Un slujitor al Muzei istoriei în apărarea adevărului despre trecut

În baza literaturii de specialitate și ale cunoștințelor personale cu distinsul istoric, voi prezenta în studiul respectiv dimensiunea care reflectă activitatea profesională, reieșind din calitățile sale profesionale și umane ale lui Anatol Petrencu.

Profesia de istoric este una extrem de importantă în societatea contemporană, deoarece se ocupă de cercetarea și interpretarea evenimentelor trecute, contribuind astfel la înțelegerea contextului actual. Un istoric distins, în persoana profesorului Anatol Petrencu, se remarcă prin multiple calități profesionale și umane, care îl fac să fie respectat și apreciat în domeniul său. În primul rând, se caracterizează prin profesionalism și rigurozitate în cercetare. El este familiarizat cu metodele de cercetare istorică, este capabil să analizeze sursele istorice în mod critic și să ofere interpretări cât mai exacte ale evenimentelor. De asemenea, este deschis la dialog și la colaborare cu alți specialiști din domeniu, pentru a contribui la dezvoltarea cunoștințelor istorice. Este unul dintre cei mai renumiți istorici specializați în istoria contemporană, mentorul câtorva generații de istorici, autor al mai multor monografii și lucrări științifice, promotor al adevărului incontestabil al istoriei, culturii și valorilor naționale. Este descris și apreciat de tagma istoricilor drept un model, un savant care știe să coaguleze energiile și forțele celor tineri, un publicist și un activist politic de marcă, este un exemplu incontestabil de vocație, discernământ și consacrare științei și învățământului, o figură emblematică a domeniului pe care îl reprezintă.

Interesul pe care îl prezintă față de istoria contemporană îl face să abordeze subiecte inedite și originale. După cum afirma însuși autorul: „a fi profesor universitar înseamnă angajamentul personal de a realiza sistematic cercetări științifice în domenii importante ale trecutului, a aborda teme nestudiate sau insuficient studiate sau, mai ales în cadrul istoriei contemporane, de multe ori tendențios interpretate sau conștient falsificate”.

Anatol Petrencu s-a născut la 22 mai 1954 în or. Căușeni. A studiat la școala medie din orașul Căușeni, iar ulterior la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. A început activitatea profesională pe 23 septembrie 1980 în calitate de lector la Catedra de istorie modernă și contemporană a USM, trecând prin toate treptele, începând de la tânăr specialist, la asistent universitar, conferențiar universitar, până la profesor universitar.

În anul 1986 a susținut teza de doctor cu tema „Relațiile româno-italiene în anii 70 – prima jumătate a anilor 80”, la Institutul de Cercetări Internaționale Economice și Politice al Academiei de Științe din URSS. Între anii 1990 și 1992 a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Istorie a USM. La inițiativa sa a fost dizolvată Catedra de istorie a URSS și înființată Catedra de istorie a românilor. A pledat activ pentru introducerea cursului de istoria românilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. A participat la elaborarea programelor de studii pentru cursurile de Istoria românilor și cel de Istoria universală. A predat cursul de Istorie contemporană a țărilor din Europa occidentală și America, publicând programul și suportul de curs pentru studenți intitulat Istoria universală. Epoca contemporană, 1939-1995 (Europa, SUA, Canada, America Latină). S-a încadrat plenar în elaborarea manualelor școlare la obiectul Istoria contemporană universală, pentru clasa a IX-a și a XII-a.

În cadrul Facultății de Istorie a USM, a predat cursul normativ de Istorie contemporană a țărilor din Europa de Vest și America (1939 – prezent). Cursul include câteva aspecte fundamentale ale istoriei popoarelor din Estul Europei, inclusiv Rusia – URSS – Federația Rusă (1917 – prezent). Continuă să predea cursul Stat, societate și mentalitate în epoca contemporană, expus în cadrul modulului cu același titlu, predat studenților anului II studii cu frecvență și ai anului III secția cu frecvență redusă.

Subiectele pe care le abordează sunt axate pe istoria contemporană a românilor și istoria universală și vizează o multitudine de aspecte: învățământul istoric în România (1948–1989); relațiile româno-italiene (1945–1985); Basarabia în anii celui de-al Doilea Război Mondial (1939–1949); polonezii în anii celui de-al Doilea Război Mondial; teroarea stalinistă în Basarabia; deportările; istoriografia și istoria recentă a Republicii Moldova.

