Gând bun lui Anatol Petrencu
De decenii bune, nu încetez să mă minunez de tenacitatea acestui istoric aproape tăcut în România, dar mereu prezent în peisajul culturii românești și în viața elitei literare și istorice basarabene. L-am cunoscut demult, la Cluj, în ambianța profesorilor Ștefan Pascu și Pompiliu Teodor. Era reținut, discret, modest, dar povestea cu har despre Basarabia, într-o limbă literară frumoasă, înnobilată cu accentul dulce moldovenesc, aproape necontaminat de influența limbii ruse.
Numele – Petrenco – îi fusese pervertit în manieră slavă de către vechii stăpâni imperiali, albi sau roșii. Îl transformase în Petrencu, ca să sune românește, fiindcă profesorul basarabean se simțea pe deplin român. Ne-a povestit cum se făcea școala în Uniunea Sovietică și ce fel de istorie învățase acolo. Am aflat, astfel, că s-a iluminat mai mult din cărți, de la oameni mai în vârstă și de la profesori precum Alexandru Moșanu, primul președinte al Moldovei desprinse de U.R.S.S. în anul 1991. Am fost apoi la Chișinău și am văzut cu ochii proprii dezastrele făcute de apartenența Basarabiei la lumea imperială și comunistă rusească. Am fost invitat acasă și l-am vizitat cu drag pe profesorul Anatol Petrencu, pe strada Alexandru Bernardazzi, un arhitect venit de la Moscova și înmormântat la Chișinău. Am vizitat împreună urmele istorice medievale și moderne timpurii ale Moldovei dintre Prut și Nistru și, mai ales, urmele României interbelice, de care cunoscătorii erau foarte mândri.
Se mai auzeau și voci – nu tocmai neîndreptățite – ale isprăvilor negative ale administrației românești de atunci, dar profesorul schimba mereu vorba și ridica în prim plan realizările. Era de părere că țara nu trebuie chestionată sau pusă la îndoială, ci servită și onorată.
Anatol Petrenco este un profesor dăruit meseriei sale și un patriot cu sentimentul local moldovenesc puternic, dar cu un și mai puternic sentiment românesc. Are o creație istoriografică foarte bogată, legând mereu fenomenele și procesele istorice ale Moldovei dintre Prut și Nistru de acelea generale românești.
La aniversare, îi adresez un cald salut, îi aduc toate urările cuvenite, aureolate de vorbele noastre frumoase și pline de miez: La mulți ani!
A Warm Thought for Anatol Petrencu
Keywords: Anatol Petrencu; Bessarabia; Romanian culture; history; Soviet influence; Ioan-Aurel Pop
The article dedicated to Professor Anatol Petrencu, written by Ioan-Aurel Pop, presents the admiration for Petrencu’s tenacity and dedication to Romanian history and culture, particularly in the context of Bessarabia under Soviet and Russian influence. Born and educated in an environment defied by these influences, Petrencu managed to stay connected to his Romanian roots and values, contributing significantly to the study and understanding of Romanian history in the region. The author describes how he met Petrencu, their interactions, and joint trips to Moldova, and appreciates his deep connection with the local history and culture. In conclusion, Ioan-Aurel Pop extends his best wishes and gratitude to the professor for his contributions.