintă femeia și bărbatul în manieră umilitoare, degradantă și violentă; acest limbaj poate conține expresii jignitoare, aluzii cu tentă sexuală, diverse forme de etichetare a comportamentului, vestimentației, precum și unele glume, vulgarități, aluzii cu tentă sexuală etc. În afară de aceste aspecte, care țin de etica și comportamentul civilizat, se promovează ideea unui limbaj echilibrat la gen, având drept scop înlăturarea supremației masculinului și alcătuirea/utilizarea pe scară largă a formelor de feminin (A se vedea CORM 2021).

O serie de mass-media au apreciat inițiativa și au început utilizarea pe scară largă a femininelor, creând uneori forme destul de controversate, dacă nu chiar hilare. Astfel că pe mulți i-au luat prin surprindere asemenea denumiri ca „doctoră habilitată”, „istorică” (de la denumirea de profesie „istoric”), „profesoră (nu profesoară!) universitară”, „cadră didactică” (nu „cadru”), „ofițeră” (în DOOM 3 găsim forma „ofițereasă” cu mențiunea (fam.)), „rectoră” (inclusă acum în DOOM 3 cu mențiunea (rar)). În lucrarea Limbajul nonsexist (Handrabura
et al. 2018) au fost propuse multe forme controversate, cum ar fi „medică” (de la „medic”), „ingineră” și „ingineriță” (de la „inginer”), „primară” (de la „primar”), „consulă” (de la „consul”) ș.a. Multe nedumeriri au fost generate de cazurile când unele dintre aceste denumiri aveau și anumite calificative, creându-se astfel niște echivocuri nu prea plăcute, de ex., „primară generală”, „consulă generală”, „academiciană coordonatoare”, „însărcinată cu afaceri”, „critică literară” ș.a.

O altă cale de a ajunge la egalitatea/echitatea de gen este cea de a estompa frecvența substantivelor cu sens generic de plural, care au forma de masculin, de tipul cetățeni, călători, cumpărători, prieteni, elevi, participanți, abonați, utilizatori, vizitatori, autori, colegi, studenți, pensionari. În asemenea cazuri, masculinul are o valoare neutră, de „hipergen”, referirea făcându-se și la grupuri, colective etc. alcătuite din persoane atât de sex masculin, cât și de sex feminin.

În mod tradițional, se obișnuiește utilizarea acestor substantive avându-se în vedere persoanele de ambele sexe: când spunem, de exemplu, „dragi elevi”, este evident că îi avem în vedere nu doar pe elevii băieți, dar și pe elevele fete. Același lucru este și cu adresările „stimați colegi” sau celelalte – stimați călători / alegători / consăteni / orășeni ș.a.m.d. Or, în prezent, se consideră că este o discriminare a femeilor acest mod de adresare, doar cu substantive de genul masculin, de aceea se recomandă adresările de tipul „Dragi colegi și colege!”, „Stimați vizitatori și vizitatoare!”, precum și enunțuri de tipul: „Lucrarea va fi de folos studenților și studentelor de la facultatea de istorie”; „Elevii și elevele liceelor pot participa la acest concurs”; „Angajații și angajatele întreprinderii vor primi îndemnizații” etc.

Anume pentru anihilarea acestei „supremații a masculinului” și pentru instaurarea unei egalități de gen, se propagă intens utilizarea formelor de feminin recent apărute, în special a denumirilor de profesii, multe dintre acestea regăsindu-se deja în dicționare, de exemplu în DOOM 3: conferențiară cu mențiunea (persoană care conferențiază), or pentru conferențiar este dată mențiunea (grad universitar), care lipsește la forma de feminin; redactoare cu mențiunea (rar); informaticiană; terapeută ș.a. Dar multe mai rămân doar cu forma de masculin – doctor, învăţat, biker, rocker, dealer, fan, bodyguard, rapper, chirurg, general ș.a., pentru care formele de feminin apar doar ca ocazionalisme, de ex., primăriță (fam.), chirurgă (rar).