Pentru studenții de la masterat predă disciplina Tradiții istorice. Relații internaționale. Secolul al XX-lea – primele decenii ale secolului al XXI-lea, care cuprinde rezultatele celor mai recente investigații obținute de specialiștii în domeniu din diferite țări – Republica Moldova, Franța, Germania, România, Federația Rusă, Ucraina. Rolul acestei discipline consta în perfecționarea deprinderilor de cercetare a istoriei contemporane universale. Cursul Patrimoniu și memoria culturală, propus în special studenților de la masterat din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, se axează pe studiul memoriei culturii poporului nostru. Accentul este pus pe noțiunile de bază referitoare la filele tragice din istoria basarabenilor: al Doilea Război Mondial, valurile de deportări, foametea organizată. O atenție deosebită se atrage originilor Războiului rece, metodelor prin care aceste crize au fost depășite sau rămân a fi „înghețate”, studiului comparativ între regimurile totalitare numite „de stânga” și cele „de dreapta”, originilor regimurilor totalitare și reminiscențelor totalitarismului în societatea actuală.

Anatol Petrencu a fost președintele Comitetului de coordonare a grevei studenților din 1995, care s-au ridicat în apărarea disciplinei de studiu Istoria românilor, ca urmare a deciziei conducerii agrariene de a exclude din sistemul de învățământ al Republicii Moldova acest obiect. Ca rezultat al protestelor pașnice și al talentului său de moderator, a fost instituit un Moratoriu privind predarea Istoriei românilor în instituțiile de învățământ din Republica Moldova.

În anul 1998, obține titlul de doctor habilitat în științe istorice cu lucrarea „Politica României privind Basarabia, 1940–1944” la USM, unde activează și în prezent, în cadrul Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie.

A fost președinte al Partidului Mișcarea Acțiunea Europeană (MAE) și membru al Comisiei pentru Studierea și Aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova. Este directorul Centrului de Excelență, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”. Are calitatea de membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, al Academiei Civice, al Institutului de Istorie „Gh. Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române.

A fost distins cu ordinele: „Gloria Muncii” (Republica Moldova), „Crucea de Merit de Argint” (Polonia), „Serviciul Credincios” în grad de Comandor (România) și cu medaliile: „Universitatea de Stat din Moldova”, „ProMemoria” (Polonia), „Premier i mąż stanu Ignacy Jan Paerewski” (Polonia), „N. Milescu Spătarul” și „D. Cantemir” (Academia de Științe a Moldovei), cu Diploma Guvernului Republicii Moldova, cu Premiul pentru Științe Istorice al Academiei Internaționale „M. Eminescu” (România), cu Premiul Academiei de Științe a Moldovei în domeniul istoriei și filosofiei „Al. Boldur”¹.

Profesorul Anatol Petrencu este un bun cunoscător al istoriei contemporane, este un foarte bun pedagog, prelegerile sale fiind urmărite și ascultate cu interes de către studenți, masteranzi și doctoranzi. Este o persoană responsabilă față de obligațiunile sale. Se bucură de respectul și dragostea colegilor de facultate, a studenților și a tuturor celor care îl cunosc. Este cultivat și distins, modest și onest, întotdeauna politicos, cu o excelentă ținută de pedagog și cu un pronunțat simț al datoriei și responsabilității civice. Dă dovadă de o cultură și inteligență deosebită, de capacități incomensurabile de lucru, un optimism de nedescris și o voință de invidiat. A participat cu comunicări pe teme istorice de actualitate la numeroase conferințe științifice naționale, internaționale și interuniversitare. Domnia-sa este invitat în permanență la diverse posturi de radio și TV, unde propagă cunoștințele istorice și adevărul științific². Este autor a 6 monografii, 4 manuale universitare și școlare, o culegere de studii, 3 culegeri de documente și a peste 400 studii și articole științifice de specialitate.

Împreună cu echipa din cadrul Centrului de Excelență Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” de la USM, obține aprobarea Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953”.  Programul de Stat s-a derulat în cadrul a trei Proiecte implementate în cadrul cercetărilor întreprinse în raioanele din Nord, Centru și de Sud ale Republicii Moldova.

În raioanele de Nord a fost realizat de Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, director de proiect fiind conf. univ. dr. Lidia Pădureac. Rezultatul acelor investigații a fost apariția a două volume de memorii ale deportaților. În raioanele din Centrul Republicii Moldova s-a realizat la USM, director de proiect fiind conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru. Programul de Stat s-a soldat cu apariția a trei volume de memorii ale mărturiilor celor deportați. Cercetările în raioanele din Sudul Republicii Moldova s-au desfășurat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în cooperare cu Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, director de proiect conf. univ. dr. Elena Postică (pentru 2015–2016) și conf. univ. dr. hab. Constantin Manolache (pentru 2017–2018) de la Academia de Științe a Moldovei. Cercetarea s-a soldat cu editarea a trei volume de memorii. În baza materialelor și a experienței acumulate, a fost posibilă publicarea unui volum aparte intitulat Exercițiul Memoriei.

