Un act de recuperare a unor valori culturale românești

Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău prezintă publicului bucureștean poate cea mai importantă expoziție de pictură basarabeană, organizată în ultimul secol la București, de astă dată, în sălile de expoziție ale celei mai prestigioase instituții muzeale – Muzeul Național de Artă al României.

Expoziția Un secol de pictură basarabeană – O sută de opere din colecția MNAM, curatoriată de istoricul și criticul de artă Tudor Stavilă, reflectă o succintă radiografie asupra principalelor caracteristici și tendințe estetice ale spațiului pruto-nistrean într-o perioadă de peste o sută de ani – de la întemeietorii Școlii basarabene de pictură: Vladimir Ocușco, Șneer Cogan, Pavel Piscarev, Eugenia Malișevschi, Auguste Baillayre, Alexandru Plamădeală și maeștrii Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Eleonora Romanescu, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Dimitrie Peicev, la o serie de artiști contemporani din generații mai tinere: Andrei Sârbu, Ina Țâpin, Mihai Ţăruș, Vladimir Palamarciuc, Ilie Cojocaru, Ghenadie Jalbă, Simion Zamșa, Vasile Moșanu, Iurie Platon, Florina Breazu ș.a., cu lucrări realizate într-o perioadă relativ recentă, acestea făcând parte exclusiv din colecția Muzeului Național de Artă din Chișinău.

Colecția muzeului a fost creată în baza Pinacotecii municipale Chișinău, creată în anul 1939, care conținea o gamă largă de lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă provenite, în mare parte, din donațiile particulare ale unor remarcabili artiști basarabeni, dar și o serie de opere, semnate inclusiv de Theodor Pallady, Nicolae Tonitza,
Max H. Maxy ș.a., acestea fiind transmise în fondurile Pinacotecii de către Ministerul Cultelor și Artelor de la București. După ocupația sovietică din anul 1940 și începutul războiului cu Uniunea Sovietică, în anul 1941, întreaga colecție a muzeului a fost transferată la Tiraspol, iar mai apoi la Harkov, unde a dispărut fără urmă.

Colecția de pictură națională actuală a Muzeului Național de Artă al Moldovei, reconstituită după 1944, cuprinde un număr de 3 564 de opere, perioada basarabeană fiind reprezentată sumar. În mare parte, aceasta include lucrări din achiziții sau comenzi de stat angajate politic, care s-au produs în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, perioadă în care majoritatea creatorilor și-au pliat interesele artistice pe tematici ideologice. Odată cu dezghețul hrușciovist, o serie de artiști în frunte cu Mihail Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Ada Zevin, Igor Vieru, ș.a. se detașează complet de limbajul artistic impus de ideologia comunistă și se orientează spre o nouă direcție artistică în pictură, bazată pe luminozitate și acorduri cromatice pure, principii estetice ale postimpresionismului, influențând favorabil întregul peisaj artistic.

În ultimele decenii muzeul își completează colecțiile, în mare parte, din donații sau cu lucrări premiate în cadrul unor concursuri organizate în parteneriat cu Ministerul Culturii și Uniunea Artiștilor Plastici, cum ar fi: Bienala Internaţională de Pictură, Chișinău, Saloanele Moldovei sau alte manifestări artistice (simpozioane, tabere). Pe această cale, Colecția de pictură națională a muzeului s-a completat cu o serie de opere de valoare ale unor artiști reprezentativi din România: Camil Ressu, Corneliu Baba, Gheorghe Anghel, Ilie Boca, Florin Ciubotaru, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Horea Paștina, Marin Gherasim, Ion Alin Gheorghiu, Teodor Moraru, Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Corneliu Ionescu, Silvia Radu ș.a.

Expoziția de față, evitând lucrările cu tematici ideologice vehemente specifice perioadei sovietice, reprezintă o privire de ansamblu a parcursului pictural al mediului artistic din Moldova. Pe simeze se regăsesc o serie de opere clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Național, precum și alte lucrări de certă valoare estetică, ale unor artiști care au reușit să inducă mediului artistic viziuni reformatoare asupra fenomenului picturii, promovând cu prioritate modelul occidental, orientat spre tendințele estetice inovatoare. Cele o sută de lucrări reprezintă, concis, tabloul general cu toate datele caracteristice școlii de pictură a actualului spațiu al Republicii Moldova, al unei perioade relativ îndelungate, cuprinsă între anii 1896 – 2021. Perioadă, în care s-au produs mutații esențiale atât pe plan politic, cât și cultural, care au supus atât școala de arte frumoase, cât și evoluția mediului artistic unei dinamici sinuoase, pe care nu ne-am propus să o ilustrăm exhaustiv.

Reîntoarsă la Chișinău și întregită cu opere ale artiștilor români păstrate în fondurile muzeului, selecția de lucrări va completa în mare parte expoziția permanentă a Galeriei de Artă Națională a Muzeului Național de Artă al Moldovei, care va fi inaugurată în preajma Zilei Naționale a României.

Ținem să exprimăm cele mai sincere sentimente de apreciere și gratitudine colegilor noștri de la Muzeul Național de Artă al României pentru deschiderea permanentă și buna colaborare în realizarea acestei importante expoziții, pe care o considerăm un act de recuperare a unor valori culturale românești, aduse în fața publicul român, mai puțin familiarizat cu școala de pictură basarabeană, a cărei inaugurare are loc, în mod simbolic, de Ziua Unirii Basarabiei cu România.  

An Act of Recovering Romanian Cultural Values   

Keywords: Bessarabian painting; exhibition; National Art Museum of Moldova; Tudor Stavilă; post-impressionist aesthetics; cultural heritage   

The article presents the exhibition “A century of Bessarabian painting - One hundred works from the MNAM collection”, curated by Tudor Stavilă, highlighting the efforts to reconstruct and present the evolution of Bessarabian painting over more than a century, from the founders of the Bessarabian Painting School to the artists contemporaries. The exhibition reflects the essential political and cultural mutations in this space, marking the transition from ideological themes imposed by the Soviet regime to an orientation towards post-impressionist aesthetics, with an emphasis on brightness and chromaticism. It also emphasizes the role of donations and partnerships in completing and diversifying museum collections, as well as the importance of collaboration between the National Art Museum of Moldova and other cultural institutions in promoting the Bessarabian artistic heritage.