Pentru denumirile de profesii terminate la masculin în -log (biolog, filolog, meteorolog etc.) în DOOM 3 sunt date derivatele feminine formate cu sufixele -logă și -loagă, dar cu mențiunile (livr.)/(colocv.), de exemplu: meteorologă (livr.)/(colocv.) meteoroloagă; politologă (livr.)/(colocv.) politoloagă, adică meteorologă, politologă pot fi utilizate în stilul livresc, oficial, iar meteoroloagă, filoloagă, politoloagă ș.a. sunt din registrul vorbit, colocvial, deci nu sunt potrivite pentru stilul oficial.

În lumina acestor discuții a apărut și o nouă ediție a clasificatorului ce conține denumirile de ocupații, în care aproape toate au și forme feminine. Acest Clasificator al Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-2021), care a fost revizuit pe parcursul anului 2020, a fost aprobat în redacție nouă prin Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 11 din 12 noiembrie 2021 și înregistrat de către Ministerul Justiției pe data de 24 decembrie 2021. Sunt înregistrate aici denumirile și pentru masculin, și pentru feminin: zoolog-şef/zoologă-șefă, decan/decană, meteorolog/meteorologă, conferenţiar universitar/conferențiară universitară, lector universitar/lectoră universitară, psihopedagog/psihopedagogă, pedagog social/pedagogă socială, filolog/filologă, ghid interpret/ghidă interpretă și așa mai departe.

Se observă, în anumite cazuri, diferențe față de DOOM 3, de exemplu, în CORM găsim căpitan/căpitană (căpităneasă), pe când în DOOM 3 lipsește căpitană; avem bărbier/bărbiereasă (în DOOM 3 nu este bărbiereasă, ci bărbieriță); de la vânător s-a format vânătoriță (în DOOM 3 femininul lipsește); se dă tâmplar/tâmplăriță (în DOOM 3 figurează tâmplăreasă, nu tâmplăriță); se atestă ministru/ministră (în DOOM 3 ministră este marcată cu (fam.) (colocv.); procuror/procuroră (în DOOM 3 nu este procuroră, ci procuroare) ș.a.

Însă în CORM au rămas doar cu forma de masculin (spre dezamăgirea unora!) denumirile manager, medic, dealer, consul, notar, istoric, critic literar, hairstylist, terminolog, istoric literar, maistru, ofițer, pilot, comandant, dispecer, broker, designer, taxidermist, fotomodel, manechin, lăcătuş ș.a., pentru care se propuseseră anterior formele de feminin notară, medică și tot așa.

Unii specialiștii sunt de părere că forma de masculin în locul celei de feminin reprezintă stilul literar, oficial. În schimb, varianta de feminin, obținută cu ajutorul unui sufix moțional, reprezintă o formă familiară, aparținând mai mult limbajului colocvial.

Este de menționat însă că sistemul gramatical nu poate și nici nu trebuie să fie modificat în mod radical, pentru a reflecta toate cerințele/doleanțele gender. Având în vedere faptul că uzul determină norma, chiar și schimbările efectuate și prezentate în dicționare nu totdeauna sunt luate în considerație de vorbitori și nici de instanțe, care, de multe ori, preferă normele de exprimare tradiționale, de exemplu, cele de masculin pentru desemnarea funcțiilor, titlurilor ș.a.

Un exemplu elocvent este oferit în acest sens chiar de Academia Română în următoarea informație, în care toate titlurile și funcțiile unei doamne sunt redate prin forma de masculin: „La sfârşitul lunii februarie 2016, prestigioasa editură Oxford University Press a publicat lucrarea The Syntax of Old Romanian, coordonată de prof. univ. dr. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, reputat lingvist, cu o solidă carieră, cercetător gradul I la Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti» al Academiei Române şi profesor emerit la Catedra de Lingvistică a Universităţii Bucureşti” (Zafiu 2004). Iar în presă formele de feminin mai apar din când în când, însă predomină, se pare, cele tradiționale, de ex.: „Cristina Gherasimov va fi negociatorul-șef al RM pentru aderarea la UE; ... Ea a lucrat ca analist în cadrul Programului... (Unimedia, 27.01.24)”; „Ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru” (https://tvrmoldova.md/article/52d4b8eac5d57acc/ministrul-justitiei-) și multe altele (s.n. – I.C.).