De-a lungul carierei sale Anatol Petrencu a fost mereu dedicat cercetării și promovării adevărului istoric. Ca slujitor al Muzei istoriei, el a avut grijă să păstreze și să reconstituie secvențe importante din trecut, pentru ca acestea să fie cunoscute și înțelese de generațiile viitoare. La cei 70 de ani ai săi, este încă activ în munca de cercetare, aducând lumină în întunericul trecut și dezvăluind adevărul despre evenimentele care au marcat istoria națiunii. Prin sacrificiul și perseverența în a face față adevărului, el reprezintă un exemplu pentru toți cei care caută să înțeleagă mai bine lumea în care trăim.

Note:

¹ Anatol Petrencu – 70 ani. În: Calendar Național 2024, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Chișinău, 2023, p. 140-142.

² Anatol Petrencu, A fi profesor de istorie în Republica Moldova. Discurs cu prilejul conferirii înaltului titlu de Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Chișinău, 2021, p. 12; 25-27; 37.  

Bibliografie selective:

Anatol Petrencu, Programa Cursului special pentru masteranzi „Regimurile totalitare: studiu istorico-comparativ”, Chișinău, USM, 2004, – 20 p.

Anatol Petrencu, Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: 1939-1945, Chișinău, Prut Internațional, 2006, – 223 p.

Anatol Petrencu, Polonezii în anii celui de-al Doilea Război Mondial: istoria politică. Ed. a 2-a anastatică, Iași, Tipo Moldova, 2010, – 246 p.

Anatol Petrencu, Istoria contemporană: Studii, materiale, atitudini, Chișinău, Cartdidact, 2011, – 580 p.

Anatol Petrencu, Promemoria. Revista Institutului de Istorie Socială, Vol. I, nr. 1-2, Chișinău, 2011, – 304 p.

Anatol Petrencu, Promemoria. Revista Institutului de Istorie Socială, Vol. III, nr. 4, Chișinău, 2012, – 312 p.

Anatol Petrencu, Ludmila D. Cojocaru, Lidia Pădureac, Românii în gulag: memorii, mărturii, documente, Chișinău, Balacron, 2014, – 352 p.

Lidia Pădureac (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova, tom. I, Chișinău, Balacron, 2016, – 336 p.

Ludmila D. Cojocaru (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localitățile din centrul Republicii Moldova, tom. I, Chișinău, Balacron, 2016, – 336 p.

Elena Postică (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localitățile din sudul Republicii Moldova, tom. I, Chișinău, Balacron, 2016, – 336 p.

Elena Postică (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localitățile din sudul Republicii Moldova, tom. II, Chișinău, Balacron, 2016, – 336 p.

Lidia Pădureac (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localitățile din nordul Republicii Moldova, tom. II, Chișinău, Balacron, 2017, – 336 p.

Ludmila D. Cojocaru (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localitățile din centrul Republicii Moldova, tom. II, Chișinău, Balacron, 2019, – 336 p.

Ludmila D. Cojocaru (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localitățile din centrul Republicii Moldova, tom. III, Chișinău, Balacron, 2019, – 336 p.

Constantin Manolache (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studiu de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localitățile din sudul Republicii Moldova, tom. III, Chișinău, Biblioteca Științifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2019, – 336 p.

Elena Postică, Ludmila D. Cojocaru (editor), Exercițiul Memoriei. Conferința științifică internațională „Memoria ca patrimoniu cultural în Lituania și Moldova. Studii și materiale”, vol. I, Chișinău, Balacron, 2019, – 176 p.

Anatol Petrencu, Rusia, 2019: „Acesta a fost un an greu...” [<Это был тяжелый год…>], Chișinău, 2020, – 296 p.

Cristina Preutu, Anatol Petrencu, Fațete ale comunismului în România și în R(A)SS Moldovenească: politică, societate și economie, Iași, „Alexandru Ioan Cuza”, 2020, – 285 p.

Suveranitatea Republicii Moldova: concept și realitate. Materialele Conferinței științifice interuniversitare on-line 30 ani de la proclamarea Suveranității RSS Moldova, 23 iunie 2020, Chișinău, 2020, Tipografia Balacron, – 352 p. 

Anatol Petrencu, A fi profesor de istorie în Republica Moldova. Cu prilejul conferirii înaltului titlu de Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Chișinău, Tipografia Balacron, 2021, – 216 p.

Calendar Național 2024, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Chișinău, Primex-Com, 2023, – 355 p.

A Servant of the Muse of the History in Defense of the Truth About the Past  

Keywords: Anatol Petrencu; contemporary history; History Museum; historical truth; national identity; Moldova; totalitarian regimes 

This celebratory article focuses on the significant contribution of the historian Anatol Petrencu, highlighting his professional and academic achievements as he turns 70 years old. Petrencu’s innovative approaches in historical research, his dedication to training generations of historians, and his active role in unveiling the historical truth about the totalitarian periods in Moldova’s recent history are emphasized. The paper underscores the importance of perseverance in promoting historical truth and Petrencu’s contribution to public education and the building of national identity through history.