Categoria genului cuprinde o arie cu mult mai mare decât denumirile de profesii și funcții. În plan funcțional, genul trebuie luat în considerație și tratat cu multă atenție atunci când se creează mesaje ce cuprind substantive epicene, care sunt de câteva categorii: a) nume de animate personale de ambele sexe, încadrate într-un singur gen, fie masculin – părinte, făt, fie feminin – de tipul rudă, persoană, călăuză, victimă etc.; b) nume de animate nepersonale de ambele sexe, încadrate la genul masculin – jder, struț, șoim, păstrăv, păianjen; c) nume de animate nepersonale de ambele sexe, încadrate la genul feminin – cămilă, veveriță, vrabie, știucă, albină ș.a.; d) nume de animate nepersonale de ambele sexe, încadrate la genul neutru – dobitoc, animal, macrou etc.

Categoria de gen este specifică și substantivelor inanimate. Astfel se constată că „sunt în general masculine numele de arbori (brad, fag, măr, exceptând magnolie, salcie etc., care sunt de genul feminin); numele lunilor anului (ianuarie, februarie etc.); numele notelor muzicale (do, re, mi etc.); numele cifrelor și ale numerelor (unu, doi, trei etc.); numele sunetelor și ale literelor (a, b, c, d ), care au și variante de genul neutru (a-uri, b-uri, c-uri etc.). Sunt, în general, de genul feminin majoritatea numelor de fructe (pară, gutuie, vișină etc., exceptând măr, grepfrut etc., care sunt de genul neutru); numele zilelor săptămânii (luni, marți etc.); numele părților zilei (dimineață, seară etc.); numele anotimpurilor (iarnă, vară etc.); numele de acțiuni provenite din infinitive verbale (citire, plecare, venire etc.); cele mai multe nume de însușiri (bunătate, frumusețe, prostie etc.); unele nume de stări și sentimente (frică, iubire, oboseală etc.)” (GALR 2008). Aceste exemple demonstrează cât de complexă este categoria genului și câte efecte semantice și stilistice poate genera un cuvânt, anume din perspectiva categoriei genului.

Campania de modernizare/feminizare a unor denumiri și de utilizare mai frecventă și mai insistentă a femininelor, în paralel cu formele de masculin, are drept scop înlăturarea discriminării pe bază de gen și obținerea egalități gender prin ajustarea și înnoirea unor forme tradiționale. Nimeni nu poate nega că procesele de înnoire și de schimbare în limbă sunt inevitabile, însă doar timpul va arăta, până la urmă, ce modificări au fost implementate cu succes și cu folos pentru reușita comunicării.

Referinţe bibliografice:

CORM 2021 = Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-2021). Disponibil: https://monitorul.fisc.md/upload/old_files/CORM-2021.pdf

GALR 2008 = Gramatica limbii române, Vol.1, Cuvântul, București, 2008

Handrabura et al. 2018 = L. Handrabura, Gherasim A., Butuc M., Limbajul nonsexist. Repere conceptuale și recomandări practice, Chișinău, 2018

Moroianu 2011 = C. Moroianu Derivarea prin substituţie de afixe. Sufixe substantivale vechi. Disponibil: www.unibuc.ro/prof/...c/.../2011febSufixe_subst_vechi

Zafiu 2004 = R. Zafiu Ministră, ministreasă, ministroaică. Disponibil: https://timpul.md/articol/o-rubrica-noua-pacatele-limbii-noastre-44470.html

Кирилина 2003 = А. Кирилина, Гендерная асимметрия в языке. Disponibil: http://www.owl.ru/-win/womplus/2003/01_05.htm

Gender asymmetry in language

Keywords: derivation; grammatical gender; masculine-feminine opposition; gender equality; feminine forms

The article reflects the processes of formation and operation of feminine gender variants for the names of professions and occupations, as well as other aspects related to the category of gender in the Romanian language.